Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total - test grila

DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE LA EDENTATUL TOTAL - TEST GRILA

E. Hutu - Edentatia totala

. Care dintre urmatoarele  operatiuni NU face parte din faza de determinare a relatiilor intermaxilare la edentatul total

a. verificarea sabloanelor de ocluzie

b. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior

c. determinarea curburii vestibulare a sablonului inferior

d. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei

e. determinarea relatiei centrice.

Raspuns: c    pag.131

2.* Care dintre urmatoarele semne clinice este consecinta supraevaluarii DVO

a. accentuarea santurilor perilabiale

b. vizibilitatea exagerata a dintilor

c. vizibilitatea redusa a rosului buzelor

d. aspect imbatranit

e. aparitia perleche-ului la nivelul comisurilor.

Raspuns:b    pag.142

3.* Care dintre urmatoarele metode nu favorizeaza conducerea mandibulei in relatie centrica

a. deglutitia

b. utilizarea numarului de aur

c. memoria tisulara

d. memoria ocluzala

e. oboseala pterigoidienilor externi.

Raspuns: b   pag 144-145.

4.* Testarea miscarii de basculare a sablonului de ocluzie in jurul unui ax median se face astfel

a. apasand simultan pe fata ocluzala a valurilor de ocluzie in dreptul premolarilor

b. apasand alternativ pe fata ocluzala a valurilor de ocluzie in dreptul premolarilor

c. apasand simultan pe fata ocluzala a valurilor de ocluzie in dreptul molarilor 2

d. apasand alternativ pe fata ocluzala a valurilor de ocluzie in dreptul molarilor 2

e. apasand pe fata ocluzala a valurilor de ocluzie in zona incisiva.

Raspuns: b  pag. 133

5.* Determinantul fonetic in realizarea curburii vestibulare a sablonului superior se refera la faptul ca

a. in fonatie, incisivii inferiori ii depasesc pe cei superiori

b. in fonatie, incisivii inferiori nu ii depasesc pei cei superiori

c. cuspizii vestibulari ai premolarilor superiori ii circumscriu pe cei ai premolarilor inferiori

d. cuspizii vestibulari ai premolarilor inferiori ii circumscriu pe cei ai premolarilor superiori

e. nu exista un determinant fonetic.

Raspuns: b   pag.135.

6.* Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la testul Ismail de determinare a DVO este falsa

a. pe sablonul inferior se plaseaza bordura de ocluzie

b. pe sablonul superior se plaseaza bordura de ocluzie

c. pe sablonul inferior se plaseaza 3 piramide de ceara moale

d. pacientul este pus sa execute o deglutitie

e. piramidele de ceara se vor turti corespunzator DVO:

Raspuns: a    pag. 142

7.* 26. Pentru stergerea reflexelor determinate de protezele vechi, instabile, cu RIM incorecte, protezele nu vor fi purtate cel putin

a. 2 ore

b. 4 ore

c. 1 zi

d. 2 zile

e. 4 zile.

Raspuns: d   pag.143

8.* Tehnica memoriei ocluzale de favorizare a conducerii mandibulei in RC se caracterizeaza prin

a. trezirea vechiului reflex molar al pacientului

b. plasarea a cate un molar bilateral in valul de ocluzie

c. efectuarea deglutitiei

d. atingerea luetei cu oglinda

e. plasarea caninilor in valul de ocluzie.

Raspuns: b    pag.145.

9.* Planul de ocluzie este paralel in zona laterala cu

a. planul Frankfurt

b. planul Camper

c. planul bazal mandibular

d. planul Dreyfus

e. planul Simon

Raspuns b  pag.136

10.* Vizualizarea globala a orientarii planului de ocluzie in regiunea frontala si laterala se poate face cu

a. planul Andersen

b. planul Camper

c. planul Fox

d. planul Deryfus

e. planul Simon.

Raspuns: c    pag. 137

Complement multiplu

1. Dimensiunea verticala a etajului inferior al fetei se masoara intre punctele

a. gonion

b. gnathion

c. nasion

d. ophrion

e. nasospinalis anterior.

Raspuns: b, e    pag.138

2. Pozitia de repaus a mandibulei se poate determina prin

a. metode antropometrice

b. metode functionale

c. testul Ismail

d. electromiografic

e. cu ajutorul riglei Gyzi

Raspuns: a,b,d  pag. 139 - 140

3. Determinarea pozitiei de repaus a mandibulei prin metode functionale se face prin:

a. pronuntarea repetata a fonemei M

b. pronuntarea repetata a fonemei S

c. deglutitie

d. inregistrarea minimului de activitate la nivelul muschilor masticatori

e. utilizarea numarului de aur

Raspuns: a, c    pag.140

4. Determinarea pozitiei de repaus a mandibulei prin metode antropometrice se face prin:

a. metoda Willis

b. pronuntarea fonemei M

c. deglutitie

d. utilizarea numarului de aur

e. testul Ismail

Raspuns: a, d pag 139-140

5.Determinarea DVO se face prin

a. scaderea valorii spatiului de inocluzie din DVR

b. testul Ismail

c. metoda Willis

d. cu ajutorul spatiului minim de vorbire

e. electromiografic.

Raspuns: a,b,d. pag. 141 - 142

6. Care dintre urmatoarele manopere se executa in faza de determinare a relatiilor intermaxilare

a. amprenta finala

b. verificarea sabloanelor de ocluzie

c. proba machetei

d. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei

e. determinarea relatiei centrice.

Raspuns: b, d, e.  pag.131

7. Care dintre urmatoarele semne clinice este consrcinta subevaluarii DVO

a. vizibilitatea exagerata a dintilor

b. zgomot de castagnete

c. facies crispat

d. aspect imbratanit

e. oboseala musculara permanenta.

Raspuns: d pag. 143

8. Conducerea mandibulei in relatie centrica poate fi favorizata de urmatoarele metode

a. homotropia linguo-mandibulara

b. oboseala maseterilor

c. reflexul molar

d. reflexul canin

e. memoria tisular

Raspuns: a, c, e pag.144-145

9. Conducerea mandibulei in relatie centrica poate fi favorizata de urmatoarele metode

a. momentul psihologic

b. oboseala pterigoidienilor interni

c. pronuntarea fonemei M

d. memoria ocluzala

e. memoria tisulara.

Raspuns: a, d, e  pag.144-145

10. Baza sablonului de ocluzie prezinta urmatoarele caracteristici

a. este rigida

b. este nedeformabila

c. este deformabila la temperatura cavitatii orale

d. se confectioneaza din ceara

e. marginile patrund in fundurile de sac.

Raspuns: a, b, e.    pag.132

11. Sablonul de ocluzie este format din

a. baza din acrilat sau placa de baza

b. maner avand forma si pozitia unui incisiv central

c. butoni de presiune

d. bordura de ocluzie

e. perforatii pentru retentia materialului.

Raspuns: a, d pag.131

12. Bordurile de ocluzie se pot confectiona din

a. ceara alba sau ivory

b. ceara roz mai dura

c. polieteri

d. stents

e. ceruri bucoplastice.

Raspuns: a, b, d pag 132

23. Imnunatatirea mentinerii sablonului se poate face prin

a. captusire in cavitatea orala cu pasta ZOE

b. captusirea pe model cu pasta ZOE

c. captusire in cavitatea orala cu paste siliconate

d. captusire pe model cu paste siliconate

e. captusire in cavitatea orala cu alginat.

Raspuns:b, d pag. 134.

14. Valul de ocluzie al sablonului superior trebuie sa respecte urmatoarele cerinte

a. se va opri la 1,5 cm de tuberozitati

b. sa fie strict pe creasta in regiunea laterala

c. sa fie in afara crestei in regiunea laterala

d. sa fie strict pe creasta in regiunea frontala

e. sa fie situat anterior de papila incisiva in zona frontala.

Raspuns: a, b, e.    pag. 132

15. Valul de ocluzie al sablonului inferior trebuie sa respecte urmatoarele cerinte

a. se va opri la 1,5 cm de tubercului piriform

b. sa fie strict pe creasta in regiunea laterala

c. sa fie in afara crestei in regiunea laterala

d. sa fie strict pe creasta in regiunea frontala

e. sa fie in afara crestei in regiunea frontala.

Raspuns: a, b, d. pag. 133

16. Bascularea sablonului superior in jurul unui ax median  poate fi determinata de

a. borduri de ocluzie montate pe mijlocul crestei

b. borduri de ocluzie montate in afara crestei

tc. orus palatin proeminent

d. model deformat

e. rugi palatine sterse.

Raspuns: b, c, d pag.133

17. Verificarea pozitionarii mandibulaei in relatie centrica se poate face in felul urmator:

a. in RC condilii mandibulari nu se palpeaza

b. in RC condilii mandibulari se palpeaza

c. inchiderea gurii se face mereu in aceeasi pozitie retrudata

d. inchiderea gurii se face mereu in aceeasi pozitie protruziva

e. palparea contrectiei simetrice a muschilor geniohioidieni.

Raspuns: b. c pag. 146

18. Derapajul anterior sau antero-lateral al sablonului inferior se poate datora

a. unui contact tardiv intre cele doua borduri antagoniste

b. unui contact initial intre cele doua borduri in regiunea distala

c. unui contact intre borduara inferioara si baza superioara

d. unui contact intre bordura superioara si baza inferioara

e. montarii valului superior excentric.

Raspuns: b   pag.146

19. Liniile trasata de catre medic pe valurile de ocluzie in etapa de determinare a RIM sunt

a. linia mediana

b. mijlocul crestei edentate

c. linia caninilor

d. linia surasului

e. linia fulcrum.

Raspuns: a, c, d   pag. 150.

20 Curburile caracteristice planului de ocluzie sunt:

a. curba Monson

b. curba Spee

c. curba Wilson

d. curba Gauss

e. curba incizala

Raspuns: b, c, e.   pag135