Fenomenele Pasive din timpul Nasterii

Fenomenele Pasive din timpul Nasterii

1. Punga apelor

pe masura ce colul se deschide, prin el proemina membranele amniotice, formand o punga plina cu lichid;

aceasta punga se va rupe in timpul nasterii si va permite inaintarea produsului de conceptie;

punga:

o  poate sa aiba diferite forme:

sferica;

piriforma (de para);

o  bombeaza in timpul unei contractii.

in mod normal, punga se rupe la dilatatie completa, ceea ce inseamna 10-11 cm;

se poate rupe si la 5-6 cm, reprezentand tot o ruptura la timp, denumita ruptura tempestiva;

sub aceasta valoare a dilatatiei vorbim de ruptura precoce, iar ruperea la 2-3 cm sau inainte de inceperea travaliului s.n. ruptura prematura;

ROLUL pungii apelor:

o  excita marginile colului;

o  ajuta la dilatatie.

prin punga se filtreaza lichidul amniotic ;

umezeste marginile colului si favorizeaza inaintarea;

impiedica patrunderea microbilor;

de regula, punga se rupe in dreptul orificiului colului uterin;

exista posibilitatea ruperii in zona laterala, motiv pentru care este mai dificil sa ne dam seama daca lichidul s-a scurs, pentru ca partea prezentata (craniul sau pelvisul), in timpul contractiei, preseaza peretele uterin si inchide orificiul de scurgere.

2. Formarea Segmentului Inferior

istmul uterin, impreuna cu colul, formeaza asa-numitul segment intermediar, care permite coborarea produsului de conceptie;

intre segmentul inferior si restul corpului uterin (care este mai gros) exista o denivelare, denumita INEL BANDL.

PERIOADELE NASTERII

durata travaliului este variabila, functie de paritate (numarul de nasteri). Astfel:

o  la primipare - travaliul dureaza 8-16 ore;

o  la multipare - travaliul dureaza 6-10 ore.

durata travaliului se imparte in 3 perioade distincte. Unii obstetricieni impart durata travaliului chiar in 4 perioade, deoarece includ in acestea si primele 2 h dupa expulzia placentei;

perioadele travaliului:

I.   perioada I sau periodul I ori perioada de dilatatie:

cuprinde timpul in care:

o  orificiul uterin se deschide, se dilata si

o  se formeaza punga apelor si

o  se rup membranele.

contractiile uterine sunt din ce in ce mai frecvente si mai puternice, cu durata mai mare.

Conduita in aceasta perioada:

se intocmeste partograma:

o  este o foaie anexa obstetricala in care, la anumite intervale de timp, se consemneaza:

contractiile uterine;

intervalul de repetitie si

durata contractiei propriu-zise;

starea colului si

valorile BCF-ului.

tuseul vaginal se face in conditii de asepsie si antisepsie:

o  la inceput - la interval de 4 h;

o  dupa aceea - la interval de 2 h, numai daca este cazul;

se urmareste progresiunea fatului in raport cu stramtoarea superioara si se noteaza daca:

este angajat;

este coborat;

se afla in forme intermediare:

o  mobil;

o  aplicat sau

o  fixat.

se verifica aspectul lichidului amniotic;

daca membranele sunt rupte in mod normal, lichidul:

o  este clar-opalescent;

o  are un miros fad-caracteristic.

patologic:

o  daca lichidul este de culoare verzuie - denota suferinta fetala acuta (copilul a eliberat

meconiu intrauterin);

o  daca lichidul este galben - indica incompatibilitate Rh - intrucat contine bilirubina;

o  daca lichidul este rosu - fatul este mort, macerat.

Membranele pot fi intacte sau rupte - se consemneaza momentul in care s-au rupt;

- se consemneaza la ce dilatatie se rup artificial membranele.

in caz de incertitudine a scurgerii lichidului amniotic, se pot face urmatoarele teste:

o  se aplica un tampon in regiunea vulvara, care se poate imbiba cu un lichid incolor, cu miros caracteristic; se face un tuseu vaginal si se observa daca membrana bombeaza; se asteapta sfarsitul contractiei pentru a observa daca nu cumva ruptura este laterala si lichidul se scurge dupa ce s-a retras partea prezentata;

o  cea mai sigura metoda de verificare este proba ZEIWANG, care consta in examinarea microscopica a unei picaturi de lichid, direct intre lama si lamela; daca membranele sunt rupte, la microscop se evidentiaza firisoare mici de lanugo (par mic de pe corpul copilului) si cristale mici dintr-o grasime care acopera corpul copilului (denumita vernix caseosa).

Conduita si dirijarea gravidei in aceasta perioada:

supravegherea BCF;

urmarirea succesiunii normale a timpilor nasterii - prin tuseu vaginal, ocazie cu care se constata starea:

i. colului - scurtarea, stergerea, dilatarea;

ii. pungii apelor - formarea si ruperea membranelor.

urmarirea starii generale a gravidei - prin masurarea, la anumite intervale de timp, a Pulsului, Temperaturii si TA;

semnalarea aparitiei unor manifestari patologice, in special, tulburari de contractie, corectarea medicamentoasa cu:

ocitocice - in caz de hipotonie;

medicatie relaxanta, antispastica - in caz de hipertonie.

- contractiile uterine in aceasta perioada incep sa se succeada la intervale din ce in ce mai scurte de timp (3-10 min), intensitatea poate fi masurata cu un aparat de presiune:

- la inceput - este de 50-60 mmHg;

- apoi creste - la 80-120 mmHg;

- durata contractiei este de 30-40 sec si creste, treptat, la 50-60 sec.

in perioada de dilatatie, supravegherea sau masurarea parametrilor se face la 15-30 minute, pe un interval de 10 min;

daca membranele sunt rupte de mai multe ore, este considerata nastere patologica ("pe uscat") si gravida este pusa sub protectie de antibiotice.

II.     perioada de expulzie a produsului de conceptie

la dilatatie completa, craniul apasa pe rect, da senzatie de screamat, ceea ce inseamna ca nasterea propriu-zisa se va produce curand;

femeia este asezata pe masa;

se dace dezinfectia regiunii cu alcool iodat, dupa ce, in prealabil, s-a indepartat pilozitatea si s-a spalat regiunea (exceptie fac urgentele);

asistenta imbraca halatul, manusile si masca sterile;

se pregatesc toate materialele necesare pentru asistenta;

se dirijeaza femeia:

o  este rugata sa inspire adanc, imediat ce incepe contractia, sa inchida gura si sa se screama prelung;

perineul bombeaza, dovada ca partea prezentata este foarte aproape de orificiul vulvar;

persoana care asista are urmatoarele sarcini:

sustine perineul cu mana si strange putin;

daca perineul este inalt, rezistent, se albeste - este neaparata nevoie de:

o  epiziotomie (oblica) sau

o  perineotomie.

in perioada de expulzie, contractiile uterine se succed la intervale de 1-2 minute;

tot in aceasta perioada, contractiile sunt tot mai puternice si durata lor creste la 60-90 sec;

dupa asezarea pe masa, nasterea dureaza cam:

o  30 min-1 h - la primipare;

o  15-30 min - la multipare.

in drumul spre iesire, prezentatia coboara, traverseaza filiera pelvi-genitala, in 3 timpi:

angajare;

coborare;

degajare.

in aceasta perioada, durerile sunt mai pronuntate, pot cuprinde si alte regiuni, pentru ca se produce distensia tesuturilor si se produc, de asemenea, fenomene de compresie. Pot apare:

o  dureri lombare - pentru ca se produce hiperlordoza;

o  dureri articulare:

la nivelul simfizei pubiene;

la nivelul articulatiilor sacro-iliace.

o  senzatia de screamat este determinata de compresiunea asupra rectului si este ajutata de:

o  presa abdominala;

o  muschii drepti si oblici (muschii accesori) contractandu-se;

o  diafragmul este impins in sus;

o  glota se inchide si

o  presiunea se exercita numai asupra fundului uterin.

Conduita

se urmareste starea parturientei:

o  P, T, TA, stare generala;

o  frecventa, durata si intensitatea contractiilor.

se urmareste starea fatului:

o  ritmul si intensitatea BCF-ului;

o  culoarea si mirosul lichidului amniotic;

daca expulzia se prelungeste, exista riscul de suferinta fetala;

se poate acorda ajutor manual pentru desfasurarea mai usoara a nasterii, prin:

sustinerea perineului;

dilatatia manuala;

flectarea capului.

expulzia capului este imediat urmata de verificarea circularei de cordon, deoarece conduita ulterioara depinde de acest factor;

in caz de circulara de cordon, se procedeaza astfel:

o  se baga 2 degete la ceafa copilului si, daca se simte cordonul, se aplica imediat 2 pense de o parte si de alta a celor doua degete; se sectioneaza cordonul intre cele doua degete; se continua nasterea;

o  daca este o circulara larga, se poate da cordonul peste capul copilului si se continua nasterea;

o  daca este o circulara dubla - se sectioneaza cordonul  ca la circulara normala (dar e cu atat mai necesara in acest caz - cu cat riscul de sufocare al fatului este mai mare);

imediat dupa expulzia capului, se face rotatia externa, se sterge repede fata copilului cu un camp steril si se introduc 2 degete infasurate in comprese sterile, in gura copilului, pentru a se inlatura secretiile care se pot aspira odada cu emiterea primului tipat si sa ajunga in plamanii copilului;

dupa aceste manevre, se trage usor de capul copilului in jos, pana cand umerii iau contact cu simfiza, apoi se ridica si se trage in sus;

copilul se aseaza pe masa acoperita cu un camp steril;

urmeaza primele ingrijiri:

o  aspiratea automata a secretiilor nazale;

o  pensarea si taierea cordonului;

o  ligaturarea cordonului si

o  a doua sectionare;

o  cantarirea, masurarea, examinarea finala si stabilirea indicilor antropometrici;

o  prevenirea oftalmiilor gonococice;

o  infasurarea si trimiterea copilului la salon.

III.   perioada de delivrenta

urmeaza la 15-20 minute dupa expunlzia fatului;

consta in dezlipirea si eliminarea placentei si membranelor;

s.n. perioada de expulzie a anezelor fetale;

imediat dupa evacuarea copilului, uterul incepe sa se stranga sau sa se contracte;

suprafata pe care a fost inserata placenta se micsoreaza si aceasta este obligata sa se dezlipeasca;

dezlipirea se poate face:

marginal sau

central.

Semnele Clinice ale dezlipirii placentei:

reapar contractii slabe, fiecare insotita de pierderea unei cantitati mici de sange, care nu depaseste 150-200 ml;

uterul se contracta, coboara sub nivelul ombilicului;

cordonul ombilical restant, pe care este prinsa o pensa, coboara;

uterul devine dur, nu se mai relaxeaza intre contractii, ia o forma globuloasa, de consistenta dura, s.n. glob de siguranta;

un alt mod de a verifica dezlipirea placentei este sa apasam cu varful degetelor deasupra simfizei pubiene; uterul se ridica si, daca placenta nu este dezlipita, cordonul se retrage, iar pensa se ridica;

daca placenta este dezlipita, se poate elimina fara nici o interventie sau printr-o usoara apasare pe fundul uterin;

tipuri de dezlipire a placentei:

o  marginala - se pierde sange cand se contracta si placenta se elimina cu fata materna spre exterior;

o  centrala - iese cu fata fetala.

se prinde cu mainile facute caus si se rasuceste, pentru ca membranele sa formeze un cordon gros si sa nu ramana resturi.

Tipuri de delivrenta

spontana - placenta cade singura in vagin si se elimina;

naturala - placenta este desprinsa dar nu a parasit cavitatea uterina si se elimina dupa o usoara presiune pe fundul uterin;

artificiala - sau extractia manuala de placenta, daca aceasta nu se elimina dupa cca. 30-40 min.

Notiuni:

BCF = bataile cordului fetal;

MFA = miscarile fetale active;

CUD = contractii uterine dureroase.