Leziuni traumatice medulare care duc la tetra sau para parele/plegii

Leziuni traumatice medulare care duc la tetra sau para parele/plegii

Traumatismele vertebro medulare cu vertebre in tensiune conduc la aparitia unor sindroame neuro posttraumatice, de mai multe tipuri:

sindromul neuro posttrauma total, prototipul acestui sindrom il constituie socul total in care discutam de o inhibitie medulara totala care e determinate de intreruperea brusca a conductibilitatii medulare. Aceasta inhibitie medulara toatla determina supresia totala a tuturor functiilor medulare: motilitate, sensibilitate, reactii vegetative si fenomene trofice. Toate aceste tuluburari se produc in segmentele sublezionale. Dupa nivelul leziunii simptomele pot fi urmatoarele: deficitul de motilitate exprimat prin paraplegie sau tetraplegie flasca, fenomele de sensibilitate (apare ansestezia pt toate formele de sensibilitate), absenta reflexelor miotatice si cutanate, uneori pot fi conservate reflexul cutanat plantar in extensie de tip Babinski si inca unu; tulburarile sfincteriene sunt importante, mai ales de tip retentie vezico-rectala, uneori poate fi vorba de o falsa incontinenta urinara secundara fenomen aparut datorita reactiei de "prea plin"; tulburari ale functiilor vegetative adik abolirea secretiei sudorale sublezional cu pastrarea reflexului pilomotor, aparitia hipertensiunii ortostatice, in segmental somatic paralizat, tulburari de puls adik neconcordanta intre unda pulsatila in segm paralizat si aliura ventriculara, tulburari organice grave viscerale de tipul hemoragiilor digestive/hipersecretiei bronsice ascociata eventual cu spasm bronsic/hematurii etc; tulburarile trofice dak se instaleaza sau apar precoce ele evoca leziuni grave, cauzate fiind de: hypoxia tisulara (un aport scazut cronic de O2 in tesut), dispariti), disparitia tonusului muscular care duce la aparitia escalelor, lipsa factorului trofic => tulburari trofice grave, exista o sensibilitate extrema, pe baza acestei constatari duce la schimbarea pozitiei pacientului la fiecare 2-3 h. Dupa 3 pana la 6 sapt de la traumatismul declansator al suferintei se instaleaza paraplegia reziduala sau asa numita faza de reaparitia reflexelor. Caracteristica acestei faze o constituie reaparitia activitatii reflexelor medulare sublezionale. Obs: daca leziunile sunt mici, dupa supresia fiziopatologica temporara initiala, revenirea se face cu sechele mici, dak e vb de o transsectiune anatomica totala sunt posibile 2 variante: sau pierderea motilitatii voluntare sau pierderea sensibilitatii. Oricum, indifferent de varianta pierderea respectiva e definitva. In aceasta faza reapare activitatea reflexa (vizicala si rectala, semnul Babinski, reflexul de tripla flexie, reflexul de extensie incrucisata, reflexul de automatism medular). Este posibil sa nu se respecte o anumita ordine, aceasta evolutie depinzand de individ si in acest caz, este posibil ca in timp sa se formeze "reflexul de masa" = la stimul minor, subiectul raspunde prin reflex de tripla flexie, relexare sfincteriana, cresterea brusca si importanta a TA si transpiratie profuza (abundenta). Prin propagarea difuza a stimulului, in segmental sublezional aceasta zona e eliberata de controlul volitional al scoartei. Daca intr'un anumit traumatism s'au conservat centrii sacrati si legaturile cu organelle efectuare mictiunea poate fi automata, inconstienta, uneori declansata prin manevre de catre pacient si uneori se poate obtine o oarecare reglare inclusive a defecatiei. Dupa 3-6 luni reapar reflexele osteotendinoase care sunt reflexe de extensie. Tulburarile trofice sunt de tip edem si eventual de scadere a elasticitatii si de a modificare a aspectului tegumentar. Faza a 3a sau terminala e datorata fenomenului de depopulare neuronala a segmentului medular sublezional. Acest fenomen e in corelatie cu infectii drentante foarte grave urinare si cu escare. Caracteristice acestei faze: dispare progresiv activitatea reflexa, apar mari atrofii, dispar contracturile si/sau spasticitatea, dispare automatismul vezicorectal. Din pacate aceasta faza se incheie prin exitus, pacientul decedeaza in urma infectiei care a degenerat aceasta infectie. Aceasta evolutie cu trecerea prin fazele 1 2 si 3 caracterizeaza mai ales leziunile maduvei toracale (sunt cele mai grave!). leziunile mai inalte prezinta 2 particularitati: tulburarile vegetative sunt mai mari si pe de alta parte apar mai ales tulburari respiratorii. Leziunile deasupra lui C4 sunt incompatibile cu viata pt ca ele sunt deasupra emergentei nervului frenic (cel care controleaza functia diafragmului si a fctia respiratory). Si in cazul leziunile sub C4 uneori pot sa apara tulburari respiratorii si circulatorii grave, dar din pacate aceste tulburari se construiesc in timp si sunt datorate edemului medular care este ascendant, si in plus apar tulburari vasculare secundare care in final conduc tot la moarte.

Caracteristicele leziunilor cervicale: tulburari de aliura ventriculara marcante. De obicei apar bradicardii care sunt temporare sau permanente. Apar hiperpilexiile (pac face febra mare peste 41 grade). Apar tulburarile oculare, apare mioza, enoftalmia (globul ocular cade in orbita), ingustare pantei palpebrale (ploapa superioara cade), pot sa apara paralizii vasculare locale (subiectul e vultos (rosu la fata) sau cyanotic), transpiratii ambudente sau anhidroza (invers transpiratiei ambudente). Cauza care determina aparitia acestor tulburari oculare o constituie intreruperea caii oculosimpatice pe diverse portiuni.

Blocajul simpatic din cadrul sindromul cervical acut postrtraumatic. Dezorientarea, adik tulburarile psihice, anxietatea adik subiectul incepe prin a fi anxios iar dak evolueaza in rau el devine nepasator ulterior chiar coma si crize convulsive. Bradicardia, hipotensiunea arteriala secundara, o foarte mare labilitate a termoreglarii adik sub are fluctuatii termice, distensia gastrica, si ileusul paralitic (undele intestinale se opresc atat la materii cat si la gaaze). Aceste ileus apare in toate traumatismele maduvei cervicale. Obs: in cazul sub care a suferit trauma vertebro medular cervical exista 3 fenomene critice in care se pot produce fenomene de angajare sau chiar moarte: ziua a 3a , ziua a 7a si ziua 21a de la traumatism. In aceste momente se produc tulburari vasculare circulatorii foarte grave importante in focalul lezional medular.

Compresiile medulare lente: aceste suferinte evolueaza in 2 faze: o faza radiculara si o faza de compresiune medulara, aceasta faza de compresiune medulara putand fi partiala sau totala. Faza radiculara e datorata compresiei pe radacinile sensitive si motorii, ea fiind dominata clinic de 2 aspecte: durerea radiculara si tabloul neurologic obiectiv. Durearea radiculara poate fi de 2 tipuri: de tip nevralgic, o durere vie, acuta, insotita de parestezii, intotdeauna in teritoriul de distributie al radacinii, maximul acestor efecte e in perifierie si de obicei durerea radiculara de tip nevralgic e bine localizata distal. A 2a varianta de durere raticulara: durerea de tip mialgic resimtita ca fiind profunda, puternica, insotita de redoare musculara in teritoriu, aceasta suferinta e localizata mai ales proximal si de aici se poate produce iradiera distala. Uneori durerea de tip mialgic poate apare in anumite zone sau puncte durereoase si de obicei presiunea (apasarea) pe aceste pcte sau zone declanseaza durere. Poate fi o tumora rezultata din radacina, de exemplu un neurinom, un proces compresiv dezvoltat pe radacina posterioara sau uneori o radacina comprimata indirect de maduva marita in volum printr'o tumora intra medulara. In acest caz durerea raticulara poate fi unilaterala, dak e vb de o compresie de aceeasi parte, sau durerea poate fi de la inceput bilaterala in conditiile in care leziunea e posterioara. Acest tip apare uneori la manevre de mobilizare si din pacate uneori in evolutie dispare, lucru de mare gravitate pt ca evoca faptul ca leziunea compresiva a evoluat atat de mult incat a interrupt transmisia informatiei. A 2a faza a sindromului: poate fi vb de o iritatie sau poate fi vb de un deficit radicular suspendat senzitiv si motor care pp modificari de sinsibilitate si motilitate si modificari de reflectivitate. Leziunile medulare lente cunosc si faza de compresiune medulara, asa numitul sindrom Brown-Sequard. Faza de leziune medulara poate fi partiala, unilateral sau bilateral sau completa, reprezinta sesiunea medulara partiala unilaterala. Ea se caracterizeaza prin 2 categorii de semen: prima categorie semen ale leziunii directe radiculare (tot ce am spus mai sus) si a 2a categorie semen de compresiune medulara, in care se incadreaza paralizia motorie homolaterala caracterizate de reflexeosteotendinoase din Babinski si monoplegia crurala, paralizia cvasimotorie homolaterala, pielea e rece, cianotica, de aceea parte cu leziunea; tulburarile de sensibilitate profunda homolaterala. Dupa inlaturarea compresiei e indepartat printr'o cura chirugicala inregistrama ameliorarea tulburarilor motorii dar subiectii raman cu tulburari de sensibilitate profunda si superficiala temporare sau uneori definitive.

.. dupa sediul leziunii poate fi cervical superior, deasupra lui C3 se caract prin tulburari ale sensibilitatii fetei datorita afectarii distrigente caii . .

Al 2lea element in hemiplegia controlaterala

A 2a varianta cervical inferior, se caract prin paraliza nerv superior, paralizie de tip radicular.., dak leziunea e toracal inferiora, paralizia nervului superior se insoteste cu sindromul Claude Bernar Horner de aceeasi parte, iar dak e lombara se produce .

Compresiunea medulara bilaterala. E asa numita faza de parapareza. Se caract prin tulburari partiale de mobilitate, de sensibilitate si tulburari sfincteriene. Dupa sediul leziunii exista o compresiunea partial centrala, exista o compresiune partiala anterioara, si exista o compresiunea partiala posterioara. In cazul compresiunii partiale centrale se produce sindromul siringomielic caracterizat de anestezie mielica, se produce anestezia termica si dureroasa bilaterala suspendata. A 2a varianta compresiunea partiala anterioara se produce amiotrofie si fenomene motorii importante grave, cu spasticitate mare. Ulterior se produc tulburari de sensibilitate cu limita superioara neta. Uneori apar fenomene dissociate. Poate sa apara furnicaturi in piciorul opus.

Compresia partiala anterioara pp dureri mari de tip coordonal pe toate zzonele de distributie de la leziune in jos, o pareza discreta, dak leziunea e mica, sau o paraplegie flasca dak leziunea e mai accentuate. Sensibilitatea profunda e zero, in vreme ce sensibilitaeta superficiala e normala. Apare ataxia si asimergia de tip spinal.

Compresiunea medulara completa. Aceasta forma se caracterizeaza prin pierderea tuturor functiilor motorii si sensitive de la nivelul leziunii in jos. Variantele theoretic sunt 2: paraplegia spasmotica in extensie (cea mai frecventa, se caract prin contracture extensorilor in toate segmentele, prin reflexive miotatice exaggerate, reflexe abdominale si cremasteriene zero, si fenomenul de tripla flexie, eventual insotit de clonus rotulian sau/si ahilian si Babinski bilateral), paraplegie spasmotica in flexie care apare de regula in sectiunile transversale anatomice ale maduvei, sunt produse sau apar reflexele de flexie la orice excitatie periferica mica si din pacate apar si reflexele de masa, membrele inf sunt in permanenta flectate, tulburari de sensibilitate si tulburari sfincteriene. De obicei limita superioara a anesteziei rep limita superioara a segmentului medular comprimat. Exista si alte 2 forme de compresiune medulara frecventa si anume paraplegia flascospasmotica care e o faza intermediara. Se caract prin hipotonie musculara, prin reflexive miotatice si Babinski si de schita de reflex de apare. Din pacate aceasta forma apare de obicei in reflexele intinse, intramedulare grave cum se intampla in morbul pot sau TBC vertebrala sau in cancerul vertebral. A 4a ca forma paraplegia flasca rep forma trativa fie a paraplegiei in extensie sau flexie, e un semn de maxima gravitate. Are hipotonie musculare, areflexie miotatica si cutanata, abolirea reflexelor Babinski. Aceasta paraplegie flasca evoca o "topire" medulara caracterizate de tulburari trofice mari, uneori edeme dure ale membrelor inferioare cu escare inchise si profunde, cu stare generala alterata, cu febra si infectie urinara, importanta de obicei caract stadiul preterminal al suferintei.

Cauzele compresiunii medulare:

hernia de disc

tumorile vertebrale

morbul pot

arahnoiditele spinale

silignomielia

scleroza multipla

meningiomul

nemurinomul

chisturile sacrate

tumorile medulare intra extra medulare sau subdurale

procesele inflamatorii inclusive chirurgicale ale spatiului epidural

afectarile vertebrale in cadrul unor boli de system

compresiunile vertebro medulare de origine parazitara