Colecistita acuta

Colecistita acuta

-repaus la pat fizic,psihic si alimentar in perioada acuta punga cu gheata;

-supraveghere T.A.,P,R,Ts,diureza;

-recoltarea la indicatia medicului:hemoleucograma(leucocitoza), VSH (crescut),uree, glicemie,bilirubinemie(crescuta) ,amelazuria(crescuta), ionograma serica,rezerva alcalina;

-Ecografia confirma diagnosticul;

-Examenul radiologic evidentiaza calculi radioopaci;

-linie venoasa cu branula-perfuzie cu Ser fiziologic,Glucoza 5%,bicarbonat de sodiu in functie de constantele biologice,ionograma serica si bilant hidric;

-se administreaza medicatia la indicatia medicului-antispastice:Scobutil, Papaverina,No-spa(si/sau Atropina,Algolcamin);antiemetice: Metoclopramid in perfuzie;antiinfectioasa:Cefalosporine generatia II,III sau Penicilina+Gentamicina sau Ampicilina +Gentamicina;

-sedarea durerii cu analgetice centrale Mialgin;

-se asigura dieta hidrica in perioada dureroasa,dupa 3-4 zile hidrozaharata, ulterior imbunatatita;

-se ajuta pacientul in toate activitatile sale de ingrijire:ingrijiri igienice, schimbarea lenjeriei,modificarea pozitiei in pat,servire la pat cu urinar, plosca in perioada acuta.

Pag.87-Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali

Pag.565-Medicina Interna-Borundel

Pag.447-Compendiu de medicina interna-L.Domnisoru

Pneumonia

repaus la pat in perioada febrila,camera luminoasa,aerisita,umidificarea aerului din salon Ts=20-21sC;

-administrare de oxigen umidificat;

-masurare,notare TA,P,R,Ts,diureza;

-recoltare analize la indicatia medicului: hemoleucograma (leucocitoza);

VSH(mult crescut);fibrinogen(crescut),uree,glicemie;

-hemocultura pozitiva-prognostic grav;

-recoltarea sputei pentru examen bacteriologic al sputei;

-examen radiologic-confirma diagnosticul;

-administrarea tratamentului prescris de medic:-simptomatic-scaderea febrei cu Aspirina,Paracetamol;fluidifiante ale sputei-Fluimucil,Mucosolvan; etiologic:-individualizat in functie de forma clinica si antibiograma- Penicilina,la cei sensibili la Penicilina-Ampicilina,Eritromicina;

-se instituie dieta hidrozaharata bogata in vitamine,sucuri de fructe,ceai, lapte,progresiv imbunatatit apoi treptat alimentatie normala;

-aport hidric crescut in perioada febrila;

-ajutarea pacientului in toate actiunile sale;

-iegiena tegumentelor si a mucoaselor in special igiena cavitatii bucale, schimbarea pozitiei in pat;

-se supravegheaza permanent pacientul,se anunta medicul pentru: febra, dureri toracice,culoarea si aspecul sputei,culoarea tegumentelor.

Pag.42 Ingrijiri speciale acordate de AMG

Pag.297 Medicina interna-Borundel

Pag.24 Compendiu de medicina interna-L.Domnisoru

Elemente de supraveghere postoperatorie

-pozitionare in d.d. cu capul intr-o parte fara perna,pat protejat cu musama si aleza.

Elementele de supraveghere sunt:

-faciesul-culoare normala-evolutie buna

-paloare,cianoza,roseata exagerata-tulburari circulatorii,respiratorii, dezechilibru hidroelectrolitic.

-limba-umeda,colorata normal-stare generala buna

-saburala,uscata-proasta hidratare

-temperatura-ce nu depaseste 37,7-38sC-expresia unei dune reactivitati a organismului,ea se remite la 2-3 zile

-ce depaseste 3-4 zile-semne de infectie locala

Supraveghere pe monitor:

-Puls-apropiat de valorea normala

-persistenta tahicardiei-semn de sangerare,deficit volemic

-TA-valori apropiate de cele preoperatorii

-scaderea ei indica complicatii circulatorii,cardiace

-frecventa respiratorie-apropiata de cea preoperatorie

-tahipnee,senzatie de sufocare-tulburari respiratorii

-diureza-se apreciaza cantitativ

-scaderea ei denota tulburare grava a functiei renale,proasta hidratare

-varsaturile-masurare,notare cantitate,culoare,aspect si se anunta medicul

-starea abdomenului-in interventiile pe abdomen

-usoara tensiune a peretelui abdominal si hiperestezie moderta

-abdomen cu acumulare de gaze in intestin-usor meteorism

-durerea-se accentueaza pe masura disparitiei anesteziei

-starea generala a pacientului-se tine seama de toate acuzele pacientului,ce vor fi aduse la cunostinta medicului si analizate obiectiv,complexitatea actului operator,modul de evolutie a pacientului

