Fibrele si taratele

FIBRELE SI TARATELE

Cand un articol aparut in Journal of the Medical Association declara ca am fi cu totii mult mai sanatosi si am trai cu siguranta mai mult daca ne-am imbogati meniurile zilnice in fibre nedigerabile, multi oameni s-au napustit asupra alimentelor continand fibre, desi majoritatea nu stiau (si nu stiu nici acum) ca exista diverse tipuri de fibre, fiecare avand proprietati si functii specifice.

TIPURI DE FIBRE

Celuloza. Se gaseste in faina de grau integral, tarate, varza, mazare tanara, fasole verde, varza de Bruxelles, coaja de castravete, piper, mere, morcovi.

Hemiceluloza. Este prezenta in cereale, tarate, varza de Bruxelles, mustar si sfecla.

Celuloza si hemiceluloza absorb apa si pot imbunatati functionarea intestinului gros. Pe scurt, ele aduna la un loc deseurile organice si le transporta de-a lungul colonului mai rapid, iar aceasta, pe langa faptul ca previne constipatia, previne hemoroizii, diverticuloza, colonul spastic, cancerul de colon si venele varicoase.

ATENTIE: in anumite afectiuni intestinale este contraindicata marirea cantitatii de fibre ingerate: in orice caz, trebuie cerut avizul unui medic inainte de a incepe un regim bogat in fibre vegetale.

Rasini. Se gasesc de obicei in faina de ovaz si in fasolea uscata.

Pectina. Este prezenta in mere, citrice, morcovi, conopida, varza, mazare uscata, fasole verde, cartofi, dovlecei si capsuni. Rasinile si pectina influenteaza in primul rand absorbtia in stomac si in intestinul subtire. Combinandu-se cu acizii bilei, ele scad gradul de absorbtie a grasimilor si reduc nivelul de colesterol. Prin acoperirea suprafetei interne a intestinelor, rasinile si pectina intarzie golirea stomacului, incetinind astfel absorbtia zaharurilor dupa masa - fapt cat se poate de benefic pentru diabetici, din moment ce se reduce cantitatea de insulina necesara.

ATENTIE: Rasinile si pectina pot influenta in mod negativ eficacitatea medicamentelor antifungice care contin griseofulvina, ca de exemplu Grifulvin V, Grisactin, Fulvicin.

Lignina. Se gaseste in cerealele folosite la micul dejun, in tarate, in 'egume batrane (cand vegetalele imbatranesc, continutul lor de lignina creste, ele devenind mai greu digerabile), vinete, fasole verde, capsuni, pere si ridichi. Lignina are capacitatea de a reduce digerabilitatea altor tipuri de fibre. La fel ca rasinile si pectina, se combina cu acizii bilei pentru a micsora nivelul de colesterol si ajuta la trecerea mai rapida a alimentelor prin traiectul digestiv.

ATENTIE: in ciuda adevarului ca meniurile noastre duc in general lipsa de suficiente fibre vegetale, nici o cantitate prea mare nu este indicata deoarece poate produce gaze, balonari, greata, varsaturi, diaree si chiar e posibil sa afecteze capacitatea organismului de a absorbi vitamina B12 si anumite minerale ca: zinc, calciu, fier, magneziu. insa aceasta situatie se poate preveni usor prin varierea meniului zilnic si a alimentelor cu continut ridicat de fibre.