Mandibula (mandibula)

Este un  os median si nepereche, situat la partea antero-inferioara a viscerocraniului. Este singurul os mobil al craniului. Se dezvolta din cartilajul primului arc branhial. Se articuleaza bilateral cu oasele temporale rezultand articulatia temporo-mandibulara. Este alcatuita dintr-un corp si doua ramuri.

Corpul are forma de potcoava cu concavitatea posterior. Prezinta o fata externa, o fata interna, o baza (marginea inferioara) si partea alveolara (marginea superioara).

Fata externa prezinta:

simfiza mentala reprezinta creasta verticala, rezultata din unirea celor doua jumatati din care se formeaza mandibula;

protuberanta mentala (protuberantia mentalis) este o proeminenta triunghiulara mediana, situata inferior de simfiza mentala;

tuberculii mentali (tuberculum mentale), se gasesc de o parte si de alta a protuberantei mentale. Pe tuberculi si pe protuberanta se insera fibrele anterioare ale m. platysma;

foseta mentala (fovea mentalis) se gaseste superior de tuberculii mentali; loc de insertie a m. mental;

linia oblica (linea obliqua) incepe lateral si superior de tuberculul mental si se continua cu margine anterioara a ramului mandibulei. La nivelul ei se insera m. coborator al unghiului gurii, m. coborator al buzei inferioare si m. platysma;

gaura mentala (foramen mentale) este situata superior de linia oblica in dreptul intervalului dintre cei doi premolari sau in dreptul premolarului 2. Pe mandibula edentata, gaura mentala este mai aproape de partea alveolara;

canalul mental (canalis mentalis), in care se patrunde prin orificiul mental. Prin canalul mental trece manunchiul vasculonervos mental.

creasta buccinatorie Henle (crista buccinatoria) ajunge pe fata externa a alveolelor molarilor inferiori, dupa ce formeaza marginea externa a trigonului retromolar. Aceasta serveste insertiei m. buccinator;

fata externa a corpului este marcata de proeminentele alveolelor dentare (juga alveolaria).

Fata interna prezinta:

spina mentala (spina mentalis) situata pe linia simfizara, este alcatuita din doua perechi de apofize: apofize genii superioare (servesc pentru originea mm. genioglosi) si apofize genii inferioare (pentru originea mm. geniohioidieni);

linia milohioidiana (linea mylohyoidea) coboara oblic pe fata interna a corpului mandibular. La nivelul ei se insera m. milohioidian.

santul milohioidian (sulcus mylohyoideus) este situat sub linia milohioidiana si aproximativ paralel cu ea. El este determinat de traiectul manunchiului vasculonervos milohioidian format din: nervul milohioidian, ram din nervul alveolar inferior si ramul milohioidian al arterei alveolare inferioare;

foseta glandei sublinguale (fovea sublingualis) se gaseste antero-superior de linia milohioidiana;

foseta glandei submandibulare (fovea submandibularis) este situata postero-inferior de linia milohioidiana.

Baza prezinta anterior fosa digastrica (fossa digastrica) unde se insera pantecele anterior al muschiului digastric. Posterior este strabatuta de artera faciala.

Partea alveolara este alcatuita din 16 alveole dentare. Marginea ei superioarase numeste arc alveolar. Alveolele dentare sunt despartite prin septuri interalveolare. Alveolele premolarilor si molarilor prezinta la interior septuri interradiculare.

Ramul mandibulei (ramus mandibulae) este o lama osoasa patrulatera. Ii descriem doua fete (externa si interna) si patru margini (superioara, anterioara, inferioara si posterioara).

Fata externa prezinta in jumatatea inferioara o suprafata rugoasa numita tuberozitate maseterina (tuberositas maseterica). La acest nivel se insera m. maseter.

