Cercetari personale. Studiul mortalitatii prin electrocutare

in cazuistica Institutului de Medicina Legala

Cluj, intre anii 1991-2000

A. Introducere

Energia electrica produce anual mai multe mii de victime in intreaga lume, fie in imprejurari casnice, fie profesionale, fapt ce obliga la cunoasterea dinamicii, repartitiei si incidentei deceselor prin electrocutare.

In acest caz, am considerat util sa analizam mortile violente prin electrocutare, unde efectuarea autopsiei medico-legale este prevazuta de lege si unde medicul legist are un rol deosebit de important.

In aceasta lucrare am efectuat un studiu statistic pe o perioada de 10 ani, intre
1991-2000 a tuturor cazurilor de morti violente prin electrocutare. Teritoriul analizat se intinde pe raza judetului Cluj, zona arondata Institutului de Medicina Legala Cluj.

B. Material si metoda

In acest studiu am folosit date obtinute pe baza registrului de autopsie, rapoartelor de autopsie medico-legale, proceselor verbale de constatare la fata locului anexate acestora, buletinelor de analiza toxicologice si histopatologice efectuate de Institutul de Medicina Legala Cluj, pe o perioada de 10 ani, intre 1991-2000.

Examenele histopatologice au elevat modificari in concordanta cu cele descrise in literatura.

Parametrii pe care i-am utilizat sunt: varsta, sexul, mediul de provenienta, locul electrocutarii, tipul de contact, tipul curentului, localizarea topografica a marcii electrice, consumul de alcool etc.

Datele au fost prelucrate prin metode statistice matematice, analizandu-se semnificatia eventualelor diferente fata de datele din literatura de specialitate.

C. Rezultate

Frecventa deceselor prin electrocutare din totalul mortilor prin agenti fizici si a mortilor violente inregistrate in perioada 1991-2000.

In perioada 1991-2000 la nivelul Laboratorului Medico-Legal al Judetului Cluj s-au efectuat un numar de 6340 autopsii, din care 4795 au fost morti violente, detinand un procent de 75,63%. In aceasta perioada s-au produs un numar de 259 decese prin agenti fizici, dintre care 105 au fost electrocutari, reprezentand 40,54%. Din totalul de 4795 morti violente, electrocutarile in numar de 105 reprezinta 2,19%.

Repartizarea pe ani calendaristici a deceselor prin

electrocutare in perioada 1991-2000

Din punct de vedere al repartizarii pe ani calendaristici a deceselor prin electrocutare, din perioada studiata, se constata o frecventa inegala, cu un maxim de 19 cazuri in 1993, detinand un procent de 18,09% si un minim de 1 caz in 1999, detinand un procent de 0,95%. In restul anilor numarul a variat intre 8 si 14, remarcandu-se valori mai crescute in 1991, 1992, 1995, 1997, 1998 si valori scazute in anii 1994, 1996, 2000.

De mentionat ca nici una dintre aceste victime nu a beneficiat de un tratament medical calificat, moartea instalandu-se foarte rapid.

De asemenea se constata o crestere a deceselor prin electrocutare in perioada 1991-1995 cu un numar de 65 de cazuri, detinand un procent de 61,90% comparativ cu perioada 1996-2000 cu un numar de 40 decese prin electrocutare, reprezentand 38,1% din totalitatea deceselor.

Repartitia deceselor prin electrocutare in perioada 1991-2000

in functie de medii si sexe

Repartitia deceselor prin electrocutare pe medii de provenienta denota predominanta cazurilor in mediul rural (60,43%) fata de cel urban (39,57%), raportul R/U fiind de 1,52/1.

Din repartitia pe sexe, rezulta predominanta neta a sexului masculin (86,75%) fata de cel feminin (13,25%), raportul M/F fiind 6,54/1. 

Repartitia pe grupe de varsta si sexe a deceselor prin electrocutare
in perioada 1991-2000

Din punct de vedere al varstei, in cazuistica studiata, decesele prin electrocutare au interesat varstele cuprinse intre 1 si 69 ani.

Repartitia pe grupe de varsta denota ca in 58,1% din cazuri au fost interesate grupele de varsta cuprinse intre 11-40 ani, cu incidenta maxima pentru grupele de varsta 11-20 ani detinand un procent de 25,71%. Valori relativ scazute s-au constatat la grupele e varsta 61-70 ani (15,24%), 51-60 ani (8,57%), iar incidenta minima o detine grupa de varsta 1-10 ani (4,76%).

Ca sex si grupa de varsta se remarca predominanta neta a sexului masculin la toate grupele de varsta, respectiv la grupa de varsta 21-30 ani si 31-40 ani in procent de 100%. La celelalte grupe de varsta repartizarea este urmatoarea: pentru grupa de varsta 0-10 ani 60% baieti si 40% fetite; grupa 11-20 ani 92,59% sex masculin si 7,41% sex feminin; grupa 41-50 ani 92,86% barbati si 7,14% femei; grupa 51-60 ani 77,77% barbati si 22,22% femei; grupa 61-70 ani 56,25% barbati si 43,75% femei.

Incidenta mortilor prin electrocutare in functie de tipul de contact
si tipul curentului electric

Sub aspectul contactului organismului cu sursa de curent electric am constatat ca 85,59% din cazuri s-au produs prin contact direct, iar 14,41% din cazuri s-au produs prin contact indirect.

In raport cu tipul curentului electric, numarul cel mai mare de electrocutari s- produs prin curentul electric de retea in 72,08% din cazuri, urmand curentul electric industrial ci 16,2% din cazuri si curentul natural cu 11,72% din cazuri.

Repartizarea deceselor prin electrocutare in functie de tipul
curentului electric si sex

Referitor la sex se remarca o preponderenta a sexului masculin la toate decesele produse prin cele trei tipuri de curent astfel: pentru curent de retea 76,92% din cazuri, pentru curent industrial 84,21%, iar pentru curent natural 87,5% din cazuri.

Aspecte medico-legale ale deceselor prin electrocutare si repartitia

lor in functie de locul de producere

Sub aspect medico-legal decesele prin electrocutare sunt accidentale in marea majoritate a cazurilor, sinuciderile sunt prezente intr-un procentaj foarte mic, iar omorul lipseste din cazuistica noastra. Accidentele au fost sistematizate in circumstantiale, accidente de munca si accidente casnice. Aceste aspecte sunt in concordanta cu datele prezentate in literatura de specialitate.

Majoritatea deceselor prin electrocutare s-au produs accidental in procent de 94,60%, iar 5,40% din cazuri sunt reprezentate de suicid. Dintre accidente 45,74% din cazuri au avut loc la domiciliu, 29,48% din cazuri la locul de munca, 20% in teren liber, iar 4,78% in alte locuri.

Sinuciderile s-au produs la domiciliu. Accidentele circumstantiale detin un numar de 49 de cazuri, reprezentand 46,67% din cazuri, accidentele de munca cu 27 cazuri realizeaza un procent de 25,71%, iar cele casnice cu 24 cazuri reprezinta un procent de 22,22% din cazuri.

Repartitia deceselor prin electrocutare in functie de aspectele
medico-legale si grupele de varsta

Grupa de varsta cea mai afectata de accidente circumstantiale este 11-20 ani, cu 13 cazuri (26,53%), urmand grupa 31-40 ani cu 10 cazuri (20%), apoi grupa 21-30 ani cu 9 cazuri (18,36%), 51-60 ani cu 6 cazuri (12,24%), 0-10 ani cu 5 cazuri (10,2%), 41-50 ani cu 4 cazuri (8,16%) si grupele 61-70 ani cu 2 cazuri (4,08%).

Accidentele casnice reprezinta 22,86% din totalul accidentelor electrice, grupa cea mai interesata fiind 11-20 ani cu 5 cazuri (20,83%), urmand grupele 0-10 ani, 31-40 ani si 51-60 ani cu cate 4 cazuri fiecare, reprezentand 49,98%; urmeaza grupele 21-30 ani cu 3 cazuri (12,5%), 41-50 ani si 61-70 ani cu cate 2 cazuri fiecare, reprezentand 16,67% din totalul cazurilor.

Accidentele de munca reprezinta 27%, grupa de varsta cea mai afectata fiind 21-30 ani cu 10 cazuri (37,03%), urmand grupele 31-40 ani cu 9 cazuri (33,33%), 41-50 ani cu 4 cazuri (14,81%), 11-20 ani cu 3 cazuri (11,11%), 51-60 ani cu 2 cazuri (7,41%). La grupele de varsta 0-10 ani si 61-70 ani nu s-a inregistrat nici un caz.

Repartizarea deceselor prin electrocutare in functie de aspectele
medico-legale si sex

Din repartitia pe sexe a deceselor prin electrocutare se constata o preponderenta a sexului masculin in accidentele circumstantiale - 40 cazuri -  (81,64%), casnice - 17 cazuri - (70,8%), accidentele de munca - 26 cazuri - (96,3%), iar la sinucideri sexul masculin este afectat in exclusivitate.

Repartizarea deceselor prin electrocutare in functie de aspectele
medico-legale si mediu

In raport cu mediul, 63,26% (31 cazuri) dintre accidentele circumstantiale au avut loc in mediul urban, iar 36,73% (18 cazuri) in mediul rural. In ceea ce priveste accidentele casnice, 29,16% (7 cazuri) s-au produs in mediul urban, iar cele mai multe, 70,83% (17 cazuri), s-au intalnit in mediul rural. La accidentele de munca repartitia pe medii sete asemanatoare cu cele casnice, preponderenta detinand-o mediul rural, 66,66% (3 cazuri) fata de mediul urban cu numai 33,34% (2 cazuri). Repartizarea suicidului pe medii prezinta mediul rural cu 3 cazuri, din totalul celor 5 sinucideri, inaintea mediului urban cu 2 cazuri.

Ponderea mai mare a accidentelor de munca in mediul rural fata de mediul urban s-ar explica prin industrializarea agriculturii si cresterea numarului de muncitori de la tara.

Incidenta deceselor prin electrocutare
pe lunile anului

Repartitia deceselor prin electrocutare pe lunile anului denota frecventa cea mai ridicata in lunile de vara (iunie 23,4%; iulie 13,49%, august 14,39%), respectiv cu frecventa cea mai scazuta in lunile de iarna (decembrie 1,79%, ianuarie 4,49% si februarie 1,79%). Repartitia cazurilor in raport cu lunile anului este neuniforma, cu frecventa maxima in luna iunie in care am intalnit 25 cazuri, urmand in ordinea frecventei lunile august cu 15 cazuri, iulie 14 cazuri, octombrie 10 cazuri, mai 9 cazuri, septembrie 7 cazuri, ianuarie si martie cu cate 4 cazuri, noiembrie 3 cazuri, respectiv februarie si decembrie cu cate 2 cazuri.

Privind lunile anului si tipul de curent electric se remarca frecventa cea mai mare in cazul electrocutarilor cu curentul electric de retea in lunile de vara (iulie 26,9%, august 11,35%), octombrie cu 12,62%, restul lunilor avand o frecventa scazuta, cu exceptia lunii mai cu 11,35%. In cazul electrocutarilor cu curent electric industrial, frecventa maxima este in lunile de vara, iulie – 21,6%, iunie si august cu 16,2% din cazuri fiecare. La curentul natural frecventa maxima o detin lunile de vara, iulie 22,43%, iunie 29,9%, august 37,39% si respectiv un singur caz in luna mai care reprezinta 7,49% din totalul celor decedati prin electrocutare cu curent natural.

Repartitia deceselor prin electrocutare pe luni calendaristice
in functie de aspectele medico-legale

Din repartitia pe luni calendaristice a deceselor prin electrocutare se constata ca pentru accidentele casnice frecventa maxima este intalnita in lunile august 9 cazuri (37,5%) mai si august cu cate 5 cazuri (12,5%) pentru fiecare si nici un caz in lunile de iarna, si o repartitie inegala pentru restul lunilor anului. Accidentele circumstantiale au avut loc in toate lunile anului, mai putin in luna decembrie cu nici un accident, frecventa maxima fiind intalnita in lunile iulie cu 9 cazuri (18,36%), mai 7 cazuri (14,28%), iunie 6 cazuri (12,24%), ianuarie 4 cazuri (8,16%). Lunile de vara sunt preponderente si pentru accidentele de munca, respectiv lunile iulie 7 cazuri (25,92%), august 6 cazuri (22,22%), iunie 6 cazuri (22,22%), in celelalte luni gasindu-se un numar mic de cazuri, cu o repartizare inegala.

Cazurile de suicid au avut loc dupa cum urmeaza: 2 in luna iunie (40%) si cate un caz in lunile martie, iulie, octombrie, noiembrie (60%).

Frecventa mare a accidentelor circumstantiale in lunile de vara se explica prin descarcarile electrice atmosferice caracteristice perioadei estivale. Frecventa cea mai crescuta a accidentelor de munca in perioada de vara se explica prin plecarea in concediu a unui numar mare de persoane si inlocuirea lor cu altele mai putin pregatite din punct de vedere profesional, sau prin scaderea vigilentei, cu favorizarea nerespectarii normelor de protectie a muncii a celor ramasi, ca urmare a cresterii volumului de munca si a sarcinilor profesionale ce le revin.

Prezenta sau absenta marcii electrice si localizarea ei topografica

Marca electrica este prezenta in 96 cazuri, reprezentand 91,43%. In repartizarea pe regiuni anatomice (topografia) am constatat ca regiunea cea mai frecvent afectata a fost membrul superior drept in 31,45% din cazuri, urmate in ordinea descrescanda a frecventei de membrul superior stang (23,82%), trunchi (19,93%), cap (14,29%), membru inferior drept (6,67%) si membrul inferior stang (3,84%).

Examinarile biologice pe sectiuni de organe (creier, plaman, ficat, rinichi, splina) efectuate la toate cazurile au evidentiat modificari anatomo-patologice nespecifice ca: staza generalizata cu hemoragii in organe, edem pulmonar cu emfizem compensator, la toate cazurile punandu-se in evidenta staza viscerala generalizata cu mici focare hemoragice. La creier s-a evidentiat degenerescenta vasculara, tigroliza, hipercromatoza, deplasarea nucleului, comasarea cromatinei nucleare si uneori ruperea celulei nervoase si a prelungirilor ei. Aceste modificari apar mai ales in celulele corticale, in cerebel, maduva lombara, ganglionii simpatici si mai rar in frunte si bulbul cerebral. Glandele endocrine nu prezinta modificari.

La plamani s-a constatat contractia bronhiolelor insotita de edem si infiltrat interstitial cu eozinofilie.

La cord s-a constatat edem, fragmentarea fibrelor miocardice si pierderea striatiilor transversale.

Aspecte medico-legale ale deceselor prin electrocutare
si consumul de alcool

Alcoolemia s-a efectuat la 90 cazuri din cele 105 studiate, ea fiind pozitiva in 44% din cazuri cu valori cuprinse intre 0-1 g‰; 16% din cazuri cu alcoolemie 1-2 g‰, valori intre 2-3 g‰ in 4% din cazuri.

Repartitia deceselor prin electrocutare in functie de alcoolemie si sex

Consumul de alcool si repartitia pe sexe a accidentelor circumstantiale

In accidentele circumstantiale, consumul de alcool a fost prezent in 10,53% din cazuri cu valori ale alcoolemie intre 0-1 g‰; un singur caz cu alcoolemie 1-2 g‰, si 2 cazuri de alcoolemie 2-3 g‰.

Consumul de alcool si repartitia pe sexe a accidentelor casnice

In accidentele casnice, alcoolemia a fost prezenta in 10,75% din cazuri cu valori intre 0-1 g‰ si 1-2 g‰, 2 cazuri de alcoolemie cu valori intre 2-3 g‰.

Consumul de alcool si repartitia pe sexe a accidentelor de munca

Accidentele de munca s-au realizat sub influenta unui consum de alcool intr-un procent de 13,97%, alcoolemia avand valori cuprinse intre 0-1 g‰ in 5 cazuri, 1-2 g‰ in 7 cazuri, si nici un caz la alcoolemia peste 2 g‰.

Consumul de alcool si repartitia pe sexe a cazurilor de suicid

Toate cazurile de suicid se afla sub incidenta consumului de alcool, 3 cazuri cu alcoolemie 0-1 g‰ si 2 cazuri cu alcoolemie 1-2 g‰ din totalul celor 5 sinucideri.

Concluzii

Pe plan mondial, mortalitatea prin curentul electric variaza de la stat la stat, in functie de gradul de industrializare si de masurile de prevenire adoptate, fiind mai frecventa in SUA si in tarile europene si mai scazuta in Asia, Africa si tarile America Latina.

In tara noastra, decesele prin electrocutare detin un procent de 1,5-7% din totalul mortilor violente. In judetul Cluj, in perioada 1991-2000, mortalitatea prin electrocutare detine un procent de 1,94% din totalul mortilor violente autopsiate.

Dintre cazurile studiate, nici unul nu a beneficiat de un tratament medical de specialitate, decesele prin electrocutare producandu-se rapid, desi din informatiile din literatura de specialitate rezulta resuscitarea cardiorespiratorie aplicata in timp util si corect poate salva viata victimei.

Sub aspect cronologic, numarul cel mai mare de decese prin electrocutare a fost constatat in anul 1993, iar cel mai mic in anul 2000.

In cazuistica analizata s-a observat frecventa crescuta a cazurilor in mediul rural fata de cel urban si predominanta neta la sexul masculin.

Varsta victimelor a variat intre 2-69 ani, fiind afectate cu precadere grupele de varsta 11-40 ani intr-un procent de 58,10%.

La toate grupele de varsta se remarca incidenta crescuta a sexului masculin fata de sexul feminin.

Contactul direct al electrocutarii s-a realizat in 85,59% din cazuri, iar 14,41% din cazuri s-au produs prin contact indirect.

Localizarea topografica cea mai frecventa a marcii electrice este reprezentata de membrul superior drept.

Electrocutarea s-a datorat in primul rand curentului de retea publica (71,29%), urmat de curentul industrial (16,66%) si curentul natural (12,05%).

Sub aspect medico-legal, moartea a fost accidentala in 94,6% din cazuri si suicid in 5,4% din cazuri, omuciderea fiind absenta.

In cadrul mortilor accidentale, accidentele circumstantiale detin primul loc (49 de cazuri), urmate de accidentele de munca (28 de cazuri) si accidentele casnice (24 cazuri). 

accidentele circumstantiale raportate la grupele de varsta au interesat indeosebi grupa 11-20 ani cu 13 cazuri, urmata de grupa 31-40 ani cu 10 cazuri si grupa 21-30 ani cu 9 cazuri.

accidentele de munca au o frecventa crescuta la grupa de varsta 21-30 ani (37,03%) urmata de grupa 31-40 ani (33,33%). 

accidentele casnice au afectat indeosebi grupele de varsta 11-20 ani cu 5 cazuri urmata de grupele 31-40 ani cu 10 cazuri si 51-60 ani cu 6 cazuri.

Suicidul a interesat in exclusivitate sexul masculin, fiind intalnit numai la grupele de varsta 11-20 ani si 21-30 ani.

Consumul de alcool a fost implicat in 44 de cazuri, cu valori ale alcoolemie cuprinse intre 0-1g‰ in 24% din cazuri, 1-2g‰ in 16% si cu 2-3g‰ in 4% din cazuri.

In decesele prin electrocutare expertiza medico-legala este obligatorie si absolut necesara in vederea stabilirii conditiilor concrete de electrocutare si a cauzei reale a mortii.

La efectuarea acestor expertize in conditiile accidentelor de munca mortale este necesara o buna coroborare intre expertul medico-legal, procuratura si reprezentantul organelor de protectia muncii pentru a putea institui masuri concrete juridice sau administrative impotriva vinovatilor si masuri de prevenire in viitor a unor astfel de accidente.

Este necesara avertizarea populatiei asupra pericolului electrocutarii in apropierea instalatiilor electrice, a retelelor de inalta tensiune precum si asupra modalitatilor de utilizare si folosire a diverselor obiecte electrice de uz casnic si gospodaresc, pentru a preintampina efectele nedorite ale energiei electrice, de multe ori soldate cu un sfarsit  tragic.

Un rol important revine educatiei sanitare in carul careia populatia trebuie sa fie instruita asupra unor masuri de prim ajutor in cazuri de electrocutare, precum si asupra pericolului pe care-l reprezinta consumul de bauturi alcoolice in producere electrocutarilor in special la locul de munca si la domiciliu.

Bibliografie

BELIS V. - Indreptar de practica medico-legala, Ed. Medicala, Bucuresti, 1990.

BELIS V. – Medicina legala – curs pentru facultatile de stiinte juridice, Ed. Societatii de Medicina Legala din Romania, 1995

BELIS V. - Medicina legala, Ed. Teora, Bucuresti, 1992.

BELIS V. (sub redactia) - Tratat de medicina legala, Ed. Medicala, Bucuresti, 1995.

BILEGAN I., QUAI I., MARGINEAN V., VLAICU L., FLAMAND VICTORIA - Lucrari practice de medicina legala, Litografia IMF Cluj, 1970.

DERMENGIU D., GHEORGHIU V. – Principiile procedurale fundamentale in medicina legala, Rev. de Medicina Legala Vol.8, nr.2, iunie 2000, pag.195-201.

DEROBERT L. - Medicine legale, Flammarion, 1974.

DURKHEIM E. – Despre sinucidere, Institutul European, Iasi, 1993

KERNBACH M. - Medicina judiciara, Ed. Medicala, Bucuresti, 1958.

MEERSSEMAN F. – Elements de Médecine Légale, Centre d’Impression Bénévole, Cercle Medical Saint-Luc, 1977-1978

MORARU I. - Medicina legala, Ed. Medicala, Bucuresti, 1967.

PANAITESCU V. - Metode de investigatie in practica medico-legala, Ed. Litera, Bucuresti, 1984.

PERJU-DUMBRAVA D., VIERU-SOCACIU R., MARGINEANU V. – Medicina Legala, Ed. Univ. crestine “Dimitrie Cantemir”, Cluj-Napoca, 1994.

QUAI I., TERBANCEA M., MARGINEANU V. - Introducere in teoria si practica medico-legala, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1978 (vol.I), 1979 (vol.II).

SCRIPCARU G.- Curs de medicina legala, Ed. Fundatiei Chemarea Iasi, 1995.

SCRIPCARU Gh. - Medicina legala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993.

SCRIPCARU Gh., TERBANCEA M. - Patologie medico-legala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.

SIMONIN C. - Medicine legale et judiciare, Maleine S A, Paris, 1962.

TEDESCHI C., ECKERT W., TEDESCHI L. – Forensic Medicine, W.B. Saunders, Philadelphia, 1977.

VIERU-SOCACIU R., PERJU-DUMBRAVA D., AVRAM M.A. - Medicina legala, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 1997.

VIERU-SOCACIU R.- Teorie si practica medico-legala in contextual legislatiei actuale. Ed. Medicala Universitara Iuliu Hatieganu Cluj-Napoca, 2002.

*** Ordonanta Guvernului Romaniei nr.1/20.01.2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala.

*** Legea nr.459/18.07.2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala.

*** Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 57/30.08.2001 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala.

*** Hotararea Guvernului Romaniei nr.774/19.09.2000 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr.1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala.

*** Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale aprobate prin Ordinul Ministrului Justitiei si al Ministrului Sanatatii nr. 1.134/c/25.05.2000 / 255/4.04.2000.