QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente medicina

Fenomenele Pasive din timpul Nasterii



Fenomenele Pasive din timpul Nasterii



  1. Punga apelor

pe masura ce colul se deschide, prin el proemina membranele amniotice, formand o punga plina cu lichid;

aceasta punga se va rupe in timpul nasterii si va permite inaintarea produsului de conceptie;



punga:

o  poate sa aiba diferite forme:

sferica;

piriforma (de para);

o  bombeaza in timpul unei contractii.

in mod normal, punga se rupe la dilatatie completa, ceea ce inseamna 10-11 cm;

se poate rupe si la 5-6 cm, reprezentand tot o ruptura la timp, denumita ruptura tempestiva;

sub aceasta valoare a dilatatiei vorbim de ruptura precoce, iar ruperea la 2-3 cm sau inainte de inceperea travaliului s.n. ruptura prematura;

ROLUL pungii apelor:

o  excita marginile colului;

o  ajuta la dilatatie.

prin punga se filtreaza lichidul amniotic ;

umezeste marginile colului si favorizeaza inaintarea;

impiedica patrunderea microbilor;

de regula, punga se rupe in dreptul orificiului colului uterin;

exista posibilitatea ruperii in zona laterala, motiv pentru care este mai dificil sa ne dam seama daca lichidul s-a scurs, pentru ca partea prezentata (craniul sau pelvisul), in timpul contractiei, preseaza peretele uterin si inchide orificiul de scurgere.


  1. Formarea Segmentului Inferior

istmul uterin, impreuna cu colul, formeaza asa-numitul segment intermediar, care permite coborarea produsului de conceptie;

intre segmentul inferior si restul corpului uterin (care este mai gros) exista o denivelare, denumita INEL BANDL.


PERIOADELE NASTERII



durata travaliului este variabila, functie de paritate (numarul de nasteri). Astfel:

o  la primipare - travaliul dureaza 8-16 ore;

o  la multipare - travaliul dureaza 6-10 ore.

durata travaliului se imparte in 3 perioade distincte. Unii obstetricieni impart durata travaliului chiar in 4 perioade, deoarece includ in acestea si primele 2 h dupa expulzia placentei;

perioadele travaliului:



I.   perioada I sau periodul I ori perioada de dilatatie:


cuprinde timpul in care:

o  orificiul uterin se deschide, se dilata si

o  se formeaza punga apelor si

o  se rup membranele.

contractiile uterine sunt din ce in ce mai frecvente si mai puternice, cu durata mai mare.


Conduita in aceasta perioada:

se intocmeste partograma:

o  este o foaie anexa obstetricala in care, la anumite intervale de timp, se consemneaza:

contractiile uterine;

intervalul de repetitie si

durata contractiei propriu-zise;

starea colului si

valorile BCF-ului.

tuseul vaginal se face in conditii de asepsie si antisepsie:

o  la inceput - la interval de 4 h;

o  dupa aceea - la interval de 2 h, numai daca este cazul;

se urmareste progresiunea fatului in raport cu stramtoarea superioara si se noteaza daca:

este angajat;

este coborat;

se afla in forme intermediare:

o  mobil;

o  aplicat sau

o  fixat.

se verifica aspectul lichidului amniotic;

daca membranele sunt rupte in mod normal, lichidul:

o  este clar-opalescent;

o  are un miros fad-caracteristic.

patologic:

o  daca lichidul este de culoare verzuie - denota suferinta fetala acuta (copilul a eliberat

meconiu intrauterin);

o  daca lichidul este galben - indica incompatibilitate Rh - intrucat contine bilirubina;

o  daca lichidul este rosu - fatul este mort, macerat.


Membranele pot fi intacte sau rupte - se consemneaza momentul in care s-au rupt;

- se consemneaza la ce dilatatie se rup artificial membranele.

in caz de incertitudine a scurgerii lichidului amniotic, se pot face urmatoarele teste:

o  se aplica un tampon in regiunea vulvara, care se poate imbiba cu un lichid incolor, cu miros caracteristic; se face un tuseu vaginal si se observa daca membrana bombeaza; se asteapta sfarsitul contractiei pentru a observa daca nu cumva ruptura este laterala si lichidul se scurge dupa ce s-a retras partea prezentata;

o  cea mai sigura metoda de verificare este proba ZEIWANG, care consta in examinarea microscopica a unei picaturi de lichid, direct intre lama si lamela; daca membranele sunt rupte, la microscop se evidentiaza firisoare mici de lanugo (par mic de pe corpul copilului) si cristale mici dintr-o grasime care acopera corpul copilului (denumita vernix caseosa).


Conduita si dirijarea gravidei in aceasta perioada:

supravegherea BCF;

urmarirea succesiunii normale a timpilor nasterii - prin tuseu vaginal, ocazie cu care se constata starea:

i. colului - scurtarea, stergerea, dilatarea;

ii. pungii apelor - formarea si ruperea membranelor.

urmarirea starii generale a gravidei - prin masurarea, la anumite intervale de timp, a Pulsului, Temperaturii si TA;

semnalarea aparitiei unor manifestari patologice, in special, tulburari de contractie, corectarea medicamentoasa cu:

ocitocice - in caz de hipotonie;

medicatie relaxanta, antispastica - in caz de hipertonie.

- contractiile uterine in aceasta perioada incep sa se succeada la intervale din ce in ce mai scurte de timp (3-10 min), intensitatea poate fi masurata cu un aparat de presiune:

- la inceput - este de 50-60 mmHg;

- apoi creste - la 80-120 mmHg;

- durata contractiei este de 30-40 sec si creste, treptat, la 50-60 sec.

in perioada de dilatatie, supravegherea sau masurarea parametrilor se face la 15-30 minute, pe un interval de 10 min;

daca membranele sunt rupte de mai multe ore, este considerata nastere patologica ("pe uscat") si gravida este pusa sub protectie de antibiotice.



II.     perioada de expulzie a produsului de conceptie


la dilatatie completa, craniul apasa pe rect, da senzatie de screamat, ceea ce inseamna ca nasterea propriu-zisa se va produce curand;

femeia este asezata pe masa;

se dace dezinfectia regiunii cu alcool iodat, dupa ce, in prealabil, s-a indepartat pilozitatea si s-a spalat regiunea (exceptie fac urgentele);

asistenta imbraca halatul, manusile si masca sterile;

se pregatesc toate materialele necesare pentru asistenta;

se dirijeaza femeia:

o  este rugata sa inspire adanc, imediat ce incepe contractia, sa inchida gura si sa se screama prelung;

perineul bombeaza, dovada ca partea prezentata este foarte aproape de orificiul vulvar;

persoana care asista are urmatoarele sarcini:

sustine perineul cu mana si strange putin;

daca perineul este inalt, rezistent, se albeste - este neaparata nevoie de:

o  epiziotomie (oblica) sau

o  perineotomie.

in perioada de expulzie, contractiile uterine se succed la intervale de 1-2 minute;

tot in aceasta perioada, contractiile sunt tot mai puternice si durata lor creste la 60-90 sec;

dupa asezarea pe masa, nasterea dureaza cam:

o  30 min-1 h - la primipare;

o  15-30 min - la multipare.

in drumul spre iesire, prezentatia coboara, traverseaza filiera pelvi-genitala, in 3 timpi:

angajare;

coborare;

degajare.

in aceasta perioada, durerile sunt mai pronuntate, pot cuprinde si alte regiuni, pentru ca se produce distensia tesuturilor si se produc, de asemenea, fenomene de compresie. Pot apare:

o  dureri lombare - pentru ca se produce hiperlordoza;

o  dureri articulare:

la nivelul simfizei pubiene;

la nivelul articulatiilor sacro-iliace.

o  senzatia de screamat este determinata de compresiunea asupra rectului si este ajutata de:

o  presa abdominala;

o  muschii drepti si oblici (muschii accesori) contractandu-se;

o  diafragmul este impins in sus;

o  glota se inchide si

o  presiunea se exercita numai asupra fundului uterin.