Fata interna prezinta

gaura mandibulara (foramen mandibulae) este situata aproximativ in centrul acestei fete. Prin aceasta gaura se patrunde in canalul mandibular (canalis mandibulae). Contine manunchiul vasculonervos alveolar inferior care continua in canalul mandibular

lingula mandibulei (lingula mandibulae) sau spina lui Spix este o lama osoasa ascutita situata antero-medial de gaura mandibulara, la nivelul careia se insera fasciculul anterior al ligamentului sfenomandibular. La spina lui Spix se face anestezia nn. alveolari inferiori;

santul milohioidian (sulcus mylohyoideus) este situat inferior de gaura mandibulara. Contine manunchiul vasculonervos milohioidian;

tuberozitatea pterigoidiana se gaseste inapoia santului milohioidian; la acest nivel se insera m. pterigoidian medial;

creasta temporala (crista temporalis), pe fata interna a ramului mandibulei paralel cu marginea anterioara. Pe ea se insera m. temporal. Inferior, creasta temporala se bifurca, delimitand impreuna cu fata posterioara a molarului 3, trigonul retromolar al lui Klaatsch la nivelul careia se insera rafeul pterigomandibular.

pe fata interna a colului mandibulei se gaseste creasta interna a colului mandibulei;

Marginea superioara prezinta doua procese despartite printr-o incizura. Anterior este procesul coronoid, posterior este procesul condilar iar intre acestea este incizura mandibulei.

Procesul coronoid (processus coronoideus) serveste insertiei m. temporal.

Incizura mandibulei (incisura mandibulae) realizeaza o comunicare intre fosa infratemporala si fata profunda a m. maseter.

Procesul condilar (processus condylaris) este alcatuit din capul mandibulei (superior) si colul mandibulei (inferior):

capul mandibulei (caput mandibulae) serveste pentru articularea cu osul temporal. Prezinta doua versante, anterior articular si unul posterior, nearticular. Intre cele doua versante este o creasta transversala. La extremitatile ei sunt doi tuberculi, tuberculul condilian extern (se insera lig. temporomandibular sau colateral extern al A.T.M.) si tuberculul condilian intern (se insera lig. colateral intern Morris al A.T.M.).

colul mandibulei (collum mandibulae), pe parte antero-mediala se gaseste foseta pterigoidiana (fovea pterygoidea) in care se insera m. pterigoidian lateral.

Marginea anterioara se continua cu linia oblica.

Marginea inferioara se continua anterior cu marginea inferioara a bazei mandibulei. Din unirea acestei margini cu cea posterioara se formeaza unghiul mandibulei (gonion).

Marginea posterioara este acoperita in cea mai mare parte de glanda parotida. Pe marginea posterioara, superior de gonion, se insera lig. stilomandibular al A.T.M.

Osul hioid (os hyoideum)

Este un os median si nepereche, situat in partea antero-superioara a gatului. Se gaseste la limita dintre: superior - planseul bucal, inferior - laringele, posterior - faringele. Este alcatuit dintr-un corp si 2 perechi de prelungiri, numite coarne.

Corpul prezinta 2 fete (anterioara si posterioara) si 2 margini (superioara si inferioara). Se continua posterior si lateral cu coarnele mari. Pe fata anterioara se insera : m.genioglos, m.milohioidian, m.geniohioidian si m.stilohioidian; pe fata posterioara se insera m.tirohioidian; pe marginea superioara m.genioglos, iar pe marginea inferioara, m.omohioidian si m.sternohioidian.

Coarnele mari se desprind de pe laturile corpului.

Coarnele mici se desprind de la unirea corpului cu coarnele mari.

Orbitele (orbita)

Sunt doua cavitati ale viscerocraniului ce adapostesc globii oculari si anexele lor. Au forma unor piramide patrulatere cu baza situata anterior iar varful postero-medial.

Peretele superior (paries superior) este format de parte orbitala a frontalului (in ¾ anterioare) si de aripa mica a sfenoidului (in ¼ posterioara), articulate intre ele prin sutura sfenofrontala (sutura sphenofrontalis).

antero-lateral acest perete prezinta fosa glandei lacrimale (fosa glandulae lacrimalis), in care se afla glanda lacrimala;

antero-medial prezinta fosa trohleara (fovea trochlearis), cu o spina trohleara (spina trochlearis)  inconstanta, unde m. oblic superior isi schimba directia.

