Carentele de vitamine

Carentele de vitamine

Stare de boala provocata de lipsa uneia sau mai multor vitamine din alimentatie. Notiunea este legata de un deficit de aport sau de un defect de absorbtie (in cazul bolilor grave - cancer, paraziti intestinali, diaree). De asemenea, poate aparea datorita cresterii nevoilor organismului, in perioada de sarcina sau de alaptare la femei.

Vitamina A provine din plante si fructe (spanac, urzici, mor­covi, rosii, dovleac, caise, cirese). Alimentele din regnul vegetal sunt cu atat mai bogate in vitamina A cu cat sunt mai viu colorate. In regnul animal, vitamina A se intalneste in unt, smantana, frisca, lapte, galbenus de ou, ficat de peste. Functia cea mai importanta a vitaminei A o constituie protectia pielii si a mucoaselor, asigura buna functionare a sistemelor osos si nervos. Carenta de vitamina A se manifesta prin tulburari de vedere, infectii ale mucoaselor, infectii digestive.

Vitamina D se gaseste mai ales in produsele de origine animala - lapte, unt, galbenus de ou, icre, untura de peste. Rolul vitaminei D este de a fixa calciul si fosforul in oase si dinti. Lipsa ei duce la rahitism si osteoporoze.

Vitamina E se gaseste in embrionul cerealelor necojite, in zarzavaturile proaspete, grasimi si uleiuri generale, in oua, lapte si carne. Lipsa vitaminei E duce la sterilitate, avorturi spontane, slabirea musculaturii si hemoragii.

Vitamina K se gaseste in alimentele de origine vegetala (spanac, varza, conopida, ovaz, porumb, rosii, morcov, sfecla) si animala (ficat, splina, muschi). Deficitul de vitamina K duce la hemoragii grave. In ciroze, hepatite si ictere se observa un deficit major de vitamina K. Vitamina B1 se gaseste in taratele de cereale, drojdie de bere si carne. Lipsa ei duce la tulburari grave ale metabolismului, ale sistemului nervos si aparatului digestiv.

Vitamina B2 (riboflavina) se gaseste in ficat, drojdie de bere, oua, carne si paine neagra. Carente de riboflavina se intalneste in anumite boli gastrointestinale si in afectiuni ale ficatului sau pancreasului.

Vitamina B6 se gaseste in lapte, ulei, cereale, sfecla, varza, spanac, struguri, mere. Este necesara pentru buna functionare a sistemului nervos si a maduvei spinarii.

Vitamina B12 se obtine prin extractie din ficat de bou si are un rol esential in producerea globulelor rosii la nivelul maduvei. Carenta de vitamina B12 poate conduce la anemii complicate si boli psihice.

Vitamina C este prezenta in legume (ardei, cartofi, patrunjel) si fructe (lamai, portocale, maces). Vitamina C previne si vindeca scorbutul, mareste rezistenta vaselor sanguine si creste capacitatea de aparare a organismului impotriva infectiilor.

Vitamina P se gaseste in struguri, lamai, maces, varza si spanac.

Vitamina PP se gaseste in majoritatea legumelor si fructelor.

Fitoterapie

Fructele de macese au un continut bogat in vitamina C si cantitati suficiente din vitaminele A si P. De asemenea, mai contin zaharuri, acid citric si malic si pectine. Are o capacitate foarte buna de a intari organismele slabite in perioada convalescentei sau primavara, cand corpul are nevoie de un aport crescut de vitamine.

Se prepara un ceai din doua linguri de fructe zdrobite, care se fierb 10 minute in jumatate de litru de apa. Dupa ce se racoreste, ceaiul se strecoara si se indulceste dupa gust. Se bea caldut sau rece, in cursul unei zile.

Decoct de macese

Peste 100 g de macese proaspete, spalate si zdrobite se toarna un litru de apa rece. Se lasa la macerat 12 ore, se strecoara, se adauga 100 g de zahar si se completeaza cu apa pana la un litru. Se pastreaza la rece. Este indicat ca pentru preparatele din macese sa se foloseasca numai vase smaltuite, deoarece metalele descompun vitamina C.

Sirop de macese

Peste 250 g de macese uscate se pune un litru de apa clocotita si se lasa la macerat de seara pana dimineata. Dupa ce se filtreaza se fierbe cu jumatate de kilogram de zahar pana ajunge la consistenta unui sirop gros. Se ia cate o lingura inainte de mesele principale sau se combina cu apa, sifon sau apa minerala, ca orice bautura racoritoare.

Ceai tonic aperitiv

Formula: radacina de ghintura, rizomi de obligeana, schinel, tintaura, pelin, macese, coriandru. Se utilizeaza in anemii, convalescenta, lipsa poftei de mancare. Substantele amare excita glandele stomacului, marind secretia gastrica si, astfel, stimuland pofta de mancare. Fructele de maces si coriandru si obligeana ii dau o aroma placuta si ofera un supliment de vitamine naturale. Ceaiul se bea cu o jumatate de ora inaintea mesei, putin indulcit cu miere.

Apiterapie

Unt cu miere

Se amesteca 100 g de unt proaspat cu 100 g de miere, pana la omogenizarea totala. Se administreaza copiilor, cate 3-4 lingurite pe zi. Preparatul ajuta la fixarea calciului, este indicat in bolile spasmofilice, tetanice, produse prin lipsa de calciu, in cazul pierderii greutatii normale, a surmenajului, rahitismului si in convalescenta.

Bautura racoritoare din morcovi si lamaie

Se amesteca 150 ml suc proaspat de morcovi cu 2 linguri de miere si o lingurita suc de lamaie. Se administreaza imediat. Are un continut bogat in vitamine si substante energetice si o actiune racoritoare, tonica si revigoranta care se instaleaza rapid si dureaza 3-4 ore. Bautura este bogata in vitaminele A, C si cele din complexul B.

Alte remedii:

Urzica - se foloseste atat ca aliment in cura de primavara pentru regenerarea organismului, dar si sub forma de infuzie, in acelasi scop. Infuzia se prepara dintr-o lingura de frunze la o ceasca cu apa. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi. Continutul sau bogat in vitaminele A, C si K, precum si clorofila sunt elementele care o recomanda pentru rezolvarea avitaminozelor severe.