Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Masini si Utilaje
Tema
Sa se stabileasca principalii parametri functionali si constructivi ai unei masini de tocat carne de tip industrial.
Se va lua ca model de referinta "Masina de tocat carne tip MATOCA-160".
Din seria masinilor de maruntit carne tip Matoca, in figura 1 este prezentat tipul MATOCA - 160. Aceasta masina este destinata maruntirii grosiere a carnii sau a organelor proaspete, refrigerate sau blansate sau slanina, destinate fabricarii preparatelor de carne sau pentru topire. Masina este dotata cu un sistem de taiere cu cutite si site. Sitele au diametre cuprinse intre 100 si 285 mm, iar orificiile sitelor au diametre de 2, 3, 4, 6, 8, 10, 13, 18, 20 mm.
Pentru maruntirea carnii se folosesc cutite in forma de cruce, cu tais pe o parte sau pe ambele parti, sau cu cutit dublu lamelar pentru maruntirea oaselor.
Fig. 1. Schema constructiva a masinii de tocat carne MATOCA-160:
Elemente initiale pentru proiect:
● Productivitate maxima:
Q1 = 3000 kg/h (carne cruda);
Q2 = 4000 kg/h (carne fiarta).
● Diametrul sitei: 160 mm;
● Putere instalata: [kw],
unde reprezinta numarul de litere al numelui; ; P
● Turatia electromotorului de actionare: n = 3000 rot/min;
● Turatia snecului de alimentare: [rot/min],
unde reprezinta numarul de litere al prenumelui/primului prenume; N2 =
● Turatia snecului de presare: [rot/min];
n2
● Dimensiuni de gabarit (L x l x h): 1250 x 640 x 1210 [mm];
● Masa neta: m = 750 kg.
Schema cinematica a masinii
z1, z2, z3, z4 - roti dintate; z5, z6, z7, z8 - roti de lant;
S1 - snec de alimentare; S2 - snec de presare;
I, II, III, IV - arbori plini; V - arbore tubular.
Functionare
Motorul electric de actionare se cupleaza direct cu reductorul.
Pe arborele principal I se afla roata dintata z1, care angreneaza cu z2 de pe arborele intermediar II. Pe acelasi arbore se afla z3, care antreneaza cu z4 - solidara cu arborele III si cu snecul de presare S2. Miscarea la snecul de alimentare S1 se face prin intermediul rotilor de lant z5-z6-z7-z8.
Memoriul de calcul va cuprinde:
I. Prezentarea succinta a minimum trei utilaje folosite la prelucrarea carnii.
II. Determinarea rapoartelor de transmitere provizorii:
a) Determinarea raportului de transmitere total intre motorul electric de actionare si snecul de presare.
● Prin definitie, raportul de transmitere este raportul dintre turatia arborelui conducator (in cazul de fata, arborele I al motorului electric de actionare) si turatia arborelui condus (in cazul de fata arborele III al snecului de presare).
b) Determinarea rapoartelor de transmitere intermediare si .
● Pe de alta parte, raportul de transmitere total este produsul dintre rapoartele de transmitere intermediare.
III. Stabilirea numarului de dinti pentru rotile dintate z1, z2, z3 si z4:
● Rotile dintate au numar intreg de dinti.
● Pentru pinioane (rotile dintate mici) se adopta numar minim de dinti.
In consecinta z1 = z3 = zmin = 14 dinti.
● In functie de numarul de dinti, raportul de transmitere este raportul dintre numarul de dinti al rotii conduse (care primeste miscarea) si al rotii conducatoare (care transmite miscarea).
● Pentru uniformizarea uzurii rotilor dintate, rotile pereche (z2, respectiv z4) vor avea numar de dinti impar, de preferinta numere prime.
● Numerele de dinti rezultate din calcul (de regula, numere zecimale) se vor rotunji, prin majorare sau lipsa, pentru a raspunde cerintelor precedente.
IV. Determinarea rapoartelor de transmitere reale la snecul de presare
a) Determinarea raportului de transmitere total intre motorul electric de actionare si snecul de presare:
b) Determinarea rapoartelor de transmitere intermediare si :
;
V. Calculul turatiei reale a snecului de presare
n2 real =
VI. Stabilirea raportului de transmitere provizoriu la snecul de alimentare
VII. Stabilirea numarului de dinti pentru rotile de lant
Pentru determinarea numarului de dinti al rotilor de lant z5, z6, z7, z8 se procedeaza la fel ca in cazul rotilor dintate, cu deosebirea ca rotile de lant z5, z7 vor avea z5 = z7 = zmin = 10 dinti.
VIII. Calculul turatiei reale a snecului de alimentare
n1 real = ,
unde
IX. Calculul modulului si al elementelor geometrice ale rotilor dintate
X. Calculul la torsiune (rasucire) al arborilor rotilor dintate.
XI. Calculul productivitatii melcului de presare
Elemente initiale pentru proiect (model de calcul):
● Numele si prenumele: XXXXXX xxxxxx N1 = 6; N2 = 6.
Rezulta:
● Puterea instalata: = 11200 w;
● Turatia electromotorului de actionare: n = 3000 rot/min;
● Turatia snecului de alimentare:
= [rot/min];
● Turatia snecului de presare:
[rot/min];
Etapele de realizare a proiectului:
I. Prezentarea succinta a minimum trei utilaje folosite la prelucrarea carnii (se vor prezenta utilaje din cele ce urmeaza sau de la finele lucrarii de fata).
In categoria masinilor de maruntit specifice industriei carnii sunt cuprinse:
In tabelul 3.1 sunt prezentate cateva caracteristici privind productivitatea muncii si consumurile energetice pentru cateva masini de taiat in bucati mari:
Masina de taiat |
Productivitatea |
Puterea instalata |
Fierastrae lamelare |
70 carcase / h |
1,7 kw |
Masina de scos sorici |
800 kg / h |
0,75 kw |
Masina de decalotat capatani |
150 capatani / h |
2,2 kw |
Pentru taiat in bucati mici se folosesc masin specifice ca:
volful pentru maruntirea taierea grosiera a carnii sau slaninei;
masina de tocat carne;
concasorul de oase;
masina de taiat felii.
Caracteristici |
MATOCA - 85 |
GIULIA - 100 |
MATOCA- 130 |
MATYOCA- 160 |
TMTC 160 |
CONCASORUL DE OASE |
CUBEX 2000 |
Capacitatea de taiere [kg/h] |
150 - 300 |
200- 600 |
400- 700 |
3000- 4000 |
1000 1600 |
1000 |
2000 |
Diametrul sitelor [mm] |
|
|
|
160 |
|
278 |
|
Granulatia realizata [mm] |
|
3-13 |
3-13 |
2-20 |
4 |
16-19 |
4-58 |
Puterea instalata [kw] |
1,1 |
1,6 |
2,2 |
10/13 |
10 |
75 |
4,5 |
Turatia electromotorului [rot/min] |
|
|
|
1500/ 3000 |
1500 |
1000 |
|
Turatia cutitelor [rot/min] |
|
|
|
200/ 400 |
|
|
160 |
Turatia melcului de alimentare [rot/min] |
112 |
100 |
|
60/120 |
150/300 |
|
|
Capacitatea palniei de alimentare [cm3] |
|
|
36 |
|
200 |
400 |
|
Dimensiuni de gabarit [mm] |
945x 385x 650 |
764x 370x 340 |
1030x 400x 1085 |
1250x 680x 1210 |
|
1840x 1400x 1445 |
1600x 790x 1250 |
Masa neta [kg] |
92 |
113 |
195 |
750 |
|
2396 |
550 |
In unitatile de alimentatie publica de capacitate mica si medie (in care pot intra si societatile agroturistice) pentru felierea painii, mezelurilor si a altor preparate din carne se utilizeaza masina de taiat in felii (figura 3.4) ale carei caracteristici sunt prezentate in tabelul 3.3.
1.
stativ; 2.
electromotor si transmisie; 3.
disc de taiere; 4.
aparatoare de protectie.
Figura 3.4
Masina de
taiat felii
Masina de marutit grosier carne MATOCA - 160 1.
Batiu; 2.
Motor electric; 3.
Reductor; 4.
Mecanism de alimentare; 5.
Palnie de alimentare
Figura 3.5
Tabelul 3.3. Caracteristicile masinilor de taiat in felii
CARACTERISTICI |
VALOARE |
Productivitate [kg/h] |
20 - 40 |
Grosimea feliei [mm] |
1 - 20 |
Puterea instalata [kw] |
0,15 |
Diametrul discului [mm] |
248 |
Dimensiuni de gabarit [mm] |
510 x 360 x 400 |
Masa neta |
30 |
Pentru maruntirea fina, in industria carnii se folosesc cuterele necesare in obtinerea bradtului si compozitiei de prospaturi, dar si masinile de maruntit cu cutite si site si morile coloidale, utilizate in acelasi scop, dar si pentru pateuri si haseuri.
In figura 3.6 se prezinta cuterul MATOCUT - 100, iar in tabelul 3.4, caracteristicile tehnice ale cuterelor fabricate in Romania.
Figura 3.6 Cuterul MATOCUT - 100
a - schema cinematica: 1 - batiu; 2 - ax cu cutite; 3 - electromotor; 4 - curele trapezoidale; 5 - cutite; 6 - taler; 7 - variator de turatie; 8 - angrenaj melcat; 9 - electromotor; 10 - capac; 11 - disc de evacuare; 12 - motoreductor; b - vedere generala
Tabelul 3.4 . Caracteristicile tehnice al unor cutere fabricate in Romania
CARACTERISTICI |
MATOCUT -30 |
MATOCUT - 60 |
MATOCUT - 100 |
Capacitatea talerului [ l ] |
30 |
60 |
100 |
Capacitatea de prelucrare [kg/sarja] |
25 |
30 - 40 |
Capacitatea utila 90 l |
Nr. de cutite [buc] |
4; 6; |
4; 6; |
4; 6; 8; |
Putere instalata/turatie Kw/(rot/min) |
5,65/1500 5,65/3000 |
7,3 /1500 8,2/3000 |
12,5/1500 14,2 /3000 |
Turatia talerului [rot/min] |
9 - 18 |
11 - 12 |
9 - 18 |
Turatia cutitelor [rot/min] |
1500; 3000 |
1500; 3000 |
1500; 3000 |
Dimensiunile de gabarit Lxlxh [mm] |
1010x15x1150 |
1292x968x1430 |
2060x1300x1405 |
Masa neta |
437 |
956 |
1414 |
Pentru maruntirea foarte fina sau emulsionare se foloseste masina de maruntit universala, prevazuta cu doua mecanisme interschimbabile (cutit - sita sau rotor stator). In figura 3.7 se prezinta masina universala de maruntit fin MICROFIN-R-200, ale carei caracteristici tehnice sunt redate in tabelul 3.5, impreuna cu ale morii coloidale MOLACOL - 1 prezentata in figura 3.8.
Morile coloidale se folosesc pentru maruntirea foarte fina, utilizand sistemul de maruntire rotor - stator, fiind prevazute cu dinti ce executa taiere, frecare, omogenizare.
Maruntirea foarte fina se bazeaza pe generarea de oscilatii de inalta frecventa (frecventa de lucru - 15kHz), dependente atat de dantura capuluide maruntit, cat si de turatia rotorului, atat la moara de maruntire foarte fina echipata cu stator - rotor, cat si la moara coloidala.
1.
Palnie de alimentare; 2.
Stator; 3.
Rotor; 4.
Manerul piulitei de reglare; 5.
Palnie de evacuare. 1.
Carcasa electromotorului; 2.
Placa de bronz; 3.
Maneta de blocare; 4.
Carcasa mecanismului de taiere; 5.
Sita; 6.
Cilindru de alimentare; 7.
Palnie de alimentare; 8.
Piulita de strangere; 9.
Cutit rotativ cu trei aripi; 10.
Inel de ghidare; 11.
Aruncator de pasta; 12.
Racord
de evacuare; 13.
Piulita de strangere; 14.
.
Roata de reglare; 15.
.
Picioare reglabile.
Figura 3.8
Capul de maruntire
al morii Molacol - 1
Figura
3.7
Masina universala Microfin -R-200
Dispozitivele rotor-stator ale acestor mori sunt dotate cu rotor danturat de forma tronconica si stator, de asemenea, danturat; numarul dintilor creste spre baza statorului si rotorului, astfel incat spatiul dintre ele scade progresiv si poate fi reglat prin ridicarea sau coborarea statorului cu o piulita de reglare.
II. Determinarea rapoartelor de transmitere provizorii:
a) Determinarea raportului de transmitere total intre motorul electric de actionare si snecul de presare:
b) Determinarea rapoartelor de transmitere intermediare si :
III. Stabilirea numarului de dinti pentru rotile dintate z1, z2, z3 si z4:
z1 = z3 = zmin = 14 dinti
Adopt: 25 dinti (numar impar, apropiat de 25,984).
(Se alege numar prim sau impar).
IV. Determinarea rapoartelor de transmitere reale
a) Determinarea raportului de transmitere total intre motorul electric de actionare si snecul de presare:
b) Determinarea rapoartelor de transmitere intermediare si :
;
V. Calculul turatiei reale a snecului de presare
n2 real = rot/min
VI. Stabilirea raportului de transmitere provizoriu la snecul de alimentare
VII. Stabilirea numarului de dinti pentru rotile de lant
z5 = z7 = zmin = 10 dinti.
Pentru calculul rapoartelor de transmitere intermediare iIII-IV si iIV-V, cu ajutorul carora se calculeaza numarul de dinti al rotilor de lant z6 si z8, se tine seama de relatia:
Din aceleasi considerente avem , si atunci:
Adopt: 17 dinti (numar prim, apropiat de 16,16).
(Se alege numar prim sau impar).
VIII. Calculul turatiei reale a snecului de alimentare
n1 real = ,
unde
rot/min
Rezulta: n1 real = rot/min.
IX. Calculul modulului si al elementelor geometrice ale rotilor dintate
Pentru calculul modulului rotilor dintate se foloseste relatiax):
[mm]
in care:
- coeficient de sarcina (tine seama de dinamicitatea si concentrarea sarcinii; in mod curent variaza intre 1 1,6);
P= 11,2 kw - puterea motorului electric de actionare;
- coeficient de forma a dintelui (pentru 14 dinti si coeficientul de deplasare a sculei );
- coeficient de lungime a dintelui (pentru dantura din clasa de precizie 8, folosita uzual la angrenaje in constructia de masini);
z = z3 = 14 - numarul de dinti al rotii dintate conducatoare cea mai solicitata;
- rezistenta admisibila la incovoiere a dintelui;
rot/min - turatia rotii dintate conducatoare cea mai solicitata (in cazul de fata - turatia arborelui II).
Rezulta:
mm
Modulul standardizat in STAS 821-61 cu marimea imediat superioara este m = 3 mm (in cadrul proiectului, marimile posibile pot fi: m = 2; 2,5; 3; 3,5; 4 mm).
Elementele geometrice ale rotilor dintate sunt:
- diametrele de divizare:
Dd1 = Dd3 = mm
Dd2 = Dd4 = mm
- diametrele exterioare:
De1 = De3 = Dd1+2m = Dd3+2m = 42 + = 48 mm
De2 = De4 = Dd2+2m = Dd4+2m = 75 + = 81 mm
- inaltimea dintilor:
h = mm
- diametrele interioare:
Di1 = Di3 = Dd1 - = Dd3 - = 42 - = 36 mm
Di2 = Di4 = Dd2 - = Dd4 - = 75 - = 69 mm
x) Dupa I. Bucsa, N. Cristofor, Indrumatorul tehnicianului proiectant de masini si utilaje,
Editura Tehnica, Bucuresti, 1971.
- lungimea dintelui mm
- distanta dintre axe:
AI-II = AII-III = mm
X. Calculul la torsiune (rasucire) al arborilor rotilor dintate
Arborii rotilor dintate sunt arborii I, II si III. In cazul de fata, pentru simplificarea calculelor, pentru diametrele acestor arbori se adopta constructiv valorile: d1 = 25 mm; d2 = 30 mm; d3 = 35 mm si se verifica tensiunea efectiva cu relatia:
[]
unde [Nm] este momentul de torsiune la care este supus arborele;
[mm3] - modulul de rezistenta polar;
- tensiunea admisibila la torsiune (se admite ).
Rezulta:
si respectiv:
,
deci arborele I este bine dimensionat;
,
deci arborele II este bine dimensionat;
deci arborele III este bine dimensionat.
XI. Calculul productivitatii melcului de presare
Debitul de material transportat de melcul de presare se determina cu relatia:
[kg/h]
unde:
D, d sunt diametrele exterior, respectiv interior, ale spirei [m];
p - pasul spirei [m];
ns - turatia reala a melcului de presare [rot/min];
ku - coeficient de umplere;
- masa volumica a materialului [kg/m3].
Adoptand:
D = 140 mm = 0,14 m (inferior diametrului sitei);
d = d3 = 35 mm = 0,035 m (egal cu diametrul arborelui III, care antreneaza melcul de presare);
p = 40 mm = 0,04 m. Se considera o valoare medie a pasului spirei (in realitate, pentru a asigura o buna presare a materialului in vederea trecerii acestuia prin orificiile sitei, pasul spirei melcului este variabil: descreste cu apropierea de sita);
ns = nV = n2 real = 941 rot/min;
ku = 0,9;
kg/m3,
productivitatea melcului de alimentare va fi:
Rezulta
(carne fiarta)
si, in consecinta, melcul de presare este bine dimensionat. Valoarea net superioara a debitului fata de asigura, dupa maruntire, pe langa transport, si trecerea usoara prin sita a materialului tocat.
Anexe
Afumarea produselor din carne
Linie de transport produse ambulate
Masini de umplere a compozitiei in membrane
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |