Masini de lepuit

Masini de lepuit

Lepuirea este un proces de microfinisare prin abrazare a suprafetelor pieselor, care se executa cu pulberi abrazive in suspensie.

Prelucrarea se realizeaza prin miscarea relativa dintre piesa si scula, cu schimbare permanenta de directie, in prezenta mediului abraziv (aplicat liber sau fixat pe scula), mediu ce exercita un efect complex de frecare, presare, strivire si chiar efecte chimice.

Pulberea abraziva este purtata de un lichid de lepuire ce poate fi ulei mineral, petrol sau emulsie de ulei in apa.

Pe masinile de lepuit pot fi prelucrate diverse suprafete care determina schema de lucru si structura masinii.

Astfel, cele mai raspandite masini de lepuit sunt cele verticale cu doua discuri (fig.11.13). Aceste masini pot prelucra prin lepuire suprafete plane (pe o parte sau pe doua suprafete) precum si suprafete cilindrice sau conice.

Motorul electric M_E1 asigura miscarea de rotatie I a discului inferior 1 si miscarea III a coliviei 4 ce incadreaza piesele de prelucrat 3.

Lantul cinematic antrenat de motorul ME₂ asigura miscarea de rotatie II a discului 2.

Cu un sistem de actionare hidrostatic simplu se asigura presiunea de lepuire necesara si miscarea auxiliara IV de ridicare a discului superior.

Subansamblul discului superior poate fi deplasat lateral, printr-o alta miscare auxiliara V, in vederea executarii operatiei de alimentare-evacuare.

Prelucrarea are loc in urma alunecarilor datorate vitezelor diferite ale celor doua discuri si a miscarii imprimate de dispozitivul de lepuit.

Viteza de aschiere este circa 100 m/min, iar presiunea de lucru de 0,73,5 kgf/cm².

Forma dispozitivului de lepuire depinde de forma geometrica a semifabricatului de prelucrat, fiind confectionat din fonta sau otel moale, cupru, bronz, materiale plastice sau lemn.

Prin lepuire se pot realiza suprafete cu inaltimi ale neregularitatilor de R_a = 0,05 mm, prelucrandu-se bilele de rulmenti, suprafetele unor scule aschietoare sau suprafetele active ale unor aparate de masurat.

Masini de supranetezit

Superfinisarea, cunoscuta si sub denumirea de supranetezire sau vibronetezire, este prelucrarea prin aschiere cu una sau mai multe bare abrazive, care efectueaza miscari rectilinii alternative rapide, combinate cu miscari de avans efectuate de catre semifabricat sau scula, folosindu-se ca lichid de racire-ungere petrol cu 1.25%  ulei de turbina.

Prin supranetezire se realizeaza imbunatatirea calitatii suprafetei rezultate in urma unei prelucrari anterioare, precizia dimensionala si a formei geometrice trebuind sa fie realizate la prelucrarile anterioare.

Prin supranetezire se obtin rugozitati sub R_a = 0,05mm, respectiv R_z = 0,2mm.

Prin acest procedeu se prelucreaza de regula suprafete cilindrice exterioare, dar si interioare, suprafete conice exterioare sau interioare, suprafete plane si anumite suprafete profilate ale camelor. Cel mai frecvent se prelucreaza suprafetele cilindrice ale pistoanelor, manetoanele arborilor cotiti etc. pe masini-unelte special concepute si realizate.

La productia individuala sau de serie mica, supranetezirea suprafetelor cilindrice se poate face pe strungurile normale - prin montarea pe caruciorul strungului a unui dispozitiv de supranetezire (fig. 11.14.).

Astfel, in schema de lucru din figura 11.14, semifabricatul executa miscarea de rotatie II, cu o viteza periferica de 15..30 m/min (la otel calit).

Barele abrazive 1 sunt prinse de lama elastica 2 in jugul 3, caruia i se imprima prin fusurile 4 miscarea vibratorie (oscilatorie) I, obtinuta cu ajutorul unui mecanism cu excentric, came etc.

Lama elastica 2 asigura o presiune de 0,53 daN/cm², intre barele abrazive si semifabricat. Latimea totala a barelor abrazive trebuie sa cuprinda 3060% din diametrul piesei.

Daca lungimea suprafetei de prelucrat este mai mare decat lungimea barelor abrazive, mai este necesara o miscare de avans axial - in plus fata de miscarea oscilatorie I.

Pentru fabricatia de serie mare si masa se folosesc masini specializate pentru supranetezire de diferite constructii - in functie de forma semifabricatului, cum ar fi masinile de supranetezit arbori cotiti, tijele supapelor etc.

Tot in categoria operatiilor de suprafinisat intra si operatiile de rodare si lustruire.

Rodarea este operatia de prelucrare prin aschiere care se executa cu ajutorul pieselor conjugate (spre deosebire de lepuire), intre cele doua piese (suprafete) aflate in miscare relativa se introduce pulbere abraziva foarte fina in suspensie.

Exemplu clasic de rodare este rodarea supapei si a scaunului supapei in vederea unei bune etansari. Rodarea, ca si lepuirea sau lustruirea, se poate face manual sau mecanic.