FIZIOPATOLOGIA SANGELUI

Sangele este format din plasma si elemente figurate. Constituentii plasmei sunt studiati la fiziopatologia metabolismelor.

Fiziopatologia seriei eritrocitare

Eritronul este format din celule fixe in maduva osoasa, hematoformatoare si eritrocite, elemente circulante cu rol in transportul O₂ si CO₂.

Eritropoeza se desfasoara in trei etape:

etapa de diviziune in care eritroidul sub actiunea eritropoetinei trece prin mai multe etape: proeritroblast, eritroblast bazofil (incepe sinteza de Hb), policromatofil, oxifil, reticulocit;

etapa de maturare: involutia nucleului, sinteza Hb, reducerea celulei;

citodiabaza, proces de trecerea reticulocitelor in circulatie, 28-48 ore se transforma in eritrocite.

1. Anemia

Este un sindrom caracterizat prin scaderea Hb cu 10 % din valorile normale corespunzatoare varstei si sexului.

Clasificarea anemiilor:

I.       Anemii prin hipofunctia maduvei osoase

1. Scaderea productiei de eritrocite:

Reducerea proliferarii celulelor stem: tesutul hematopoetic este inlocuit cu tesut grasos, in periferie se constata pancitopenie, anemia este normocitara si hiporegenerativa cu hemosideroza.

Anemiile aplazice care pot fi idiopatice si secundare (benzen, cloramfenicol, fenilbutazona, tranchilizante, antitiroidiene, radiatii ionizante, hepatite virale, virus Ebstein Barr). In sange: anemie normocoma, pancitopenie periferica, anemie nonregenerativa.

Eritroblastopeniile ( anemie fara leucopenie si trombocitopenie) pot fi innascute si dobandite.

Anemii prin scaderea productiei de eritrocite datorita deficitului de B₁₂ si acidului folic ( anemie megaloblastica); vit. B₁₂ (aport zilnic de 5μg, necesar zilnic de 1 μg) intervine in sinteza acizilor nucleici prin intermediul acidului folic. Carenta de vitamina apare prin deficit de aport, de absorbtie, de utilizare si cresterea necesitatilor, in regim vegetarian, in gastropatii cronice, deficit de transcobalamina, exacerbarea florei intestinale saprofite. Anemia Biermer - anemia pernicioasa are la baza carenta de vit.B₁₂, datorita lipsei factorului intrinsec gastric si se caracterizeaza prin modificari ale tesutului sanguin. Mucoasei digestive si sistemului nervos; hematologic avem pancitopenie; VEM peste 100 m , HEM 27-31 pg, CHEM maxim 36 %; Hb de 7g/l apare anizocitoza si poikilocitoza; maduva osoasa prezinta megaloblastul, element celular de talie mare; analiza sucului gastric evidentiaza aclorhidrie histamino-rezistenta. Deficitul de aicid folic apare in carentele alimentare, tulburarea absorbtiei intestinale, alcoolism cronic, ciroze, fenobarbital, antimicotice, hipocolesterolomiantele, antimicotice. Sprue tropical si enteropatiile la gluten evolueaza cu deficit de acid folic.

2. Scaderea productiei de hemoglobina 

Deficit in sinteza hemului (anemia feripriva, sideroacrestica);

Deficit in sinteza globinei (talasemia).

Anemia feripriva: anemie hipocroma microcitara avand la baza scaderea

de fier din organism. aportul zilnic de fier este de 10-12g din care se absorb 1-4g; 70% din Fe resorbit este utilizat de maduva pentru sinteza hemoglobinei. Carenta de fier apare prin: aport insuficient (regimuri lactate, glucidice, lipidice); absorbtie deficitara a fierului (scaderea aciditatii gastrice, gastrectomii, rezectii intestinale); cresterea nevoilor de fier (sarcina, lactatie, hemoragii); tulburarea transportului fierului (atransferinemia congenitala); pierderi exagerate (sangerari cronice). Paraclinic: scaderea hemoglobinei; pe frotiu: anizocitoza, poikilocitoza, anizocromie, CHEM sub 30 g%; HEM sub 27 pg, VEM sub 80m (microcitoza); sideremia sub 40 mg%; trombocite si leucocite normale; reticullocite normale sau crescute posthemoragic.

Anemiile sideroacrestice(incarcare cu Fe, sindrom Di Guglielmo): apar prin tulburare de utilizare a fierului si sintezei hemului. Pot fi ereditare sau dobandite; se caracterizeaza prin: tulburarea incorporarii fierului in Hb (sideroacrestica), prezenta in maduva de sideroblasti, hipersideremie si acumulare de fier in organele de depozit.

2.Anemii prin distrugerea sau pierderea exagerata de eritrocite

Anemiile hemolitice sunt caracterizate de scaderea duratei de viata a eritrocitelor cu cresterea procesului de distrugere. Hemoglobina eliberata prin hemoliza este captata de haptoglobina formand un complex ce va fi captat de catre macrofagele din splina, maduva si ficat. Depasirea capacitatii de legare este de hemoglobinurie.

Anemii hemolitice prin defect eritrocitar

Anemii prin modificari de forma a eritrocitelor:

Sferocitoza ereditara (Minkowski-Chauffard): anemie hemolitica determinata de un defect ereditar transmis autosomal dominant al membranei eritrocitare care provoaca hemoliza prin sechestrare splenica a eritrocitelor; clinic: icter, urini inchise, splenomegalie, paloare, anemie; paraclinic: scade Hb si Hc, pe frotiu apar normocite si microcite normocrome, microsferocite (lipseste zona palida din centrul eritrocitului), reticulocitoza, leucocite si trombocite normale, creste bilirubina libera, fragilitate eritrocitara.

Eliptocitoza ereditara boala autosomal dominanta cu modificari morfologice ale eritrocitelor(ovalare).

Anemii hemolitice prin incarcarea eritrocitelor cu Hb anormala:

Siclemia( anemia falciforma) hemoglobinopatie caracterizata prin prezenta in eritrocite a unei hemoglobine anormale HbS, care in conditii de hipoxie eritrocitara ia forma de S; transmitere autosomal dominanta; anemie hemolitica si ocluzii vasculare .

Sindroamele talasemice sunt un grup de anemii ereditare, microcitare, hipocrome, hipersideremice, datorate blocarii partiale sau totala a sintezei uneia dintre catenele polipeptidice ale globinei, avand drept rezultat scaderea productiei de hemoglobina normala. Mai cunoscute sunt: beta talasemia, alfa talasemia ca sindroame majore, gama talasemia forma minora. In beta talasemie se reduce sinteza de HbA. Beta talasemia - forma homozigota, devine manifesta dupa primele 4 luni de viata cand HbA inlocuieste HbF; se manifesta ca o anemie hemolitica severa cu Hb 3-7 g% splenomegalie marcata si icter. Spre deosebire de anemia feripriva exista hipersideremie cu rezerve de fier crescute. Pe frotiul sanguin apar: eritrocite hipocrome, in tinta, policromatofilie, anizocitoza, schizocite, eritrocite cu punctatii bazofile.

Anemii determinate prin alterarea continutului enzimatic eritrocitar: deficit de G-6-fosfat de hidrogenaza; deficit de glutation sintetaza, hexokinaza, piruvatkinaza, etc.

Hemoglubinuria nocturna paroxistica: anemie hemolitica cronica aparuta prin anomalii dobandite ale membranei eritrocitare, de tip normocitara si normocroma cu reticulocitoza crescuta; apar crize hemolitice noaptea cu subicter si splenomegalie, febra, frisoane, dureri lombare, hemoglobinuria.

Anemii hemolitice de cauza extraeritrocitara:

Anemii hemolitice toxice si medicamentoase metale grele, veninuri, medicamente);

Anemii hemolitice prin agenti biologici (stafilococ beta hemolitic, streptococ, paraziti);

Anemii hemolitice prin agenti mecanici (valvulopatii cronice);

Anemii hemolitice autoimune (cu anticorpi la cald, cu autoanticorpi la rece, hemoglobinuria paroxistica la frig, prin incompatibilitate feto-materna Rh).

Anemii prin pierderi excesive de eritrocite:

Anemia posthemoragica acuta in urma unor hemoragii mari si rapide sau moderate si repetate; scade hematocritul si volumul sanguin (pierderea de 10 % din volum nu produce manifestari clinice; intre 20-30 % apare hipotensiune, tahicardie, ameteli; intre 30-40 % apare socul hemoragic);

Anemia posthemoragica cronica: apare in menometroragii, sangerari digestive si urinare, epistaxisuri repetate.

2. Poliglobuliile

Policitemiile sunt stari caracterizate prin cresterea masei eritrocitare, cresterea hematocritului, a hemoglobinei si a numarului de eritrocite. Pot fi:

relative prin pierderi de lichide si stres.

absolute (reale) care la randul lor pot fi secundare si primare. Cele secundare apar in hipoxii tisulare generalizate, nefropatii cronice si tumori.

Poliglobulia esentiala (policitemia vera sau boala Vaquez), se caracterizeaza printr-o proliferare necontrolata a celulelor seriei rosii si a celulelor seriei granulocitare, dar de intensitate mai mica. Patogenia bolii nu este cunoscuta.

3. Fiziopatologia seriei leucocitare

Leucocitele sau globulele albe provin din maduva hematogena si tesutul limfoid. Se impart in fagocite si imunocite. Fagocitele reprezentate de granulocite si monocite, asigura imunitatea nespecifica. Imunocitele reprezentate prin limfocite si plasmocite asigura imunitatea specifica a organismului.

Modificarile cantitative ale granulocitelor:

Leucocitoza se realizeaza prin cresterea numarului de polimorfonucleare peste 10000/mmc. Apare in stari posthemoragice, boli infectioase, boli maligne; de repartitie in socul insulinic.

Leucopenia  prin scaderea leucocitelor sub 4000/mmc apare in septicemii, difterie, gripa, febra tifoida, malarie, intoxicatii, citostatice, etc.

Eozinofilia - crestere peste 4 %, apare in boli alergice, parazitoza, dermatoze.

Eozinopenia - scadere sub 2%, apare in: stari anergice, febra tifoida, TBC miliar, stres, soc, dupa administrare de cortizon, anemia plastica, anemia Biermer.

Bazofilia - crestere peste 1 %, apare in leucemie acuta cu bazofile, Cushing, LGM, poliglobulie esentiala.

Bazopenia - in perioada de stare a bolilor infectioase

Monocitoza - crestere peste 8 %, apare la sfarsitul bolilor infectioase, mononucleoza infectioasa, malarie, parotidita epidemica.

Monocitopenia - scadere sub 4%, apare in anemia pernicioasa

Limfocitoza - crestere peste 35 %, apare la sfarsitul bolilor infectioase, TBC, lues, rubeola, tuse convulsiva, boala Addison, Basedow

Limfopenia - scadere sub 20 %, apare in limfo si reticulosarcoame, Hodgkin, TBC ganglionar, dupa tratament cu cortizon.