Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Ideale prime si ideale maximale
Am vazut in paragrafele precedente ca in studiul aritmeticii unui inel intervin si elemente din teoria idealelor. Aici vom defini doua tipuri de ideale care dunt foarte importante in intreaga matematica: ideal prim si ideal maxim.
Definitia
5.1. Fie A un inel comutativ unitar. Un ideal P al lui A se numeste
ideal prim daca PA din faptul ca produsul a doua elemente a, b
este in P rezulta ca cel putin unul
dintre aceste elemente este in P.
Idealul (0) este prim in inelul A daca si numai daca A este inel integru.
In adevar, daca (0) este
ideal prim si daca a, b, ab=0, atunci ab
,deci sau a
,adica a=0, sau b
,adica b=0. Invers, daca A este inel integru,
rezulta imediat din definitie ca (0) este ideal prim.
Propozitia 5.2. Fie A un inel integru si p un element nenul si neinversabil din A. Atunci idealul principal pA este prim daca si numai daca p este un element prim in A.
Demonstratie.
Presupunem ca idelul pA este prim si fie a, b astfel incat p ab. Atunci rezulta ca
ab
si deoarece pA este ideal prim, avem sau a
din care arata ca p|a, sau b
, ceea ce arata ca p|b. In plus, p nu este
inversabil caci in cazul contrar ar rezulta pA=A.
Reciproc, daca p este element
prim, atunci rezuta ca pA A, altfel rezulta 1=ap, cu a
,adica p ar fi inversabil. Fie a, b
,astfel incat a,b
. Aceasta inseamna ca p|ab, deci p|a,
adica a
, sau p|b,adica b
.
Propozitia precedenta ne permite sa dam numeroase exemple de ideale in diverse inele. Astfel inelul intregilor rationali Z sunt indeale prime (0) si toate idealele generate de numerele prime si numai acestea, deoarece Z este inel principal. Prin urmare , Z are o infinitate de ideale prime, caci numarul numerelor prime pozitive este infinit.
In inelul intregilor lui Gauss , idealul 2
nu este prim , deoarece, dupa cum am vazut 2
este reductibil, deci nu este prim. In schimb, idealele (1-i)
,(1+i)
li 3
sunt prime, deoarece am aratat ca
elementele 1-I, 1+I li 3 sunt ireductibile in
si cum
este
inel factorial, rezulta ca elementele ireductibile sunt si
prime. De asemenea si idealul (0) este prim caci
este integru. Daca k este un corp,
atunci inelul k[X] orice ideal generat de un olinom de gradul 1 este prim. De
asemenea, este evident prim si idealul nul.
Daca A este un inetgru si
p un element prim in A atunci idelul p din
este
prim. In adevar, din 4.8 rezulta ca p este prim si in
inelul
si afirmatia rezulta din
propozitia precedenta.
Propozitia 5.3. Fie un morfism de
inele.
i)
Daca P' este ideal prim in A',P=(P') este idel prim in A.
ii)
Daca, in plus, este surjectiv si P este ideal
prim in A astfel incat P
Ker
, atunci P'=
(P) este ideal prim in A'.
Demonstratie.
i) Stim ca P=(P') este ideal in A. Sa demonstram acum ca P este ideal
prim. Fie a, b
astfel incat ab
. Atunci
(ab)=
(a)
(b)
si deci sau
(a)
, adica a
, sau
(b)
, adica b
, deoarece P' este ideal prim in A'. Avem de asemenea P
A, caci
(1)1
iii)
Stim ca P'=(P) este ideal in A'. Sa
aratam ca P' este ideal prim. Fie a', b'
astfel incat a', b'
si fie a, b
astfel incat
(ab)=
(a)
(b)= a' b'
, adica ab=p+c, unde p
si c
Ker
. Deoarece P
Ker
, avem ca ab
si deoarece P este ideal prim, rezulta ca a
sau b
. Atunci rezulta ca
(a)=a'
sau
(b)= b'
. P
A, caci daca 1
, atunci rezulta ca exista a
astfel incat
(a)=1, deci
(a-1)=0, adica a-1
Ker
P, deci 1
Corolarul 5.4. Fie a un inel si I un ideal al sau. Atunci urmatoarele doua afirmatii sunt echivalente:
a) I este ideal prim.
b) Inelul factor A I este integru.
Rezulta
din propozitia precedenta, tinand cont de faptul ca daca
notam cu surjectia canonica, atunci
Ker
=I si (Ker
Definitia 5.5. Fie A un inel si M un ideal al
sau. Se spune ca M este ideal maxim in A daca MA oricare ar fi idealul I al lui A, cu A
I
M, rezulta I=A sau I=M. Cu alte cuvinte
idealele maximale sunt elementele maximale din multimea ordonata cu incluziunea
a idealelor din A diferite de A .
Deoarece corpurile comutative sunt caracterizate prin faptul ca au doua ideale distincte, rezulta ca idealul (0) dintr-un inel A (comutativ) este maximal daca si numai daca A este corp.
Propozitia 5.6. Fie A un inel principal care nu este corp si p un element nenul si neinversabil din A. Atunci idealul pA este maximal daca si numai daca p este ireductibil.
Demonstratie.
Reamintim ca A fiind principal, orice element ireductibil este prim.
Daca p este ireductibil, atunci rezulta ca pAA. Fie I un inel al lui A astfel incat A
I
pA. Deoarece a este inel principal,
exista un element a
astfel incat I=aA. Din faptul ca aA
pA rezulta ca exista a'
astfel incat p=aa' si deoarece p este ireductibil, avem
ca p este sau asociat , cu a, sau a
este element inversabil in A. In primul caz rezulta aA=pA, iar in al
doilea caz aA=A si prima afirmatie a propozitiei este
demonstrata. Fie acum M un ideal
maximal in A. Deoarece A este inel principal, rezuta ca exista a
astfel incat M=aA. Vom arata ca a este
element ireductibil. Deoarece A este inel factorial, rezulta ca
exista un element ireductibil p al inelului A astfel incat p sa
divida pe a. Atunci A
pA
aA si deoarece pA
A, rezulta ca pA=aA, deci a este ireductibil.
Propozitia precedenta ne furnizeaza numeroase exemple de
ideale maximale in diverse inele principale. Astfel, in inelul intregilor Z
sunt ideale maximale idealele generate de numere prime si numai acestea,
iar (0) nu este ideal maximal caci Z nu este corp. In inelul intregilor
lui Gauss , idealele principale generate de 3,1-i,1+i sunt ideale maximale deoarece aceste elemente sunt ireductibile iar
este
inel principal. Pe de alta parte, idealul generat de 2 in
nu
este maximal, deoarece 2 nu este ireductibil.
Daca
k este un corp, atunci in inelul , care este principal, idealele maximale
coincid cu idealele generate de polinoamele ireductibile. In
particular, idelalele generate de polinoamele de gradul 1 sunt maximale.
Propozitia 5.7. Fie un
morfism surjectiv de inele.
i)
Daca M' este ideal maximal in A', atunci M=(M') este ideal maximal in A.
ii)
Daca M este ideal maximal in A astfel incat Ker M, atunci M'=
(M) este ideal maximal in A'.
Demonstratie. Afirmatiile
rezulta din faptul ca multimile ordonate ale idealelor lui A'
si idealelor lui A care contin pe Ker sunt izomorfe,
deci elementele maximale din cele doua multimi ordonate se corespund.
Corolarul 5.8. Fie A un inel si M un ideal in A. Atunci urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
a) M este ideal maximal in A;
b) Inelul factorial A|M este corp.
Aplicand teorema precedenta
pentru morfismul canonic, rezulta ca M este maximal in A daca
si numai daca (0) este ideal maximal in A|M si acest fapt este
echivalent cu acela ca A|M este corp.
Corolarul 5.9. Orice ideal maximal al unui inel este si ideal prim.
In adevar, din corolarul precedent rezulta ca M este ideal maximal in A, atunci A|M este corp, deci este in particular inel integru si afirmatia corolarului rezulta din 5.4.
Nu orice ideal prim este maximal, caci, de exemplu, in inelul Z, (0) este ideal prim dar nu este maximal.
Propozitia 5.10. Daca A este un inel si I
este idealul sau, IA, atunci exista un ideal maximal M in A astfel icat M
I.
Demonstratie. Daca
consideram muItimea idealelor din A, distincte de A, care contin
pe I cu relatia de incluziune, obtinem o multime ordonata
care este inductiva .In adevar daca este o
multime total ordonata de
ideale din A cu
A si
I, atunci I'=
este ideal in A si 1
. Prin urmare, I'
A. Aplicand lema lui Zorn, rezulta ca
aceasta multime are un element maximal, care va fi evident ideal maximal
in A si contine pe I.
Din propozitia 5.2 si teorema 3.7 rezulta ca intr-un inel principal orice ideal este produsul unui numar finit de ideale prime si din lema 4.2 rezulta ca aceasta descompunere este unica exceptand ordinea factorilor.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2025 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |