Sondajele in cercetarea pietei

Sondajele in cercetarea pietei

Sondajul reprezinta maniera de rezolvare practica preferata in cercetarea pietei, ca urmare a faptului ca ofera cele mai pertinente solutii in situatiile lipsei resurselor materiale si a timpului ce urmeaza a fi acordat cercetarii, in situatia inaccesibilitatii tuturor unitatilor ce compun o populatie (produse, servicii, consumatori, clienti) sau a caracterului aparent infinit al elementelor specifice pietelor atomizate devenite veritabile universuri de cercetare (preturi, tipuri de ambalaje, marci). Prin intermediul sondajului, cercetarea unei parti a pietei se realizeaza cu un efort minim si urmareste ca efect un volum maxim de informatii[1].In cercetarea pietei,etapele sondajului desfasurat pentru a estima cu o anumita precizie parametrii populatiei consumatorilor (consumul mediu, preferinta medie) sunt urmatoarele: determinarea volumului esantionului, prelevarea de esantioane(de produse, servicii magazine, consumatori), colectarea si centralizarea datelor observate si inregistrate urmata de calculul estimatorilor sau al indicatorilor ce caracterizeaza esantionul, inferenta statistica sau estimarea cu precizie determinata a parametrilor, precum si analiza si interpretarea lor finala. Conceptele fundamentale ale unui sondaj intr-o cercetare de piata sunt populatia totala sau originara, esantionul, reprezentativitatea esantionului, baza de sondaj nonraspunsul si indicatorii finali (estimatorii si parametrii rezultati).

Programul sondajului este o combinatie de decizii tehnico-organizatorice menite sa contribuie la o cercetare rapida si eficienta a pietei. Un program de sondaj riguros nu va lasa neprecizat nici un pas considerat esential si va rezolva problemele metodologice majore, fiind conceput ca un lant de actiuni si lucrari complexe cuprinzand prezentarea generala a populatiei originare si a esantionului, a erorilor de sondaj, precum si a altor elemente necesare estimarii parametrilor pe baza valorilor de sondaj.Continutul concret al etapelor unui astfel de program este urmatorul:

Pasul I-stabilirea obiectivelor si resurselor sondajului de piata (incluzand o detaliere a scopurilor, metodelor si a unei schite de buget aferente);

Pasul II-precizarea modului de utilizare a rezultatelor in raportul final al cercetarii de piata si a nivelului de incredere in estimarea parametrilor;

Pasul III-delimitarea populatiei totale in timp(categoria de produse dupa perioada de fabricatie), in spatiu(arealul geografic al pietei serviciilor), structural (grupa de varsta a consumatorilor) sau organizatoric (clasa clientilor dupa mediul rezidential:sat, comuna, oras, municipiu, capitala);

Pasul IV-verificarea omogenitatii populatiei totale: populatia omogena impunand un sondaj simplu, iar populatia eterogena oferind doua alternative, un sondaj stratificat sub constrangerea unitatilor simple (clienti) sau un sondaj de serii pretins de unitatile complexe (gospodarii).

Pasul V-alegerea, stabilirea si actualizarea bazei de sondaj sau de esantionare si anticiparea proportiei nonraspunsurilor;

Pasul VI-stabilirea marimii esantionului, a tehnicilor de esantionare (extractie) si a procedurilor de calcul al estimatorilor, urmate de   extragerea si alaturarea esantionului sau mai succint prelevarea acestuia;

Pasul VII-stabilirea variabilelor, a planului observarii, a metodelor de obtinere a datelor (directe prin operator de interviu si anchetator sau indirecte prin telefon si prin posta) si a periodicitatii sondajului (in cazul panelului cunoscut drept sondaj pe cote de tip "continuu"sau "in valuri");

Pasul VIII-cunoasterea cu anticipatie a temei, reactiei repondentilor, a necesitatii ameliorarii chestionarului sau interviului, prin intermediul unei anchete pilot, a unui test preliminar sau a unui interviu de proba;

Pasul IX-definitivarea elaborarii formularelor si tiparirea lor;

Pasul X-colectarea datelor observate din esantion (culese si inregistrate) si calculul estimatorilor sau a indicatorilor considerati esentiali ( sau w si sau ) la nivelul subpopulatiei extrase;

Pasul XI-alegerea procedeelor de verificare a semnificatiei estimatorilor si de inferenta sau extindere a rezultatelor esantionului cu precizie determinata la nivelul populatiei totale (estimarea parametrilor);

Pasul XII-analiza, interpretarea datelor si formularea concluziilor.

Precizia cercetarii de piata nu poate fi imaginata decat in cadrul resurselor alocate, dar cum bugetele sunt limitate chiar si in cazul sondajelor, utilizarea lor practica trebuie sa se realizeze cu avantaje maxime.In practica determinarea marimii esantionului (sampling) este prima problema ce trebuie rezolvata. Talia esantionului, respectiv extragerea unui esantion de _{volum redus (n<30 de unitati sau n<40),de volum mijlociu (40≤n<120) sau mare (n≥120) este determinanta in tipul de lege de repartitie (Student sau Gauss-Laplace) si in final in calculul erorii limita in functie de argumentul specific al celor doua repartitii (}= z · sau = t ·_{).Un esantion optim va fi acela alcatuit dintr-un numar "suficient de mare" de unitati satisfacand exigentele de precizie si} siguranta, dar "suficient de mic",in acelasi timp in raport cu costurile, fara a omite procentul cunoscut sau estimat de nonraspunsuri in dimensionarea sa concreta.Tipologia sondajului de piata in raport cu procedeele si tehnicile de selectie al caror rezultat devine un esantion de piata specific (produse,servicii,clienti,consumatori,firme) este sintetizata in continuare:

Este firesc ca debutul descriptiv si aplicativ sa apartina celui mai simplu sondaj, respectiv sondajului nealeator sau neprobabilistic. Acest procedeu de esantionare denumit si selectie dirijata sau subiectiva se utilizeaza mai ales in determinarea atitudinii si opiniei consumatorilor. Selectia dirijata, in expresia ei cea mai des intalnita si folosita drept "esantionarea pe cote" presupune o cunoastere deosebita a populatiei originare a factorilor principali de grupare a unitatilor populatiei si a omogenitatii grupelor formate in interiorul acesteia.Esantionarea pe cote nu este riguroasa teoretic deoarece nu asigura fiecarei unitati statistice o sansa calculabila si nenula de a fi cuprinsa in subpopulatia finala.Esantionarea pe cote se axeaza pe utilizarea unui bun cunoscator al populatiei originare, care include in mod constient in esantion unitatile considerate ca fiind cele mai reprezentative,dar are permanent in vedere riscul omisiunii unui factor de analiza a pietei, care, neluat in seama, altereaza semnificativ rezultatele si decizia finala.Elementul definitoriu al sondajului pe cote este cel nealeator, subiectiv, intentional, dirijat, prin alegerea unitatilor esantionului de catre operatorii cercetarii de piata insisi.Concret i se pot preciza urmatoarele caracteristici:

stabilirea factorilor de grupare in populatia originara sau a criteriilor pentru stabilirea cotelor in esantion (exemple ale unor astfel de criterii de control sunt variabilele sex, grupa de varsta, statut social, nivel de venit);

descompunerea pe cote a esantionului conform populatiei originare prin intermediul criteriilor de control sau conditionare(independente, respectiv dintr-un numar de 100 de consumatori intervievati, 48 vor fi de sex masculin,iar 52 de sex feminin ca si in cazul cotelor de control de 48% si 52% din populatia originara si intercorelate, in masura in care se adauga si o cota de control pe grupe de varsta, respectiv din cei 50 de consumatori de sex masculin un numar de 25 vor fi cuprinsi intre 20-45 ani si restul de 25 vor avea peste 45 ani,conform cotelor paritare pe grupe de varsta-50% si 50%-din populatia originara);

alegerea concreta a unitatilor din esantion este lasata investigatorilor anchetei sau operatorilor de interviu(cu respectarea principiilor generale).

Cele mai cunoscute esantioane pe cote raman panelurile (de consumatori, de distribuitori, de clienti fideli, de magazine, de experti).

Succinta descriere a "panelului": Cercetarea de piata axata pe "panel" beneficiaza de trei caracteristici semnificative,respectiv transformarea criteriilor de segmentare a pietei consumatorilor in cote de control sau conditionare, utilizarea de esantioane fixe sau constante (nu numai in cote ci si in stabilitatea unitatile selectate, afectate astfel de procesul real al "mortalitatii") beneficiind de un caracter continuu sau in valuri al cercetarii, precum si specificitatea observarilor de tip longitudinal prospectiv (succesiv sau continuu ascendent) sau retrospectiv (istoric reconstructiv sau de maniera descendenta) in raport cu actul cumpararii sau consumul propriu-zis.

Aplicabilitatea in cercetarea de piata: Utilizat pentru prima oara in domeniul sociologic, de catre Paul Lazarsfeld si Marjorie Fiske in anul 1938, panelul s-a transformat treptat dintr-un instrument de studiere a mesajului transmis pietei in urma campaniilor publicitare, in sondajul specific cercetarii atitudinilor si comportamentului consumatorilor si, la final, in sondajul dominant al cercetarii de piata. Pentru inregistrarea schimbarilor nete in cazul cercetarilor panel se poate determina "coeficientul de schimbare" intre doua valuri ale cercetarii. Situatia cea mai simpla este aceea a variabilei alternative sau binare sintetizate in tabelul standard, unde in valul I varianta coincide cu un coeficient de asociere maxima de tip Yule (de valoare +1) iar evaluarea concreta a coeficientului de schimbare are in vedere si datele valului II redate in tabelul din dreapta:

Coeficientul de schimbare Cs= avand valoarea maxima 2 in contextul schimbarii complete (a₂=a₁ si b₂= b₁), subliniaza dependenta concreta a schimbarii nete de suma rapoartelor dintre cei care si-au schimbat atitudinea intre valul I si II (a₂ si b₂ sau frecventele specifice schimbarilor ulterioare la intersectia lui x₁ cu nony₁ si a lui y₁ cu nonx₁ ) si numarul lor initial (a₁ si b₁). Alaturi de esantionarea pe cote, in practica se mai aplica si alte metode de selectie dirijata, detaliate in randurile urmatoare:

metoda voluntariatului, bazata pe voluntarii extrasi prin intermediul unui chestionar dintr-o populatie speciala (cititorii unui anumit ziar, aderentii la o organizatie de consumatori ai produselor apartinand unei anumite marci etc.) beneficiind de rezultate cel mult interesante, dar nu si inferentiabile;

metoda esantionarii la fata locului, ce se realizeaza pe cei selectati prin "pas mecanic"(a "n"-a persoana ce "viziteaza" un spatiu comercial sau de interes pentru sondaj - magazin,aeroport etc.)si ale carei rezultate nu se extrapoleaza;

metoda itinerariilor axata pe o "esantionare pe cote" combinata cu interesul realizarii unui anumit traseu sau itinerariu si respectarea anumitor puncte de oprire care incearca sa evite nonraspunsul prin trecerea la punctul urmator sau la unitatea urmatoare si aceasta metoda fiind in esenta pur orientativa;

metoda unitatilor tip, determinata de definirea "unitatii tip" prin corelarea anumitor caracteristici sau variabile si gruparea populatiei originare in subansambluri omogene, fara pretentii de estimare riguroasa a parametrilor.

Succinta descriere a initierii si realizarii practice a sondajului aleator: Indiferent daca este vorba de cel care solicita, realizeaza sau interpreteaza un sondaj, etapele practice sunt ordonate pornind de la relatia de determinare a volumului esantionului (n).Se emite o prima ipoteza a unui sondaj aleator simplu repetat (simple random sampling with replacement) ce detine o eroare medie de reprezentativitate, descrisa prin relatia:

,

precum si o eroare limita:

= z.

Se deduce apoi volumul necesar al esantionului, in functie de valoarea disponibila:

()² = z² T n=.

Dispersia poate fi calculata atat pentru o variabila cantitativa (), cat si pentru una de tip alternativ, respectiv w(1-w).Debutul oricarui sondaj aleator este constituit de determinarea practica a volumului esantionului ce urmeaza a fi prelevat, pentru a se putea evalua rapid bugetul sondajului. Se vor preciza "eroarea limita sau maxim admisibila de reprezentativitate" (), nivelul de probabilitate cu care se intentioneazǎ a fi obtinuti indicatorii de sondaj(Øz) caruia ii corespunde o anumita valoare tabelata a argumentului "z".Pentru dispersia populatiei originare () se utilizeaza o valoare orientativa dintr-o cercetare exhaustiva sau chiar selectiva () anterioara. Daca nu se detine o astfel de informatie se va extrage un esantion din populatia originara pentru a se identifica un nivel aproximativ al dispersiei esantionului ().In situatia practica a imposibilitatii obtinerii rapide a valorii dispersiei se poate apela la valorile minima si maxima ale variabilei cercetate cunoscute din populatia originara pentru a estima astfel o dispersie maximala.(in cazul variabilei alternative dispersia estimata astfel va fi maxima, respectiv egala cu 0,25).In aceste conditii se determina volumul esantionului (n) si nu se omite sa se majoreze valoarea lui n, cunoscand nivelul relativ al nonraspunsurilor din cercetari de piata similare anterioare [R₂(%)=(n₂/n)×100]:

n sau n .

Odata ce s-a stabilit volumul esantionului "n" si s-a elaborat rapid o schita de buget a sondajului se trece la derularea programului sondajului. In mod concret, in extragerea si alaturarea unitatilor ce vor compune esantionul se poate apela la:

tehnica loteriei sau a tragerii la sorti in varianta bilei revenite care consta in confectionarea de bile sau jetoane identice, egale ca numar cu volumul populatiei originare (produse,servicii,clienti) si se caracterizeaza prin mentinerea aceleiasi sanse de a fi inclusa in esantion, pentru fiecare dintre unitati pe parcursul intregii extractii, sansa fiind concretizata in identitatea probabilitatii lor de a fi selectate[4];

tehnica tabelului cu numere intamplatoare care presupune o extragere a celor "n" unitati ale esantionului din populatia originara, unde au fost numerotate in prealabil de la "1" la "N", selectarea fiind bazata pe diverse tabele, inclusiv pe cele generate de programele contemporane de creare de numere aleatoare;

tehnica pasului mecanic de numarare rezultat din raportarea volumului populatiei originare, la cel al esantionului(k =N/n)denumita si selectia mecanica, sau quasialeatoare si asimilata relatiilor de calcul ale variantei bilei revenite tehnica pasului mecanic de numarare este considerata quasialeatoare, extragerea unei unitati din esantion fiind dependenta de selectia celei anterioare in timp ce, in celelalte tehnici de tip aleator, toate selectiile isi pastreaza caracterul lor independent . t nonraspunsurile in cota obisnuita a cercetarilor de piata similare,printr-un esantion final mai mare cu 15%.

Avantaje: Sondajul aleator constituie una din metodele de baza in cercetarea pietei, indiferent daca utilizarea sa practica se realizeaza in varianta de prelevare repetata sau nerepetata. Este solutia ideala in cazul pietelor relativ omogene (piete dominate de veniturile unei clase medii majoritare, piete de produse si servicii relativ omogene atat ca pret cat si din punct de vedere calitativ etc). Daca se considera a fi justificata practic alocarea unor probabilitati diferite de extractie pentru unele unitati considerate ca nefiind echiprobabile(orase, magazine etc) se poate apela la varianta sondajului proportional cu volumul acestor unitati.

Dezavantaje: O limita practica in utilizarea procedeului clasic de esantionare aleatoare este chiar tehnica "urnei", indiferent de varianta aleasa prin volumul considerabil al populatiei originare "N". Asigurarea concreta de bile identice, ce se includ in urna presupune totusi un numar relativ mic de unitati statistice ce apartin populatiei originare. Solutia este conferita de loturile inseriate si de tehnica pasului mecanic de numarare sau a tabelului cu numere intamplatoare generate de calculator. Sondajul aleator nu permite evaluari riguroase ale volumului esantionului populatiilor originare eterogene (piete polarizate sau stratificate) sau alcatuite din unitati complexe (gospodarii sau menaje).

Succinta descriere a sondajul stratificat sau "tipic"(stratified sampling): Acest sondaj se aplica populatiilor originare neomogene de unitati simple(piete stratificate sau tipologice), care se pot segmenta in straturi omogene (straturi de firme conform cifrei de afaceri, straturi de consumatori in raport venitul disponibil sau consumat, straturi de clienti dupa frecventa cumpararii etc.), pentru care se preleveaza distinct subesantioane.Practic formarea esantionului ca reuniune a subesantioanelor apeleaza la tehnici aleatoare la nivelul fiecarui strat Motivatiile stratificarii pietelor sunt generate de existenta unei legaturi consistente intre variabila corelata si criteriul de clasificare (cu cat este mai mare proportia variatiei totale intr-o piata, cauzata de variatia intre straturi, cu atat este mai mare avantajul stratificarii pietei) si de nevoia de segmentare dupa diverse criterii geografice (regiuni ,judete, orase).Se vor solutiona practic trei probleme majore ale stratificarii:determinarea straturilor (identificarea corecta a variabilei generatoare de straturi) si a criteriilor de alcatuire ale acestora (calitative sau   geografice si teritoriale, precum si cantitative, ca in cazul cifrei de afaceri pentru firme sau al populatiei pentru localitati), optimizarea numarului de straturi (cu cat creste precizia la nivel de strat cu atat cresc si cheltuielile totale ale cercetarii de piata) si repartizarea esantionului pe straturi (fie neproportional, proportional sau optim, fie cu stratificare anterioara selectiei sau ulterioara acesteia). Aceasta combinatie de sondaj simultan dirijat ( prin similitudinea tipurilor sau straturilor) si aleator (la nivelul tipului sau stratului)defineste sondajul stratificat sau "tipic", care devine un mijloc de folosire a cunoasterii aprofundate a pietei, in scopul majorarii reprezentativitatii, simultan cu cresterea preciziei esantionarii.

Aplicabilitatea in cercetarea de piata: In practica esantionarii stratificate mai intai se identifica si se delimiteaza straturile sau tipurile calitative din populatia originara (piata specifica), apoi se realizeaza sondaje aleatoare la nivel de strat, simultan cu transferul structurii populatiei originare in esantion printr-o selectie dirijata. Impartirea pietei pe straturi sau tipuri permite descompunerea dispersiei generale a pietei (), in dispersia mediilor de strat sau explicata de catre factorul de stratificare ()si media dispersiilor de strat sau neexplicata de catre acelasi factor ().

Avantaje: Utilizatorul acestor procedee de cercetare reuseste sa obtina maximum de precizie si rigurozitate, alaturi de maxima cunoastere a populatiilor originare prin intermediul expertilor, precum si minima distorsiune specifica sondajului aleator, impreuna cu un nivel minim de cheltuieli aferente cercetarii de piata. Principalele avantaje se refera concret la faptul ca variatia intre straturi nu influenteaza major erorile specifice, la diminuarea semnificativa a valorii erorilor de reprezentativitate, la valorificrea stratificarilor administrative sau geografic care se transforma in stratificari "convenabile" (bazele de sondaj teritoriale valorificand practic aceste stratificari administrative proprii).Se pot stratifica piete specifice chiar in raport cu variabila analizata prin procedeul denumit "regula " avand ca autori pe Dalenius si Hodges (1959). Etapele procedeului sunt urmatoarele: se inregistreaza variantele specifice si se grupeaza in clase, alaturi de frecventele claselor distincte (notate cu "f"), se determina valorile si si se creeaza "L" intervale cu valori aproximativ egale pe scala (sunt preferate intre 3 si 5 straturi construite cat mai apropiat de divizarea pe seria frecventelor cumulate crescator a valorilor la numarul de straturi pentru care s-a optat in final) .

Dezavantaje: Dificultatile acestei solutii partial aleatoare ce devin in practicǎ limite si chiar dezavantaje sunt urmatoarele:necesitatea unor numeroase operatii anterioare specifice (analiza bazelor de sondaj, a unor populatii originare similare),precum a unor informatii suplimentare privind volumul si dispersia in straturile populatiei totale, existenta unor proportionalitati diferite ale straturilor in raport cu diverse caracteristici (asigurarea unui volum "suficient de mare" al esantionului coborand practic la nivelul straturilor).