-supravegherea perfuziilor,transfuziilor-ritm de scurgere,schimbarea flacoanelor

-supravegherea drenajelor-pozitionare decliva,observarea tubulaturii, masurare,notare cantitate,culoare,aspect

-supravegherea pansamentului pentru sangerare

Proba de compatibilitate Oelecker in vivo

-instalarea transfuziei respectand tehnici aseptice

-se lasa sa se scurga prin picurator primii 20 ml sange

-se regleaza ritmul de scurgere la 10-15pic/min timp de 5 min,se supravegheaza atent transfuzia timp de 5 min.

-daca apar semne de incompatibilitate de grup:senzatie de frig,frisoane, cefalee,dureri lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei –se intrerupe transfuzia si se anunta medicul

-daca nu apar semnele incompatibilitatii se introduc din nou 20 ml sange in ritm rapid dupa care se regleaza ritmul la 10-15 pic/min suparveghind pacientul timp de 5 min

-daca nu apar semnele de incompatibilitate de grup se efectueaza transfuzia in ritmul prescris de medic.

Pag 178-Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali

Ghid de nursing-L.Titirca

Edemul subcutanat

Prin definitie,edemul reprezinta o acumulare de lichid in spatiile intercelulare,interstitiale.Pe de o parte este vorba de cresterea capitalului hidric si salin al organismului,prin mecanisme de retentie mai ales la nivel renal,pe de alta parte pot interveni mecanisme ce tin de cresterea presiunii venoase,scaderea presiunii oncotice a plasmei si hiperpermeabilizarea capilara,blocaje venoase sau limfatice.

Edemele tind sa apara in zonele de tesut conjunctiv lax in care presiunea interstitiala este mica(retromaleolar,organe genitale,fata,ploape).

Depistarea edemului se poate face urmarind aparitia godeului;se apasa cu varful degetului in zonele cu strat subiacent dur,osos:fata anterioara a tibiei, sacrat etc;in acest fel se produce o depresiune localizata,tranzitorie,rezultat al exprimarii lichidului de edem.

Edemul poate fi produs de cauze locale(edem inflamator,alergic) si prin cauze generale(edem cardiac,hepatic,renal),in care in afara cauzelor locale este obligatoriu un sindrom de retentie hidrosalina generala.

Tegumentele in perioada de constituire a edemului sunt intinse, lucioase,iar in perioada de resorbtie se constituie de obicei prin pliuri longitudinale si apar vergeturile(in special pe coapse si abdomen),edemul cronic duce la ingrosarea si cartonarea tegumentului,care este aspru la palpare prezentand descuamare marcata.

Temperatura locala este crescuta in edemul inflamator,normala in cel renal si hepatic,scazuta in cel cardiac.

Anumite caracteristici clinice ale edemului pot sugera etiologia acestuia:

-edemul cardiac-edem decliv,cianotic,rece

-regiunea retromaleolara,gamba,regiunea sacrata la bolnavii care stau in clinostatism prelungit

-edemul renal-de la inceput generalizat nerespectand decliivitatea

-palid si exprimat in regiunile cu tesut subutanat lax: pleoape, fata,organe genitale,regiunea retromaleolara

-edemul inflamator-edem localizat,fiind unul din semnele inflamatiei(tumor)

-cald,dureros,insotit de eritem,de obicei unilateral

-se intalneste in flegmoane,abcese,celulite,osteomielita, flebite,limfangite,periadenite,artrite,bursite,erizipel etc.

-edemul hepatic-edem generalizat cu nuanta icterica

-edemul alergic-apare caracteristic pe fata,ploape,uneori a intregii fete,buze, chiar limba

-se insoteste de regula de prurit,eruptii urticariene

-alergenul poate fi alimentar,medicamentos,paraziti intestinali,trichinella etc.

-edemul carential(de foame)-edem gambier

-poate aparea si ca o manifestare paranoplazica

Pag 493-Chirurgie-Mihailescu

Pag 35-Semiologie-T.Moldovan

Timpii pansamentului

1.Dezlipirea pansamentului vechi-se va face cu blandete,tractionand usor banda de leucoplast sau umezind tifonul cu benzina sau eter in zona de fixare cu galifix.Se vor indeparta apoi compresele care acopera plaga.Daca acestea sunt lipite de plaga ,se vor umezi cu solutii antiseptice(apa oxigenata,permanganat de potasiu 1/4000,solutie Dakin)si nu se vor smulge cu brutalitate pentru a nu rupe mugurii de cicatrizare.

2.Curatirea  tegumentelor din jurul plagii-se va face cu comprese sterile imbibate in benzina sau eter pentru a le degresa.Totdeauna se va sterge tegumentele din jurul plagii circular si centrifug pentru a nu contamina plaga.Apoi se dezinfecteaza tegumentele din jur cu tinctura de iod,apoi cu alcool.

3.Tratamentul plagii -se va face in functie de natura si momentul evolutiei sale. Se curata plaga prin turnare in jet,cu apa sterila(fiarta si racita),ser fiziologic,antiseptice neiritante(cloramina 0,2-0,4%,permanganat de potasiu 1/4000,apa oxigenata 3%.Tamponarea plagii cu comprese si tampoane sterile.Dupa toaleta plagii se dezinfecteaza tegumentul din nou cu tinctura de iod si alcool.

4.Protectia plagii-va incepe cu aplicarea compreselor sterile,in asa fel,ca stratul de comprese sa depaseasca marginea plagii cu 2-3 cm,iar grosimea lui sa nu fie mai mare de 1-2 comprese pentru a realiza o buna capilaritate.

5.Fixarea pansamentului –se face cu galifix,leucoplast sau prin infasare(bandajare) se va avea in vedere ca fixarea pansamentului sa nu produca dureri in zona respectiva,sa nu limiteze miscarile segmentului respectiv si sa nu jeneze circulatia de intoarcere.

6.Profilaxia antitetanica-toate plagile produse in mediu si cu agenti traumatici suspecti trebuie tratate in mod special.

-la persoanele sigur vaccinate sau revaccinate se administreaza ATPA intramuscular 0,5 ml(o singura doza).Nu se administeara ser antitetanic.

Exceptie fac politraumatizatii gravi,cu stare de soc si hemoragie-doza unica,ser antitetanic 3000-15000 U.A.I.

-la persoanele nevaccinate sau cu vaccinari incomplte se administreaza ser antitetanic 3000-15000 UAI i.m. in doza unica cu desensibilizare prealabila conform schemei minimale si anatoxina tetanica(ATPA) i.m. in alta zona decat serul antitetanic-in doza de 0,5 ml.

Pag.114-Propedeutica medico-chirurgicala-N.Anghelescu

Pag.346-Urgente medico-ghirurgicale-L.Titirca

Accidente si incidente in injectia

intramusculara

-inteparea nervului sciatic -face ca pacientul sa acuze o durere vie de-a lungul coapsei si gambei-se scoate acul si se patrunde in alt loc

-ruperea acului-se recomanda pacientului sa stea linistit,se scoate acul daca este posibil sau extragere chirurgicala

-supuratie septica(flegmon)-defecte de asepsie

-embolie prin inteparea unui vas si injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase-se scoate acul si se efectueaza injectia in alt loc.

Pag.64- Propedeutica medico-chirurgicala-N.Anghelescu

Pag.157-Urgente medico-ghirurgicale-L.Titirca

Semnele de eficienta ale masajului cardiac

Eficienta masajului cardiac se evidentiaza prin:

-reluarea contractiilor spontane ale cordului(reaparitia pulsului si tensiunii arteriale la arterele mari;TA in jur de 60 mmHg se considera satisfacatoare)

-disparitia treptata a cianozei si colorarea normala a tegumentelor si mucoaselor

-reluarea spontana a respiratiei

-disparitia midriazei cu reinstalarea reflexelor pupilare si oculo-palpebrale.

Pag.216- Propedeutica medico-chirurgicala-N.Anghelescu

Principiile imobilizarii provizorie

a fracturilor

-se asigura functiilor vitale;

-se va cauta obtinerea unei axari relative a segmentului de imobilizare prin tractiune atraumatica si progresiva in ax in momentul aplicarii imobilizarii

-pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici lateral,nici in jurul axului longitudinal,imobilizarea trebuie sa prinda in mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura

-sa fie adaptata reliefului anatomic si al regiunii accidentale

-sa fie simpla,pentru a putea fi utilizata si de persoane mai putin instruite

-aparatul gipsat sau atela de imobilizare nu trebuie sa fie compresive,pentru a nu ingreuna circulatia sanguina intr-un segment in care exista deja tulburari circulatorii secundare traumatismului

pag.350-Urgente medico-chirurgicale-L Titirca

Calcularea suprafetei arse dupa regula

A.B.Walace

Un procedeu aproximativ,dar mai exact,este Regula lui 9(schema de calcul a lui AB Walace),care se bazeaza pe faptul ca toate partile ale corpului pot fi evaluate prin cifra 9 sau multiplii ai acesteia.Astfel:

-capul si gatul insumeaza circa 9%

-fiecare membru toracic circa 9%

-fiecare membru pelvin circa 18%

-trunchiul anterior circa 18%

-trunchiul posterior circa 18%

Evaluarea cat mai precisa a suprafetei arse are o mare importanta.Se considera ca leziunile,incepand de la suprafata de 5%,antreneaza toate celelalte organe(este deci o boala generala),iar arsurile care depasesc 15% sunt generatoare de soc.

Prognosticul unei arsuri care depaseste 30% este rezervat.

In functie de marimea suprafetei si de profunzimea arsurii se poate calcula prognosticul vital al bolnavului,indexul de prognostic(I.P.).Indexul prognostic se calculeaza inmultind suprafata arsa cu gradul de profunzime .

De exemplu:

20% arsuri gr.II=20 x 2=40 I.P.

20% arsuri gr.III=20 x 3=60 I.P.

20% arsuri gr.IV=20 x 4=80 I.P.

Se considera ca orice arsura de gr.II sau III care depaseste 15% din suprafata corpului adultului si 5% din cea a copilului,trebuie sa benificieze de o asistenta medicala imediata si completa,pentru a preintampina constituirea socului.

Pana la I.P. 40 cu tratament local corect,arsura evolueaza fara determinari generale si fara complicatii(arsuri obisnuite).Peste I.P. 60 arsurile au risc vital,necesita tratament local corect.La aceste categorii de arsuri ,evolutiile complicante sunt frecvente.

Pag.374-Urgente medico-chirurgicale-L.Titirca

Caracteristicile durerii in colica renala

Durerea determinata de faptul ca musculatura caliceala,bazinetala si ureterala se contracta pentru evacuarea calculului,astfel ia nastere colica nefretica(renala).

De cele mai multe ori colicele apar dupa un efort fizic mai deosebit, dupa un efort fizic mai deosebit,dupa o calatorie cu automobilul,pe motocicleta(trepitatii),bai reci,alteori in cursul noptii.

Sediul durerii:apare in regiunea lombara,unilateral,cu iradiere caracteristica,de-a lungul ureterului spre organele genitale externe,radacina coapsei.

Durerea este intensa si profunda,are caracter de ruptura,torsiune sau arsura.Poate fi continua,vie sau sa apara la anumite intervale,sub forma de crize.Se accentueaza pe masura ce in calice si bazinet se aduna urina care nu se mai poate evacua,provocand hiperpresiune.Se intensifica la atingerea regiunii lombare,tuse,stranut,miscari.

Pag 114-Urgente medico-chirurgicale-L Titirca

Caracteristicile durerii in angina pectorala

a)Localizare

in 80-90% din cazuri este localizata retrosternal,de unde se raspandeste catre regiunea precordiala,cuprizand difuz regiunea toracica anterioara;

-bolnavul indica sediul durerii toracice cu intreaga palma sau cu ambele palme,niciodata cu un singur deget;

-allteori bolnavul plaseaza pumnul strans al mainii drepte in plin stern (semnul pumnului strans).De cele mai multe ori durerea da senzatie de constrictie sau mai plastic descrisa ca o gheara.Alteori poate lua aspect  de arsura,de presiune.

b)Iradiere

-cel mai frecvent durerea iradiaza in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang pe marginea cubitala,pana spre ultimele doua degete.Aceasta este iradierea tipica,dar se pot intalni iradieri atipice:uneori durerea iradiaza numai pana la umar sau cot,alteori la baza gatului,in maxilarul inferior,spre umarul drept,regiunea interscapulara hipocondrul drept.

c)Durata

-este de 2-3 min.,mai rar pana la 10-15 min.,dincolo de 30 min. trebuie suspectat un sindrom intermediar sau chiar un infarct.

d)In majoritatea cazurilor criza anginoasa se instaleaza concomitent cu:

-un efort fizic digestiv,emotional etc

-frigul este un factor precipitant durerii mai ales iarna,cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa.

Durerea inceteaza dupa repaus fizic.De aici descrierea clasica a atitudinii spectatori in vitrina la anginosii care vor sa ascunda criza survenita pe strada.

e)Disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 min. Este un semn clinic major, constituind in acelasi timp un test clinic de diferentiere fata de infarct de miocard si sindrom intermediar.

Pag 79-80-Urgente medico-chirurgicale-L Titirca

Masuri de prim ajutor in epistaxis

-repaus fizic,psihic eliberand orice compresiune(guler,centura),indepartarea anturajului;

-hemostaza locala in hemoragiile simple se face prin:

-compresiune digitala-se apasa aripa narinei care sangereaza,cel putin 10 min.

-tampoane narinare imbibate in solutii hemostatice(trombina,sol.de Antipirina 10‰,apa oxigenata etc),pelicula de fibrina,gelaspon, adrenalina1‰.

-aplicarea de comprese reci pe regiunea frontala nazala.

Daca hemoragia continua medicul practica tamponamentul anterior al fosei nazale.

Material necesar

-oglinda frontala,o sursa de lumina,

-speculum nazal,o pensa lunga si subtire(Lubet Barbon),o pensa anatomica

-mesa de tifon(lunga de 30-50 cm si lata de 1-2 cm) sau comprese sterile (patrate),

-lubrefiante sterile:ulei de parafina,oleum gomenolat sau unguent cu tetraciclina,tavita renala.

Tehnica

-se degajeaza fosele nazale de cheaguri de sange,invidandu-se bolnavul sa sufle nasul,nara cu nara,intr-o tavita renala;

-se imbina mese cu substanta lubrifianta;

-cu ajuorul spaculului nazal si al pensei,sub controlul vederii,lasand 5-6 cm in afara,se introduce mesa in nas,cutand-o dinapoi inainte(in acordeon) in straturi suprapuse,astupand complet fosa nazala;

-dupa aceea se pune bolnavului la nas un pansament sub forma de capastru sau prastie;

-tamponamentul anterior se mentine 24-48 ore sau mai mult;

-demesarea se face cu multa atentie,inmuind continuu mese cu apa oxigenata, cu ajutorul unei seringi.

-tamponamentul necesita obligatoriu asocierea antibioterapiei de protectie

-administrarea de hemostatice-calciu,adrenostazin,vit.K.,cauterizare cu creion de nitrat de argint sau elecrocauter in hemoragiile care provin din pata vasculara.

-dezinfectante nazale (DNF)

-repaus fizic minim 24-48 ore

-sedarea pacientului la nevoie

-internare in sectia de ORL

-tamponament posterior-se confectioneaza un tampon dintr-o fasa pregatit anterior si sterilizat;

-tamponul este legat la mijloc cu un fir de ata de matase groasa ale carui capete se lasa lungi(20 cm)

-se introduce in fosa nazala care sangereaza o sonda subtire Nelaton al carei capat se scoate prin gura;

-de acest capat se leaga firul de ata al tamponului si se retrage sonda;

-in felul acesta tragem tamponul prin gura si-l introducem in rinofaringe

-la narina se leaga firele tamponului posterior la un alt tampon,care astupa complet narina.Se formeaza astfel o cavitate inchisa xare favorizeaza formarea de cheguri sanguine si oprirea hemoragiei;

-se asociaza tamponamentului posterior antibiotice,hemostatice,calmante,la nevoie transfuzii de sange.

Pag.244,245,246,247-Urgente medico-chirurgicale-L. Titirca

Evolutia stadiala a diabetului zaharat

Diabetul zaharat,caracterizat prin hiperglicemie si glicozurie,poliurie, polidipsie,polifagie si scadere in greutate,este un stadiu foarte avansat al bolii.De aceea se apreciaza neceitatea prezentarii celor patru stadii din evolutia diabetului.

-prediabetul sau diabetul potential(stadiu I)-cand ambii parinti sunt diabetici sau cand un parinte si doua rude apropiate sunt diabetice sau,in sfarsit cand un parinte si o ruda apropiata sunt diabetici.Tot in acest stadiu se inscriu mamele care nasc copii cu o greutate peste 4,5 kg,care nasc feti morti,sau care mor la cateva zile de nastere.Se mai incadreaza in acest stadiu femeile care au prezentat la una sau mai multe sarcini,glicozurie sau toxemie gravidica si,binenteles,obezi.

-diabetul latent(stadiul II)-bolnavul nu prezinta nici un semn,dar proba hiperglicemiei provocate,dupa ce s-a adaugat o cantitate de cortizon,are un aspect patologic.

-diabetul chimic(biochimic)-formeaza stadiul III in care curba hiperglicemiei provocate,evidentiaza boala.

-diabetul zaharat clinic manifestat(stadiu IV)-forma clasica pezentand simptomele patognomonicedescrise mai sus.

Pag.711-Medicina interna-Borundel

Simptomatologie in colecistita acuta

Colecistitele acute prezinta semnele generale ale unei infectii si semne locale.In toate formele se intalnesc febra,alterarea starii generale si dureri. Febra este ridicata ,deseori insotitp de frisoane.Poate sa imbrace un caracter remitent sau sa ramana in tablou.Bolnavul este palid,adinamic,tras la fata, prezinta transpiratii,stare subicterica sau icter.Durerea este intensa, colicativa, cu sediul in hipocondrul drept sau in epigastru si iradiaza in umarul drept sau la baza hemitoracelui drept.Se insoteste de anorexie, greturi,deseori varasturi si constipatie.La examenul obiectiv,deseori,nu se poate palpa vezicula,din cauza contracturii muculare a peretelui abdominal si a hiperesteziei locale

Pag.566-Medicina interna-Borundel

Tratamentul HDS

Bolnavii cu HDS se vor interna in serviciul de terapie intensiva, unde se va proceda astfel:

a)recoltarea de sange pentru hemograma,grup sanguin si Rh;

b)Reechilibrarea hemodinamica se va face cu transfuzii de sange izogrup sub cotrolul pulsului si TA,eventual masurarea presiunii venoase centrale.In lipsa sangelui se va incepe o perfizie de substituenti plasmatici macromoleculari.

c)Se va monta o sonda de aspiratie naso-gastrica pentru a aprecia gravitatea hemoragiei si eventual tratamentul local cu alcaline si hemostatice(trombina)

d)Montarea unei sonde urinare pentru controlul diurezei,care trebuie sa fie mentinuta la 40ml/ora.

e)Se va administra medicatie hemostatica:Vit.K,Ca,etamsilat,adrenostazin, dicznone etc.

f)Tratamentul etiologic al HDS se va face diferential:

-in hemoragie prin ruptura a varicelor esofagiene se va monta o sonda Blackmore;

-in hemoragiile ulceroase se va urmarii permanent clinic si paraclinic bolnavul:daca s-a stabilizat hemoragia,bolnavul va fi tratat in continuare medicamentos si explorat,interventia se va face cand bolnavul este complet reechilibrat;in cazul persistentei hemoragiei se va interveni de urgenta sub un tratament sustinut de reechilibrare hemodinamica,in vederea opririi hemoragiei;

Se va urmari evacuarea sangelui din intestin,prin clisme repetate pentru prevenirea azotemiei posthemoragice si a comei hepatice la bolnavii cirotici.

In celelalte HDS actul chirurgical se va adapta cauzei hemoragiei: extirpare de tumori benigne,polipi etc.

Pag.707-Chirurgie –Mihailescu

Simptomul caracteristic in sindromul

de ischemie periferica

Durerea este simptomul principal al ischemiei.Ea nu lipseste practic niciodata,dar se poate manifesta sub mai multe aspecte tipice sau atipice.

-Claudicatia intermediara este durerea rsimtita de bolna ca o crampa sau senzatie de greutate,localizata mai ales,in molet,care nu apare decat la efort ( mers,alergat,urcat),obligand bolnavul sa inceteze efortul si disparand rapid dupa oprire,pentru a reveni cu aceleasi caractere de reluare a mersului si dupa o distanta aproximativ egala cu cea la care s-a instalat anterior.

Distanta la care apare durerea este relativ constanta la fiecare bolnav intr-o anumita perioada evolutiva si este in functie de intensitatea efortului. Progresia rapida a indecelui de claudicatie(distanta de aparitie a durerii) sugereaza iminenta unei leziuni trombotice cu ischemie severa sau un puseu evolutiv.

Pag.776-Chirurgie-Mihailescu