Ceramica dentara

GENERALITATI

INDICATII

CLASIFICARE

COMPOZITIA MASELOR CERAMICE

Clasificarea dupa Hohman:

Ceramica uzuala avand temperatura de ardere intre 900- 1200 C

Ceramica nobila cu temperatura de ardere cuprinsa inre 1220- 1500 C

Argumente pro:

cromatica ideala

-biocompatibilitate

-conductibilitate termica redusa

-rezistenta chimica

-rezistenta mecanica la rupere si incovoiere

-densitate de suprafata

-luciu

Argumente contra:

-rezistenta scazuta la tractiune

-prelucrari ulterioare aproape imposibile

-prezenta unor fisuri interne si externe ce conduc la fracturare

-pret de cost ridicat

-confectionarea protezelor unidentare (incrustatii, coroane de invelis tip Jacket)

-placarea unor suprafete metalice (tehnica metalo- ceramica) la protezele unidentare reprezentate de coroanele mixte si la corpurile de punte

-confectionarea puntilor total ceramice

-obtinerea de dinti artificiali din ceramica

-dinti tubulari care nu se mai utilizeaza

-fatete ceramice prefabricate

-alte utilizari ca: pulberi ceramice de adaos, pentru diferite cimenturi dentare, mase de ambalat, abrazivi, material de obturatie, etc.

-functie de structura: cristalina si necristalina

-functie de structura atomica: silicatice, oxidice si neoxidice

-functie de tehnologia arderii: in atmosfera de aer si in vacuum

-functie de temperatura sinterizarii: la temperature inalte (1200- 1400 C), medii (1050- 1200 C) si joase (800- 1050 C, in vacuum)

-functie de topografia straturilor: ceramica de baza (miezul de ceramica, opacul sau grund- ul), ceramica pentru dentina si ceramica pentru smalt

-dupa modalitatea de prezentare: pulberi (frite), lingouri prefabricate pentru prelucrare ulterioara la rece si cald

-functie de domeniile de aplicare in stomatologie: proteze unidentare, tehnica metalo- ceramica, punti total ceramice, dinti artificiali, implante, material de adaos la mase de ambalat, agenti abrazivi sau de lustruit, material de obturatie, fatete ceramice prefabricate, etc.

-functie de tehnologia confectionarii piesei protetice: arderea pe folia de platina, metalo- ceramica, dinti artificiali, sisteme special

-functie de modalitatea de utilizare: mase dento- ceramice pentru proteze unidentare total ceramice, mase dento ceramice arse pe aliaje

Din punct de vedere chimic ceramica este un silicat complex continand: feldspat, cuart, caolin si o gama variata de ingrediente in stare pura

Ceramica clasica

-componentele de baza: feldspat, cuart, caolin, alumina, fondant, pigmenti, lianti organic, oxizi si carbura de siliciu

- feldspatul: produs de origine mineral

-cuartul: cristal prezent in rocile eruptive sau sedimentare sau nisip de cuart

-caolinul (argila de China): material argilos ce provine cel mai frecvent din granit. Este material prima pentru masele ceramice utilizate la confectionarea Jacket- urilor ceramice

-alumina: oxid foarte rezistent preparat din alumina trihidrata, prin calcinare

-fondantii: 2- 4% din masa dento- ceramica, formati din fosfat si carbonat de potasiu, carbonat de sodiu si carbonat de calciu

-pigmentii (coloranti anorganici): oxizi metalici de fier, crom, cobalt, iridiu, argint, nichel, aur, staniu, titan si magneziu

-liantii organic: amidon, glucoza sau zaharoza, dextrin

-oxizii: utilizati la scaderea intervalului de inmuiere sau de topire ca: oxidul de bor, oxidul de calciu, oxidul de potasiu si oxidul de sodium

-carbura de siliciu (SiC): se utilizeaza ca element abraziv

Ceramica moderna

-este specifica pentru arderea in vacuum

-are o compozitie diferita fata de ceramica arsa in atmosfera prin prezenta oxizilor

-pentru asigurarea fluorescentei se utilizeaza saruri ale unor metale de pamanturi rare

-ceramica aluminoasa aparuta ulterior este mai rezistenta, prin incorporarea cristalelor de alumina (40- 50% masa)

DINTI ARTIFICIALI

COROANE JACKET

GLAZURILE

CERAMICA PENTRU PLACARE

SISTEME CERAMICE ACTUALE

-se mai numesc si dinti minerali, fiind fabricati cu precadere industrial

-materialelel de baza ce intra in compozitia maselor dento- ceramice utilizate in acest scop sunt:

Feldspatul- asigura transluciditatea dintilor artificiali. Se gaseste in proportie de 90- 100%

Cuartul- se gaseste in proportie de 0- 30% si este livrat sub forma de blocuri. Asigura cresterea rezistentei dintilor artificiali

Caolinul: in proportie de 0- 2% determina opacitatea

Liantii: ard fara reziduuri si sunt reprezentati de apa, dextrin, ulei, solutie de amidon. Au rol in marirea capacitatii de omogenizare a masei ceramice crude

Colorantii: sunt compusi oxidici sub forma de frite colorate

Compusii alcalinici (alcalino- pamantosi): se adauga pentru scaderea temperaturii de ardere

-se utilizeaza mase ceramice traditionale la care se adauga combinatii alcaline, alcalino- pamantoase sau ale borului pentru a scade temperatura de ardere sub 1000 C

-ceramica care contine mai mult de 75% alumina face parte din ceramica aluminoasa

-ceramica magnezica este reprezentata de masele ceramice armate cu oxid de magneziu si este utilizata pentru realizarea miezului coroanelor integral ceramice

-alumina este extrasa din bauxita

-sunt sticle semifluide intarite cu o compozitie anorganica

-se obtin prin topire sau fritare (topire incompleta)

-sunt folosite pentru a da ceramicii o suprafata neteda

-compozitia glazurilor depinde de tipul de lucrare protetica

-cea mai mare problema pe care au ridicat- o masele ceramice a fost posibilitatea coborarii temperaturii de ardere sub temperatura de topire a aliajului

-scaderea a fost realizata prin adaos de compusi alcalini si feldspat

-adaugarea de oxid de potasiu a dus la o crestere pronuntatat a coeficientului de dilatare termica

-ceramica moderna revolutioneaza ceramica dentara prin rezistenta crescuta a materialului, precizie mare, transluciditate deosebita si avantaj economic

Hi- Ceram:

-sistem de ceramica aparut in 1986

-prezinta in compozitia sa aceeasi masa ceramica ca sic ea pentru coroana Jacket, la care se adauga o matrice de sticla armata cu corund

-firma producatoare VITA

Cerestore:

-elaborat de societatea COORS in 1982

-produs al firmei Johnson & Johnson

-compozitia masei ceramice se bazeaza pe ceramica aluminoasa cu mai mult de 50% Al2O3, mai mult de 5% MgO si un procentaj scazut de material sticlos

-acest procedeu a dus la realizarea unei mase ceramice lipsita de contractie volumetrica

In- Ceram:

-elaborata de firma VITA din 1989

-caracteristica: prezenta in structura sa a unei matrici sticloase

Ceramica turnata (Dicor):

-apartine procedeului CORNING al firmei CORNING GLASS

-utilizeaza procesul de turnare de precizie a ceramicii topite

-este o masa vitroceramica topita la 1360 C, temperatura de mentinere 60 minute, injectare prin centrifugare in tipare refractare

Implantele din ceramica:

-ceramica de baza de oxid de aluminiu

-ceramica sticloasa

-ceramica bioactive tip Jena

CERAMICA PREPARABILA

MASE MODERNE PENTRU COROANE JACKET

MASE CERAMICE PENTRU PLACARE

MASE CERAMICE TURNATE

MASE CERAMICE PENTRU DINTI ARTIFICIALI

MASE CERAMICE PENTRU IMPLANTE

-se prezinta sub forma de pulberi si lichid

-in trusa se gaseste si cheia de culori, instrumentele pentru modelaj, respective pensulele pentru depunerea masei dento- ceramice

Pulberile (fritele):

-comercializate in trei sortimente de baza (strat de baza= grund, opaque, strat de dentina si strat de smalt)

-mase de accesorii (suplimentare)

-mase de corectie

-mase pentru colorare

-mase transparente

Lichidul:

-este reprezentat de apa distilata in amestec cu glicerina, dextrin, solutii lichide speciale

-liantii hidrosolubili se elimina la temperatura de 350 C

Pe langa cele doua componente de baza de mai sus mai sunt necesare:

-cheia de culori

-instrumente pentru modelaj

-pensule (nr.1, 5, 8, 12 din par de blana de jder rosu sau samur- pensule Kalinsky)

-bagheta de sticla

-o pensula mica dreapta

-o pensula mare in unghi

-suport pentru spatula

-panza de fierastrau

-bisturiu

Sortimente generale:

-mase pentru miez (grund, opaquer)

-mase pentru cervical

-mase pentru dentina

-mase pentru smalt

-mase transparente

-mase de efect pentru dentina sis malt

-mase cromatice (VITA)

-mase special pentru zone opace

-coloranti si fisuri ale smaltului

-mase intensive

-mase pentru colorare

-se prezinta in sistem bicomponent (pulbere/lichid)

-pulberea este ambalata in flacoane de sticla ce poarta insemnul specific pentru destinatia ei, precum si un numar ce indica culoarea/nuanta

-sortimentul de baza cuprinde masele de pulbere, flacoanele cu lichid (incluzand flacoanele pentru izolare si cu adaos de coloranti)

-masele accesorii

-flacoane pentru mase intensive si de corectura

-mase opace pentru dentina sis malt

-opaquer colorate

-placuta

-pensule din par de veverita, samur

Ceramica turnata mai cuprinde pe langa masele ceramice propriu- zise si un arsenal de aparate si instrumente ca:

-setul de baza ce cuprinde pulberile si lichidele uzuale la care se adauga lacul pentru distantare, diluant pentru lac, mase de colorare si corectura, diluant pentru lichidul de colorare, cheia de culori

-aparatele sunt reprezentate de centrifuga pentru turnare si cuptorul pentru ceramizare

-instrumentele specifice sunt: creuzetul pentru turnare, conformator pentru conul de turnare, chiuveta pentru turnare, stifturi pentru turnare

-materialele auxiliare sunt:masele de ambalat specific pentru turnarea ceramicii, mase de ambalat pentru ceramizare, mase pentru sablare si setul pentru medicul stomatolog

Setul IVOCLAR de mase ceramice pentru dintii artificiali contine:

-setul de culori (19 culori)

-setul de forme: forme pentru dinti frontali (25 de forme superioare si 10 forme inferioare, 3 sortimente de forme pentru dintii laterali- N relief normal, T relief cuspidat, K relief abrazat)

-ceramica pentru implantare Fria- Con este un material bioceramicspecial pe baza de oxid de zirconium, care este prezentat sub forma de stifturi de dimensiuni diferite

-ceramica pentru implante Cerasiv pot fi sub forma de Biolox (suruburi duble, radacini si stifturi), sau Saphilox (suruburi ceramizate)

CONFECTIONAREA COROANELOR JACKET CERAMICE

TEHNOLOGIA METALO- CERAMICA

SISTEME INTEGRAL CERAMICE

Se realizeaza manual, prin aplicarea stratificata a pastei de ceramica

-masa de pulbere ceramica este amestecata cu apa distilata sau cu un lichid special pe o placuta din sticla sau portelan

-pasta obtinuta se depune cu ajutorul unei pensule (spatule), stratificat, pe suprafata matricei de platina sau a capei metalice

-urmeaza condensarea masei ceramice ce se poate realiza prin urmatoarele metode:

Pulberea uscata este presarata pe suprafata pastei ceramice ude, indepartarea apei realizandu- se prin actiunea capilara

Indepartarea excesului de apa prin compresiune cu hartie absorbanta (sau tesatura de bumbac), netezire cu o perie, sau prin vibrare cu o spatula

Depunerea mazei pentru miez (grund sau opaquer)

Depunerea masei pentru dentina si smalt (pentru o mai buna diferentiere la aplicare este colorata cu culori organice- roz dentina si albastru smalt)

Aplicarea mastilor de culori ce contin coloranti de suprafata si nuante intermediare pentru individualizarea coroanei ceramice prin fisuri in smalt

Aplicarea maselor transparente in vederea posibilitatii redarii aspectului natural al zonei incizale

Arderea maselor dento- ceramice include etape ca:

degazarea matricei din platina la 1200- 1300 C, timp de 10 minute

depunerea masei de grund in grosime de 0,30 mm

uscare la gura cuptorului pentru prevenirea fisurilor

arderea in vid

depunerea supradimensionata a masei de dentina (25- 30% supradimensionare)

preuscare la gura cuptorului

ardere in vid timp de 1- 2 minute in cuptor

depunerea masei de corectura (cervical, pete de culoare si fisuri) dupa ardere

depunerea masei de smalt

ardere in vid

ardere la presiune atmosferica normal

depunerea masei de glazura

preincalzire

ardere la presiunea atmosferica normal

Reguli in arderea portelanului

piesa protetica se plaseaza in centrul cuptorului

inclazirea initiala se va face lent, impiedicand astfel evaporarea rapida a amestecului apa/lichid si evitand fisurarea

caldura trebuie sa fie uniforma, pentru a permite timp sufficient partii interne a masei ceramice sa isi ridice temperatura

initial usa cuptorului trebuie sa fie lasata deschisa, pentru a permite indepartarea prin combustie a impuritatilor

racirea sa fie lenta uniforma

Stratificarea maselor ceramice in tehnica placarii se realizeaza in urmatorul mod:

pulberile de mase ceramice, dupa amestecare cu lichidele de modelaj pana la atingerea unei consistente vascoase, se aplica pe scheletul metalic oxidat in straturi (masa de grund, masa de dentina, masa de smalt, masa de glazura), aplicarea realizandu- se cu pensula, apoi se condenseaza

masa de opaquer se aplica in strat uniform de 0,2 mm, depasind usor marginea de aliaj metalic (excesul se va slefui ulterior, inainte de glazurare). Urmeaza arderea in vid, conform instructiunilor de ardere. Uscarea se face timp de 2 minute

masele de dentina si smalt: masa de dentina in tehnica metalo- ceramica se aplica uniform fara incluzii de aer; se da forma conturului dintelui, aplicandu- se de cele mai multe ori concomitant si masa de smalt. Uscarea dureaza 5 minute urmata de arderea in vid. Trebuie respectata tehnica de stratificare indicate de producator. Modelarea se face cu 1/5 (20%) in exces, pentru a compensa retractia de contractie

masa de glazura este transparent si se aplica in strat subtire, uniform, fiind urmata de ardere fara vid (la presiune atmosferica)

Ceramica presata (CERESTORE):

Realizarea modelului de lucru din rasina epoxidica speciala si aplicarea lacului de distantare

Modelarea miezului coroanei din ceara

Ambalarea modelului impreuna cu macheta din ceara

Eliminarea cerii si preincalzirea tiparului la 180 C

Presarea unei tablete plastice din ceramica, care contine rasini siliconice

Arderea scheletului dezambalatla 1320 C, timp de 8 ore

Arderea ceramicii pentru dentina si smalt

Ceramica turnata:

Realizarea modelului de lucru  si aplicarea lacului de distantare

Modelarea coroanei din ceara (macheta)

Ambalarea machetei din ceara

Eliminarea cerii si preincalzirea tiparului la 900 C

Turnarea sticlei DICOR prin intermediul unei centrifuge special, la 1360 C

Dezambalarea coroanei din sticla si ambalarea in alta masa de ambalat

Ceramizarea sticlei in cuptoare special, la temperatura de 1075 C, timp de 10 ore

Colorare, ce se realizeaza prin amestecarea de culoare si de masa de glazura, care se arde in final pe suprafata restaurarii protetice

Tehnica Hi- Ceram:

Realizarea modelului de lucru  si aplicarea lacului de distantare

Duplicarea modelului cu mase duplicatoare din clasa hidrocolizilor reversibili (agar- agar)

Realizarea modelului bontului dintr- un material refractor

Aplicarea si arderea masei ceramice pentru miez in trei straturi, la 1170 C, timp de 20 minute

Arderea maselor pentru stratul de dentina si smalt

Tehnica In- Ceram:

Realizarea modelului de lucru  si aplicarea lacului de distantare

Duplicarea modelului

Confectionarea modelului duplicat din gips special

Amestecarea si aplicarea suspensiei de Al2O3

Arderea de sinterizare, pe bontul din gips, la temperatura de 1120 C, timp de 2 ore

Aplicarea pulberii de sticla pe capa sinterizata

Arderea de infiltrare cu pulbere de sticla, la 1100 C, timp de 4 ore

Arderea maselor de dentina si smalt

PROPRIETATI FIZICE

PROPRIETATI TERMICE

PROPRIETATI OPTICE

PROPRIETATI MECANICE

PROPRIETATI CHIMICE

PROPRIETATI BIOLOGICE

-densitatea variaza intre 2,42- 2,95 g/cm³

-greutatea specifica intre 2,2- 2,4

-duritatea intre 380- peste 1200 HV; 6,5- 7,5 Mohs; 591 Knoop; 120- 418 HB

-porozitatea depinde de tipul de ardere efectuat si racirea (arderea in vacuum determina eliminarea porilor, racirea sub presiune determina reducerea dimensiunii porilor)

-intervalele de topire:

Mase ceramice cu fuziune inalta (1200- 1400 C)

Mase ceramice cu fuziune medie (1050- 1200 C)

Mase ceramice cu fuziune joasa (800- 1050 C)

-dilatarea termica este functie de compozitia chimica

-conductivitatea termica este slaba, masele ceramice fiind incluse in categoria biomateriale izolante

-contractia atrage dupa sine necesitatea depunerii de pasta in exces inainte de ardere

-izotropia= proprietatea unui material de a nu isi modifica structura in diferite medii

-transluciditatea: masele ceramice arse in vid sunt de aproximativ 20 ori mai translucide decat cele arse la presiune atmosferica

-cromatica: masele ceramice prezinta o stabilitate cromatica absoluta

-fragilitatea: sunt material fragile

-rezistenta la compresiune superioara celei la tractiune (este foarte mica)

-rezistenta la rupere si incovoiere este mare

-sunt material inerte, pot fi atacate doar de acidul fluorhidric

-ceramica sticloasa are stabilitatea chimica cea mai accentuata

-nu sunt atacate de saliva

-foarte bine tolerate de parodontiul marginal, de mucoasa cavitatii orale, precum si de tesuturile dure dentare

-masele dento- ceramice glazurate nu retin placa bacteriana

-ceramica este un excelent izolator termic

-datorita duritati remarcabile in timp apare fenomenul de uzura al antagonistilor