Succinta descriere a sondajului de serii: Particularitatea acestui sondaj este generata de asigurarea reprezentativitatii esantionului extras dintr-o populatie originara impartita, de regula, in serii sau unitati complexe, alcatuite din unitati simple eterogene (cazul gospodariilor in cadrul populatiilor umane) sau relativ omogene (exemplul loturilor de produse in vanzarile generale).Variatia in populatia originara depinde de dispersia existenta intre serii sau dispersia mediilor specifice ale seriilor si media populatiei totale. Erorile probabile de reprezentativitate in sondajul de serii iau in calcul dispersia mediilor acestor serii in raport cu media generala () sau dispersia explicata de factorul de "inseriere". Cu cat dispersia neexplicata sau reziduala este mai mare () cu atat erorile probabile de reprezentativitate vor fi mai mici. Notatia specifica a numarului seriilor este "R" in populatia originara si "r" in esantion.
Volumul unui esantion specific sondajului de serii (r) este determinat pe baza dispersiei explicate () si a erorii limita (sau ), in conditii bine precizate ale nivelului de probabilitate (Øz si implicit z), precum si ale unui nivel relativ al nonraspunsurilor estimat R₂, evident in raport cu tipul variabilei cercetate. Cele doua tipuri de variabile (nealternativa si alternativa) detin urmatoarele proceduri teoretice de calcul in varianta de extractie repetata:

r sau r

si nerepetata:

r = x sau r =x

In cazul sondajului de serii nerepetate "corectia finita a populatiei" este utilizata pentru cresterea preciziei rezultatelor in formula c.f.p.= , fara a se renunta la"-1",de la numitorul fractiei.Cauza este numarul relativ restrans de serii, chiar in populatia originara (R relativ mic).

Aplicabilitatea in cercetarea de piata: Sondajul este aplicat mai ales atunci cand populatia originara (clienti, consumatori, firme, produse, servicii) este eterogena dar alcatuita din unitati complexe, ca in cazul cercetarilor de piata privind consumul populatiei (gospodarii), serviciile transporturilor aeriene (serii de zboruri), al studiilor privind cheltuieli ecologice pe zone distincte (bazine hidrografice) etc. Aceste unitati complexe denumite in mod curent "serii" prezinta grade diferite de omogenitate, o serie extrasa in esantion fiind in mod obligatoriu cercetata integral.Doua situatii interpretate cumulativ impun acest tip de sondaj, in cercetarea de piata: o populatie originara eterogena, ce poate insa conduce si la un sondaj stratificat daca unitatile sunt simple, precum si alcatuirea exclusiva din unitati complexe. Unitatile complexe sunt evaluate nu prin prisma nivelului atins de variabila cercetata la nivelul elementelor ce le alcatuiesc,ci prin prisma performantei globale.Astfel, pentru anumite produse de folosinta indelungata nu prezinta interes salariul individual, ci venitul mediu la nivel de gospodarie, fie urbana, fie rurala.Se exemplifica, mai usor, prin formarea de serii de zboruri in transportul aerian, unde prezinta importanta in omogenizarea lor generala tipul de zbor (obisnuite de calatori, de afaceri, tip charter, postale), destinatia (interne sau internationale), precum si alte variabile ce influenteaza rezultatele sondajului. Determinarea volumului esantionului specific sondajului de serii (r) pe baza dispersiei explicate (=0,09) si a erorii limita a variabilei alternative cu continut economic (=0,05), in conditii bine precizate ale nivelului de probabilitate (Øz = 0,97 si argumentul z = 2,18), precum si ale unui nivel al volumului originar al seriilor de zboruri R=2500 si al nonraspunsurilor R₂= 5%, sondaj realizat in cadrul transporturilor aeriene nationale, pentru a obtine de la pasagerii intervievati un raspuns cu valoare de estimatie riguroasa in legatura cu atitudinea lor favorabila sau nefavorabila, in raport cu un nou serviciu de transport intern in sistem de abonament bisaptamanal, pe rute cu trafic intens. Variabila alternativa detine urmatoarea procedura teoretica de calcul a volumului esantionului, in varianta de extractie nerepetata:

r =x= 168 de serii (sau zboruri, in care vor fi intervievati pe baza de chestionar toti pasagerii aflati la bordul avionului).

Avantaje: Aplicarea practica a selectiei de serii se impune atunci cand populatia originara este natural grupata in serii. Deoarece esantionul se formeaza din aceste serii sau "subansamble" adeseori o baza de sondaj incompleta sau indisponibila poate fi remediata de moment prin acest tip de sondaj, urmand ca "interiorul seriei" sa se determine prin cercetarea efectiva. Avantajele utilizarii selectiei de serii sunt dictate de natura "inseriabila" a populatiei originare de produse sau consumatori (pachete de 100 de produse sau certificate de garantie, scari de bloc in cartiere, locuinte construite dupa acelasi proiect) si de indisponibilitatea sau chiar lipsa bazei de sondaj, ce urmeaza a se produce pe parcursul cercetarii selective.In practica cercetarilor de piata se urmareste constituirea unor serii de marimi relativ reduse si pe cat posibil omogene.

Dezavantaje:Sondajul de "serii" nu permite o utilizare generalizata si implica determinari laborioase prealabile axate pe dispersia explicata de factorul ipotetic de grupare sau inseriere, alaturi de estimarea speciala a nonraspunsurilor.

Alte tipuri de sondaje

Sondajul multistadial sau "in trepte" este un sondaj de serii cercetat sau studiat partial, selectie repetata in mai multe stadii sau trepte. Primul stadiu sau prima treapta are o contributie majora in precizia cercetarii. In practica nu se recomanda prea multe stadii sau trepte (in mod obisnuit doua sau trei).Realizarea efectiva a unui sondaj "bistadial sau tristadial" presupune existenta unei grupari a populatiei cat mai naturale ( de tipul teritorial-administrativ:regiuni, judete, localitati.).O selectie multistadiala sau "in trepte" tristadiala poate fi astfel exemplificata la nivel regional:pentru stadiul sau treapta I - localitatea, pentru stadiul sau treapta II -gospodaria, pentru stadiul sau treapta III -individul. Evident ca-n primul stadiu sau in prima treapta unitatile extrase nu vor fi apoi integral studiate ca si cele extrase in stadiul urmator sau in treapta ulterioara. Asa cum se constata exista o grupare naturala anterioara a populatiei originare pe localitati. Se prefera ca in primul stadiu grupele sa fie cat mai omogene, iar ulterior seriile cat mai eterogene. Avantajul esential al acestei sondaj este concentrarea in teren a cercetarii de piata si dezavantajul major cresterea erorii de reprezentativitate in mod proportional cu numarul stadiilor.

Sondajul multifazic utilizeaza mai multe esantioane succesiv. In prima faza esantionul este de dimensiuni mai mari, iar numarul variabilelor studiate, limitat. In fazele urmatoare se diminueaza semnificativ volumul noului esantion, dar se extinde profunzimea programului de observare (creste numarul caracteristicilor acestuia). Principalul avantaj al acestei tehnici este generat de posibilitatea utilizarii esantionului initial (al primei faze) pentru selectarea esantioanelor din fazele urmatoare (tematic specializate).Tehnica este folosita cu succes pentru completarea cercetarilor privind bugetele de familie cu cercetari tematice aprofundate referitoare la conditiile specifice de viata, la timpul liber, la unele servicii culturale, la unele servicii sanitare. Se recomanda a nu se confunda esantionul multistadial sau "in trepte", care selecteaza esantioane diferite in stadii diferite, cu esantionul multifazic, care selecteaza un singur esantion din care se extrag subesantioane in fazele urmatoare. Practica cercetarilor de piata extinde continuu tipologia sondajelor si esantioanelor.

Se mai utilizeaza esantioane intrepatrunse sau replicate, rezultate din divizarea in subpopulatii a esantionului initial, esantioane pe zone sau pe areale, a caror baza de esantionare este o harta, esantioane de baza sau dominante (cazul esantionului "master" denumit EMZOT sau multizonal teritorial in cercetarea specifica romaneasca), din care se extrag periodic subesantioane. Esantioanele dominante simplifica si accelereaza procedura de selectie cu conditia sa fie intretinute si actualizate la intervale optime de timp.