Peretele inferior (paries inferior) corespunde sinusului maxilar. Este acatuit in principal de corpul maxilarului si estecompletat anterro-lateral de fata orbitala a zigomaticului iar postero-lateral se afla procesul orbital al palatinului. La nivelul planseul orbitar, maxilarul prezinta santul infraorbital, dispus catre fisura orbitala inferioara, se continua inainte, in planseul orbitei, cu canalul infraorbital ce se va deschide pe fata anterioara a maxilarului. La acest nivel are traiect manunchiul vasculonervos infraorbital. Intre acest perete si peretele lateral al orbitei se gaseste fisura orbitala inferioara (fissura orbitalis inferior). Prin ea trec: n.zigomatic, n.infraorbital si ramurile orbitale ale ganglionului pterigopalatin.

Peretele lateral (paries lateralis) desparte orbita de fosa temporala. La formarea sa contribuie trei oase: aripa mare a sfenoidului prin fata sa orbitala, care formeaza doua treimi posterioare ale acestui perete, procesul frontal al osului zigomatic si procesul zigomatic al osului frontal, care impreuna formeaza treimea anterioara a peretelui. In apropierea marginii orbitale, pe fata orbitala a osului zigomatic se gaseste gaura zigomaticoorbitala. In aceasta gaura patrunde nervul zigomatic.

Peretele medial (paries medialis) desparte orbitele de fosele nazale. Cuprinde, dinspre anterior spre posterior:procesul frontal al maxilarului, osul lacrimal si lama papiracee a labirintului etmoidal. Se articuleaza intre ele prin suturile: lacrimomaxilara (sutura lacrimomaxillaris) si sutura lacrimoetmoidala (sutura lacrimoethmoidalis). Pe acest perete se gaseste fosa sacului lacrimal (fossa sacci lacrimalis). La extremitatea inferioara a fosei sacului lacrimal se afla canalul lacrimonazal prin care lichidul lacrimal trece in meatul nazal inferior. Superior de lama papiracee se gasesc orificiile orbitale ale canalelor etmoidal anterior si posterior.

Varful orbitei (apex orbitae) corespunde orificiului orbital al canalului optic.

Baza sau aditusul orbitei (aditus orbitae) este deschiderea ei anterioara. Aditusul orbitei este delimitat astfel:

superior, marginea supraorbitala a osului frontal;

lateral, marginea antero-superioara sau orbitala a procesului frontal al osului zigomatic si marginea orbitala a procesului zigomatic al osului frontal;

inferior, marginea infraorbitala a corpului maxilarului;

medial, creasta lacrimala anterioara de pe fata externa a procesului frontal al maxilarului.

Comunicarile orbitei

cu cavitatea nazala prin canalul lacrimonazal;

cu fosa craniana anterioara prin canalele etmoidal anterior si posterior;

cu fosa craniana mijlocie prin canalul optic si prin fisura orbitala superioara;

cu fosa temporala prin canalul zigomatic;

cu fosele pterigopalatina si infratemporala prin fisura orbitala inferioara;

cu regiunea fetei prin canalul infraorbital.

Continutul orbitei

bulbul ocular ,

muschii: orbital, drept superior, drept inferior, drept medial, drept lateral, obilc superior, oblic inferior si ridicatorul pleoapei superioare;

vase de sange: a.oftalmica, a.infraorbitala, r.lacrimal al a.meningee medie, vv.oftalmice si v.infraorbitala;

nervii: nazociliar, frontal, lacrimal, infraorbital, zigomatic, rr.orbitale ale ganglionului pterigopalatin si ganglionul ciliar;

limfatice;

corpul adipos al orbitei.

Fosele nazale

Cavitatea nazala osoasa cuprinde doua fose nazale separate printr-un sept nazal osos. Fiecare fosa nazala este un culoar turtit in sens transversal.

Peretele superior (tavanul) se prezinta ca un sant ingust orientat antero-posterior. In constitutia lui intra: oasele nazale, spina nazala a frontalului, lama ciuruita a etmoidului, fata anterioara a corpului sfenoidului si fata inferioara a corpului sfenoidului.

Peretele inferior (planseul) este un jgheab alungit antero-posterior. Este dispus in plan orizontal si reprezentat de palatul osos, format in 2/3 anterioare de procesele palatine ale oaselor maxilare iar in 1/3 posterioara de lama orizontala a osului palatin.

Peretele medial (septul nazal) separa cele doua cavitati nazale. Structura osoasa a septului nazal se continua anterior cu cartilajul septal si cuprinde: antero-superior, lama perpendiculara a etmoidului iar postero-inferior, vomerul.

Peretele lateral. Oasele componente ale acestui perete sunt: fata mediala a osului maxilar (corp si proces frontal), lama pterigoidiana mediala, osul lacrimal, lama perpendiculara a palatinului, procesul orbital al palatinului, labirintul etmoidal si cornetul nazal inferior. La fata interna a labirintului etmoidal sunt atasate cornetele nazale mijlociu si superior. Cornetele delimiteaza cu peretele lateral trei meate: superior, mijlociu si inferior.

Meatul superior este inferior de cornetul superior. In el se deschid celulele etmoidale posterioare.

Meatul mijlociu prezinta:

agger nasi, o depresiune determinata de o celula etmoidala anterioara;

procesul uncinat al etmoidului;

bula etmoidala, se gaseste postero-superior de procesul uncinat. Este determinata de o celula etmoidala;

inferior, intre bula etmoidala si procesul uncinat se gaseste hiatusul semilunar. Reprezinta deschiderea pe craniile articulate a sinusului maxilar in meatul mijlociu;

superior, intre bula etmoidala si procesul uncinat se formeaza infundibulul etmoidal. Extremitatea superioara a infundibulului comunica cu recesul frontal in care se deschide sinusul frontal.

In meatul inferior se deschide canalul lacrimonazal.

Apertura piriforma (apertura piriformis) reprezinta deschiderea anterioara a cavitatii nazale osoase. Conturul ei este realizat in partea superioara de marginile inferioare ale oaselor nazale, in timp ce lateral si inferior gasim incizuranazala a corpului maxilarului. Acestea se termina inferior, in plan median, formand spina nazala anterioara, de la care coboara sutura intermaxilara.

Choana (choanae) reprezinta deschiderea posterioara a fosei nazale, prin care fosa nazala se deschide in nasofaringe. Sunt delimitate: lateral de lama pterigoidiana mediala, medial de osul vomer, inferior de lama orizontala a palatinului si superior de corpul sfenoidului acoperit de aripile vomerului.

Fosa temporala

Este o fosa laterala pereche a neurocraniului. Se gaseste postero-lateral de orbita, superior de fosa infratemporala si corespunde fosei craniene medii.

Delimitare:

Margini:

- superior: linia temporala superioara a osului parietal;

- inferior: arcul zigomatic;

posterior: linia temporala inferioara a osului parietal si creasta supramastoidiana a  osului temporal;

anterior: linia temporala a scuamei frontale si arcada zigomatica.

Pereti:

peretele medial: scuama osului temporal, osul parietal, fata temporala a aripii mari a sfenoidului, fata temporala a scuamei frontale;

peretele anterior: corespunde orbitei si este format de procesul zigomatic al osului frontal, procesul frontal al osului zigomatic, sutura frontozigomatica si fata temporala a osului zigomatic;

peretele lateral: fascia temporala.

Continut:

m.temporal;

r. zigomaticotemporala a n.zigomatic;

manunchiurile vasculonervoase temporale profunde (anterior, mijlociu, posterior) alocate celor trei fascicule ale muschiului temporal;

in santul retrozigomatic se gaseste prelungirea temporala a corpului adipos al obrazului.

Comunicari:

orificiul zigomatic, comunicare inferioara cu fosa infratemporala. Cuprins intre arcul zigomatic si creasta infratemporala a aripii mari a sfenoidului. Contine: tendonul m.temporal, nervii temporali profunzi si vasele temporale profunde;

gaura zigomaticotemporala, comunicare anterioara cu canalul zigomatic. Contine r. zigomaticotemporala a n.zigomatic.

Fosa infratemporala

Se gaseste inferior de fosa temporala, are anterior orbita si sinusul maxilar si are medial fosa pterigopalatina.

Delimitare:

peretele anterior: procesul zigomatic al maxilarului si fata posterioara a corpului osului maxilar;

peretele superior: partea precondiliana a scuamei temporale si fata infratemporala a aripii mari a sfenoidului;

peretele medial: fata externa a lamei laterale a procesului pterigoidian la nivelul careia se prinde fasciculul inferior al m. pterigoidian lateral;

peretele lateral: procesul coronoid al ramurii mandibulei si fata temporalaa osului zigomatic.

Continut:

muschii temporal, pterigoidian lateral si pterigoidian medial;

ligamentele pterigospinos si sfenomandibular;

a.maxilara traverseaza butoniera Juvara, strabate fosa infratemporala superficial sau profund de m.pterigoidian lateral, face crosa la tuberozitatea maxilarului si trece medial in fosa pterigopalatina;

rr.a.maxilare: ascendente (aa.temporale profunde, aa.meningee medie si accesorie), descendente (a.alveolara inferioara, a.maseterica, rr.pterigoidiene, a.bucala) si anterioare (a.alveolara postero-superioara si a.infraorbitala);

nervul mandibular strabate gaura ovala trecand in fosa infratemporala;

ganglionul otic cu aferentele si eferentele sale;

venele maxilare si afluentele lor.

Comunicari:

cu fosa craniana mijlocie prin gaura ovala, gaura spinoasa;

cu fosa temporala prin orificiul zigomatic;

cu fosa pterigopalatina prin fisura pterigomaxilara;

cu orbita prin fisura orbitala inferioara;

cu regiunea maseterina prin incizura mandibulei;

cu canalul mandibular prin gaura mandibulara;

cu fosa retromandibulara prin butoniera retrocondiliana Juvara.

Fosa pterigopalatina

Este situata intre tuberozitatea maxilei si procesul pterigoidian. Fosa pterigopalatina este prelungirea profunda a fosei infratemporale. Are raporturi cu fosa nazala, medial, cu fosa craniana medie si sinusul sfenoidal, superior, si cu sinusul maxilar si orbita, anterior. Are forma unei piramide patrulatere care prezinta o baza, un varf si patru pereti.

Baza este superior. Este formata de fata maxilara a aripii mari a sfenoidului si de fata inferioara a corpului sfenoidului.

Varful este inferior. Este format prin articulatia procesului pterigoidian cu tuberozitatea maxilei si cu procesul piramidal al osului palatin. Din varf porneste un canal care inferior se ramifica din cauza prezentei procesului piramidal. Ramificatiile se deschid sub forma gaurilor palatine mari si mici.

Peretele anterior este format de fata posterioara a corpului maxilar.

Peretele posterior este format de procesul pterigoidian.

Peretele medial este reprezentat de lama perpendiculara a palatinului.

Peretele lateral este reprezentata de fisura pterigomaxilara.

Continut:

ganglionul pterigopalatin, asezat pe peretele medial al fosei, la nivelul gaurii sfenopalatine;

a. maxilara, trece dinspre lateral spre medial prin fosa, incruciseaza anterior gg.pterigopalatin si inferior fata de n.maxilar;

n.maxilar, are traiect pe tavanul fosei, superior si de gg.pterigopalatin si de artera maxilara;

plexul venos pterigomaxilar;

tesut conjunctiv.

Comunicari

cu fosa craniana medie prin gaura rotunda ;

cu orbita prin fisura orbitala inferioara;

cu fosa nazala prin gaura sfenopalatina;

cu exobaza prin canalul pterigoidian;

cu palatul osos prin canalele palatine mari si mici;

cu fosa infratemporala prin fisura pterigomaxilara.