Conduita

se urmareste starea parturientei:

o  P, T, TA, stare generala;

o  frecventa, durata si intensitatea contractiilor.

se urmareste starea fatului:

o  ritmul si intensitatea BCF-ului;

o  culoarea si mirosul lichidului amniotic;

daca expulzia se prelungeste, exista riscul de suferinta fetala;

se poate acorda ajutor manual pentru desfasurarea mai usoara a nasterii, prin:

sustinerea perineului;

dilatatia manuala;

flectarea capului.

expulzia capului este imediat urmata de verificarea circularei de cordon, deoarece conduita ulterioara depinde de acest factor;

in caz de circulara de cordon, se procedeaza astfel:

o  se baga 2 degete la ceafa copilului si, daca se simte cordonul, se aplica imediat 2 pense de o parte si de alta a celor doua degete; se sectioneaza cordonul intre cele doua degete; se continua nasterea;

o  daca este o circulara larga, se poate da cordonul peste capul copilului si se continua nasterea;

o  daca este o circulara dubla - se sectioneaza cordonul  ca la circulara normala (dar e cu atat mai necesara in acest caz - cu cat riscul de sufocare al fatului este mai mare);

imediat dupa expulzia capului, se face rotatia externa, se sterge repede fata copilului cu un camp steril si se introduc 2 degete infasurate in comprese sterile, in gura copilului, pentru a se inlatura secretiile care se pot aspira odada cu emiterea primului tipat si sa ajunga in plamanii copilului;

dupa aceste manevre, se trage usor de capul copilului in jos, pana cand umerii iau contact cu simfiza, apoi se ridica si se trage in sus;

copilul se aseaza pe masa acoperita cu un camp steril;

urmeaza primele ingrijiri:

o  aspiratea automata a secretiilor nazale;

o  pensarea si taierea cordonului;

o  ligaturarea cordonului si

o  a doua sectionare;

o  cantarirea, masurarea, examinarea finala si stabilirea indicilor antropometrici;

o  prevenirea oftalmiilor gonococice;

o  infasurarea si trimiterea copilului la salon.



III.   perioada de delivrenta


urmeaza la 15-20 minute dupa expunlzia fatului;

consta in dezlipirea si eliminarea placentei si membranelor;

s.n. perioada de expulzie a anezelor fetale;

imediat dupa evacuarea copilului, uterul incepe sa se stranga sau sa se contracte;

suprafata pe care a fost inserata placenta se micsoreaza si aceasta este obligata sa se dezlipeasca;

dezlipirea se poate face:

marginal sau

central.


Semnele Clinice ale dezlipirii placentei:

reapar contractii slabe, fiecare insotita de pierderea unei cantitati mici de sange, care nu depaseste 150-200 ml;

uterul se contracta, coboara sub nivelul ombilicului;

cordonul ombilical restant, pe care este prinsa o pensa, coboara;

uterul devine dur, nu se mai relaxeaza intre contractii, ia o forma globuloasa, de consistenta dura, s.n. glob de siguranta;

un alt mod de a verifica dezlipirea placentei este sa apasam cu varful degetelor deasupra simfizei pubiene; uterul se ridica si, daca placenta nu este dezlipita, cordonul se retrage, iar pensa se ridica;

daca placenta este dezlipita, se poate elimina fara nici o interventie sau printr-o usoara apasare pe fundul uterin;

tipuri de dezlipire a placentei:

o  marginala - se pierde sange cand se contracta si placenta se elimina cu fata materna spre exterior;

o  centrala - iese cu fata fetala.

se prinde cu mainile facute caus si se rasuceste, pentru ca membranele sa formeze un cordon gros si sa nu ramana resturi.


Tipuri de delivrenta

spontana - placenta cade singura in vagin si se elimina;

naturala - placenta este desprinsa dar nu a parasit cavitatea uterina si se elimina dupa o usoara presiune pe fundul uterin;

artificiala - sau extractia manuala de placenta, daca aceasta nu se elimina dupa cca. 30-40 min.


Notiuni:

BCF = bataile cordului fetal;

MFA = miscarile fetale active;

CUD = contractii uterine dureroase.

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }