 |  |
|
Marketing - test grila - an 1
MULTIPLE CHOICE
Functia premisa a marketingului este:
|
a. |
satisfacerea superioara a nevoilor de consum; |
|
b. |
investigarea pietei si a nevoilor de consum; |
|
c. |
adaptarea dinamica a firmei la mediul economic si social. |
ANS: B
2. Concurenta este total absenta in situatia:
|
a. |
concurenta perfecta; |
|
b. |
concurenta pura; |
|
c. |
oligopol pur; |
|
d. |
monopol bilateral. |
ANS: D
3. Micromediul influenteaza activitatea intreprinderii:
|
a. |
direct, slab si permanent; |
|
b. |
indirect, slab si pe termen lung; |
|
c. |
direct, puternic si permanent; |
|
d. |
indirect, puternic si pe termen lung. |
ANS: C
4. Clasele sociale si rolul lor in societate sunt reflectate de:
|
a. |
mediul cultural; |
|
b. |
mediul demografic; |
|
c. |
mediul politic; |
|
d. |
mediul social. |
ANS: C
5. Utilizarea unor mijloace de diferentiere si individualizare a actiunilor unei intreprinderi in raport cu nevoile exprimate de cumparatori caracterizeaza un comportament :
|
a. |
concurential; |
|
b. |
anticoncurential; |
|
c. |
neloial; |
|
d. |
agresiv |
ANS: A
6. Dupa continutul calitativ al informatiilor culese, chestionarele pot fi:
|
a. |
speciale si omnibus; |
|
b. |
de date factuale si de opinie; |
|
c. |
chestionare cu intrebari inchise, deschise si mixte. |
ANS: B
7. Principala calitate a unui esantion, in cercetarile de piata, o constituie :
|
a. |
marimea esantionului; |
|
b. |
reprezentativitatea esantionului; |
|
c. |
usurinta abordarii componentelor esantionului. |
ANS: B
8.
Unul dintre indicii care urmaresc dinamica preturilor este si I
=
,
care este cunoscut sub numele de:
|
a. |
indicele Laspeyres; |
|
b. |
indicele Paasche; |
|
c. |
indicele Edgeworth; |
|
d. |
indicele Fisher. |
ANS: B
9. Este metoda de culegere a informatiilor:
|
a. |
chestionarul; |
|
b. |
esantionul; |
|
c. |
cercetare directa; |
|
d. |
mediana |
ANS: C
10. Subculturile sunt grupuri culturale distincte constituite, printre altele, dupa urmatoarele criterii :
|
a. |
geografice; |
|
b. |
ocupatie; |
|
c. |
nivel de educatie; |
|
d. |
veniturile personale. |
ANS: A
11. Conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico-social constituie, in cadrul functiilor marketingului contemporan, o functie :
|
a. |
premisa; |
|
b. |
mijloc; |
|
c. |
obiectiv; |
|
d. |
organizationala |
ANS: B
12. Reglementarile legale privind concurenta sunt incluse in :
|
a. |
mediul politic; |
|
b. |
mediul institutional; |
|
c. |
mediul economic; |
|
d. |
micromediul |
ANS: B
14. Teatrele si cinematografele existente intr-o localitate urbana se gasesc in relatii de:
|
a. |
concurenta neloiala; |
|
b. |
concurenta implicita; |
|
c. |
concurenta directa; |
|
d. |
concurenta indirecta. |
ANS: D
15. Intrebarile evantai sunt acelea care :
|
a. |
lasa posibilitatea alegerii unui raspuns dintr-un numar mic de raspunsuri posibile; |
|
b. |
cer raspunsuri asupra unor fapte obiective; |
|
c. |
sunt legate nemijlocit de problematica investigata; |
|
d. |
lasa posibilitatea alegerii unui raspuns dintr-un mare numar de raspunsuri posibile. |
ANS: D
16. Combinarea creativa a ideilor sau tehnologiilor existente in vederea obtinerii unui produs nou poarta numele de:
|
a. |
inovatie sintetica; |
|
b. |
inovatie prin acumulare; |
|
c. |
inovatie discontinua. |
ANS: A
17. Daca numarul intreprinderilor care detin o piata a produsului este limitat, avem o situatie:
|
a. |
oligopol; |
|
b. |
monopol; |
|
c. |
intermediara de monopol. |
ANS: A
18. Demonstratiile reprezinta o tehnica de promovare a vanzarilor eficienta cand produsul se afla in faza ciclului de viata de :
|
a. |
lansare; |
|
b. |
crestere; |
|
c. |
maturitate; |
|
d. |
declin |
ANS: A
20. O functie obiectiv a marketingului este :
|
a. |
satisfacerea superioara a nevoilor de consum; |
|
b. |
adaptarea firmei la mediul economico- social; |
|
c. |
de vanzare. |
ANS: A
21. Marketingul realizat de diferite organizatii non-profit, asociatii existente intr-o tara poate fi incadrat in categoria :
|
a. |
marketingului relational; |
|
b. |
marketingului intern; |
|
c. |
macromarketingului; |
|
d. |
marketingului nelucrativ. |
ANS: D
22. Care dintre urmatoarele aspecte nu poate constitui un argument major al universalitatii marketingului?
|
a. |
patrunderea lui, treptata, in toate sferele vietii economice; |
|
b. |
patrunderea lui in economii aflate pe diferite trepte de dezvoltare; |
|
c. |
afirmarea lui in orice tip de economie; |
|
d. |
internationalizarea, ca atare, a termenului respectiv. |
ANS: D
23. Cercetarea mediului extern de marketing semnifica:
|
a. |
o componenta a strategiei de marketing; |
|
b. |
un proces de cunoastere a agentilor de mediu cu influenta asupra activitatii intreprinderii, a evolutiei lor; |
|
c. |
un sistem de citire a codurilor produselor; |
|
d. |
o importanta tehnica promotionala. |
ANS: B
24. "Sinergia" firmei pune in evidenta:
|
a. |
continutul dinamic al mediului intern; |
|
b. |
evolutia de ansamblu a mediului de marketing; |
|
c. |
continutul static al mediului; |
|
d. |
nu exista asa ceva. |
ANS: A
25. Doua intreprinderi care ofera produse diferite care satisfac aceeasi nevoie se afla in concurenta:
|
a. |
de marca; |
|
b. |
formala; |
|
c. |
generica; |
|
d. |
la nivel de industrie. |
ANS: B
26. Cand se adreseaza tuturor consumatorilor cu acelasi tip de produse, firma utilizeaza o strategie:
|
a. |
concentrata; |
|
b. |
nediferentiata; |
|
c. |
diversificata |
ANS: B
27. Catalogul ce se caracterizeaza printr-o descriere detaliata, strict comerciala, a marfurilor oferite spre vanzare, a dimensiunilor si performantelor acestora, poarta denumirea de :
|
a. |
catalog de prospectare; |
|
b. |
catalog de prestigiu; |
|
c. |
catalog de lucru; |
|
d. |
catalog exceptional. |
ANS: C
28. Rolul promovarii vanzarilor in faza de crestere a ciclului de viata a produsului este:
|
a. |
castigarea fidelitatii consumatorilor; |
|
b. |
cresterea notorietatii produsului; |
|
c. |
sustinerea vanzarilor produsului; |
|
d. |
pastrarea fidelitatii consumatorilor. |
ANS: D
29. Precizati in care dintre urmatoarele situatii este vorba despre reduceri de pret de natura promotionala:
|
a. |
reducerea succesiva a pretului fiecaruia dintre produsele care alcatuiesc o gama - in fiecare saptamana sau luna este vandut, la pret redus, un articol; |
|
b. |
practicarea sistematica a unei politici a preturilor reduse de catre o retea comerciala, prin impunerea unor restrictii in privinta cheltuielilor generale; |
|
c. |
acordarea, de catre unii comercianti, o unor remize substantiale anumitor categorii de clienti (cumparatorii cu familie numeroasa, membrii unui club, anumite categorii socio-profesionale); |
|
d. |
comercializarea, pe o perioada limitata de timp, a unui produs la un pret inferior celui practicat in mod obisnuit, fara a se preciza insa nivelul reducerii. |
ANS: D
30. Clasele sociale si grupurile de apartenenta sunt concepte, printre altele, cu care opereaza :
|
a. |
modelul Marshallian; |
|
b. |
modelul Freudian; |
|
c. |
modelul Pavlovian; |
|
d. |
modelul Veblenian. |
ANS: D
31. Modelul care a dezvoltat teoriei consumului ostentativ este:
|
a. |
modelul Freudian; |
|
b. |
modelul Marshallian; |
|
c. |
modelul Veblenian; |
|
d. |
modelul Pavlovian. |
ANS: C
32. Opinia este expresia verbala a :
|
a. |
perceptiei; |
|
b. |
informatiei; |
|
c. |
atitudinii; |
|
d. |
motivatiei |
ANS: C
33. Demarketingul reprezinta o strategie utilizata in conditii de piata pe care se manifesta o tendinta de:
|
a. |
cerere latenta; |
|
b. |
cerere neregulata; |
|
c. |
supracerere; |
|
d. |
cerere negativa. |
ANS: C
35. Mediul de marketing reprezinta un concept :
|
a. |
sinonim celui de mediu extern; |
|
b. |
care include deopotriva mediul extern, mediul intern si relatiile dintre acestea; |
|
c. |
definit de relatiile in care opereaza o firma. |
ANS: B
36. Unitatea de observatie, in cazul unei cercetari selective avand ca tema stabilirea gradului de inzestrare cu bunuri de folosinta indelungata, o constituie :
|
a. |
familia; |
|
b. |
gospodaria; |
|
c. |
persoana intervievata; |
|
d. |
magazinul. |
ANS: B
38. Prin prisma modelarii comportamentului consumatorului, acesta apare ca o "iesire" a unor "intrari" - care ajung in psihicul uman prin intermediul unor "canale" - receptionate, evaluate si "prelucrate" de fiinta umana in asa - zisa "cutie neagra".
Prin "intrari", se intelege, printre altele :
|
a. |
biografia social-profesionala a consumatorului; |
|
b. |
observatia personala a consumatorului; |
|
c. |
alegerea produsului; |
|
d. |
frecventa cumpararii. |
ANS: A
39. Modelul Pavlovian al comportamentului consumatorului sugereaza studierea unor aspecte ale acestui proces cum sunt:
|
a. |
perceptia; |
|
b. |
subconstientul; |
|
c. |
influenta intre persoane; |
|
d. |
impulsul, sugestia, reactia si recidiva. |
ANS: D
40. Care din urmatoarele domenii ale marketingului constituie o specializare a marketingului bunurilor de consum, bunurilor de utilizare productiva si serviciilor?
|
a. |
marketingul turistic; |
|
b. |
marketingul transporturilor; |
|
c. |
marketingul agricol; |
|
d. |
marketingul bancar. |
ANS: C
42. Care din urmatoarele elemente nu reprezinta o componenta a micromediului intreprinderii?
|
a. |
furnizorii fortei de munca; |
|
b. |
furnizorii de marfuri; |
|
c. |
legislatia; |
|
d. |
organismele publice. |
ANS: C
43. Alternativa de dezvoltare recomandata unei intreprinderi lider la nivelul pietei, prezenta pe o piata in crestere si avand un grad de competitivitate ridicat este:
|
a. |
strategia concentrata; |
|
b. |
strategia adaptiva; |
|
c. |
strategia cresterii activitatii de piata; |
ANS: C
45. Pentru activitatea unei firme romanesti, Administratia Finantelor Publice reprezinta un factor tinand de :
|
a. |
micromediu; |
|
b. |
macromediu; |
|
c. |
piata externa. |
ANS: A
46. Oferirea de agende si calendare reprezinta un instrument promotional specific:
|
a. |
publicitatii prin tiparituri; |
|
b. |
relatiilor publice; |
|
c. |
promovarii vanzarilor; |
|
d. |
fortelor de vanzare. |
ANS: A
47. Nu fac parte din formele de publicitate directa:
|
a. |
publicitatea prin corespondenta (mailing) adresata direct unei anumite persoane; |
|
b. |
marketingul telefonic; |
|
c. |
vanzarea prin intermediul televiziunii (teleshopping-ul); |
|
d. |
publicitatea la locul vanzarii. |
ANS: D
48. Prin prisma modelarii comportamentului consumatorului, acesta apare ca o "iesire" a unor "intrari" - care ajung in psihicul uman prin intermediul unor "canale" - receptionate, evaluate si "prelucrate" de fiinta umana in asa zisa "cutie neagra".
Prin "iesiri", se intelege, printre altele :
|
a. |
pretul; |
|
b. |
calitatea; |
|
c. |
publicitatea; |
|
d. |
frecventa cumpararii. |
ANS: D
49. Caracteristicile consumatorilor care isi pun amprenta asupra clasei sociale sunt :
|
a. |
veniturile; |
|
b. |
apartenenta politica; |
|
c. |
grupa de varsta; |
|
d. |
sex |
ANS: A
50. Modelul care impune importanta apreciabila a studierii preturilor si a veniturilor este :
|
a. |
modelul Hobbesian; |
|
b. |
modelul Freudian; |
|
c. |
modelul Marshallian; |
|
d. |
modelul Pavlovian. |
ANS: C
52. Marketingul, ca demers teoretic si practic se contureaza o data cu aparitia :
|
a. |
societatii umane; |
|
b. |
societatii de consum; |
|
c. |
economiei de piata. |
ANS: B
53. Functia-mijloc a marketingului este:
|
a. |
maximizarea eficientei economice (a profitului); |
|
b. |
satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum; |
|
c. |
conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico-social; |
|
d. |
investigarea pietei, a necesitatilor de consum. |
ANS: C
54.
In cadrul mediului turbulent, schimbarile din evolutia fenomenelor sunt:
|
a. |
usor previzibile; |
|
b. |
bruste si imprevizibile; |
|
c. |
lente si greu imprevizibile; |
|
d. |
bruste, dar usor previzibile. |
ANS: B
56. Gradul de departajare a imaginii unui produs fata de cele ale altor produse apropiate constituie :
|
a. |
continutul imaginii; |
|
b. |
intensitatea imaginii; |
|
c. |
specificitatea imaginii; |
|
d. |
modul de formare a imaginii. |
ANS: B
58. Ca mesaj publicitar, o scrisoare de publicitate personala trebuie sa indeplineasca urmatoarea conditie :
|
a. |
sa se diferentieze de stilul scrisorilor comerciale obisnuite; |
|
b. |
sa fie redactata din punctul de vedere al orientarii catre client; |
|
c. |
sa fie condescendenta; |
|
d. |
sa imbrace forma unei scrisori, fie de interes privat, fie de interes comercial. |
ANS: B
59. Prin prisma modelarii comportamentului consumatorului, acesta apare ca o "iesire" a unor "intrari" - care ajung in psihicul uman prin intermediul unor "canale" - receptionate, evaluate si "prelucrate" de fiinta umana in asa zisa "cutie neagra".
Prin "canale", se intelege, printre altele:
|
a. |
pretul; |
|
b. |
calitatea; |
|
c. |
reclama; |
|
d. |
biografia social-profesionala a consumatorului. |
ANS: C
61. "Care sunt opiniile dumneavoastra in legatura cu urmatoarele afirmatii ?":
|
|
Acord total |
Acord |
Indiferent |
Dezacord |
De- zacord total |
|
Nivelul dobanzii este convenabil |
|
|
|
|
|
|
Personalul este eficient |
|
|
|
|
|
|
Atmosfera in banca este placuta |
|
|
|
|
|
|
Oferta bancii este satisfacatoare |
|
|
|
|
|
Acest model de intrebare utilizeaza:
|
a. |
diferentiala semantica; |
|
b. |
scara cu suma constanta; |
|
c. |
scala lui Likert. |
ANS: C
62. "Care sunt aprecierile dvs. asupra calitatii serviciilor, nivelului dobanzii practicate si a diversitatii ofertei bancare din aceasta banca ?":
|
|
Foarte favorabil |
Favorabil |
Satis- facator |
Nefa- vorabil |
Foarte nefa- vorabil |
|
Calitate |
|
|
|
|
|
|
Nivelul dobanzii |
|
|
|
|
|
|
Diversitatea ofertei bancare |
|
|
|
|
|
Modelul folosit este:
|
a. |
ordonarea rangurilor; |
|
b. |
diferentiala semantica; |
|
c. |
cu clasificare ierarhica. |
ANS: B
64. Capacitatea pietei poate fi exprimata prin intermediul urmatorilor indicatori:
|
a. |
produsul national brut; |
|
b. |
cota de piata; |
|
c. |
viteza de rotatie. |
ANS: B
65. "Va rugam sa ne spuneti in ce scop ati vizitat acest magazin ?"
1) pentru a efectua cumparaturi;
2) pentru a va informa asupra marfurilor;
3) in alte scopuri.
Aceasta intrebare este:
|
a. |
cu clasificare ierarhica; |
|
b. |
cu mai multe variante de raspuns; |
|
c. |
cu raspunsuri intamplatoare. |
ANS: B
67. Oamenii din interiorul unui grup de referinta, care, datorita unor aptitudini speciale, cunostinte, personalitatii sau altor trasaturi, exercita influenta asupra celorlalti, sunt :
|
a. |
operatorii de marketing; |
|
b. |
cumparatorii; |
|
c. |
liderii de opinie. |
ANS: C
69. Care din urmatoarele grupari contine numai componente ale micromediului unei intreprinderi producatoare de paste fainoase?
|
a. |
furnizorii de materii prime; |
|
b. |
structura pe ramuri a activitatii economice; |
|
c. |
cresterea fondurilor destinate cercetarii - dezvoltarii; |
|
d. |
traditii culinare. |
ANS: A
71. Intre cele patru grupe care contin unele componente ale micromediului intreprinderii exista o singura grupare corecta. Care este aceasta?
|
a. |
furnizorii de marfuri, clientii, cadrul legislativ; |
|
b. |
furnizorii de marfuri, organismele publice, cadrul legislativ; |
|
c. |
prestatorii de servicii, concurentii, cadrul natural; |
|
d. |
prestatorii de servicii, concurentii, organismele publice. |
ANS: D
75. Intre cele patru grupe de mai jos care contin componente ale macromediului intreprinderii exista o singura grupare corecta. Care e aceea?
|
a. |
mediul demografic, mediul economic, forta de munca; |
|
b. |
organismele publice, mediul tehnologic, mediul politic; |
|
c. |
mediul economic, mediul politic, mediul cultural; |
|
d. |
organismele publice, mediul economic, mediul institutional. |
ANS: C
76. Crearea unei confuzii intre marca produselor intreprinderii si marca unui competitor reputat la nivelul pietei este :
|
a. |
o forma de concurenta imperfecta; |
|
b. |
o modalitate de realizare a publicitatii comparative; |
|
c. |
o forma de concurenta parazitara; |
|
d. |
o forma de concurenta ilicita. |
ANS: C
78. Intre cele patru grupe care contin unele componente ale micromediului intreprinderii exista o singura grupare corecta. Care este aceasta?
|
a. |
furnizorii de marfuri, clientii, cadrul legislativ; |
|
b. |
furnizorii de marfuri, organismele publice, clientii; |
|
c. |
prestatorii de servicii, concurentii, cadrul natural; |
|
d. |
prestatorii de servicii, concurentii, mediul demografic. |
ANS: B
79. Difuzarea unui produs nou pe piata se realizeaza in mai multe faze: 1. etapa de cumpanire; 2. etapa de acceptare sau de respingere; 3. etapa de incercare; 4. etapa de constatare; 5. etapa interesului individual. Ordinea de succesiune a acestor etape este urmatoarea:
|
a. |
5-3-1-2-4; |
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
5-1-4-3-2. |
ANS: B
80. Modelul Marshallian al comportamentului consumatorului are la baza teoria:
|
a. |
invatarii; |
|
b. |
utilitatii marginale; |
|
c. |
psihoanalitica; |
|
d. |
consumului ostentativ. |
ANS: B
81. Modelul Freudian al comportamentului consumatorului are la baza teoria:
|
a. |
invatarii; |
|
b. |
consumului ostentativ; |
|
c. |
utilitatii marginale; |
|
d. |
psihoanalitica |
ANS: D
82. Modelul Pavlovian al comportamentului consumatorului are la baza teoria:
|
a. |
invatarii; |
|
b. |
utilitatii marginale; |
|
c. |
consumului ostentativ; |
|
d. |
psihoanalitica |
ANS: A
83. Modelul Veblenian al comportamentului consumatorului are la baza teoria:
|
a. |
consumului ostentativ; |
|
b. |
invatarii; |
|
c. |
psihoanalitica; |
|
d. |
utilitatii marginale. |
ANS: A
84. Urmatoarea formulare, in cadrul unei anchete selective de teren:
"Ce gen de literatura preferati sa lecturati?" este o intrebare:
|
a. |
inchisa; |
|
b. |
cu raspunsuri multiple; |
|
c. |
dihotomica; |
|
d. |
pe principiul palniei rasturnate. |
ANS: B
85. "Care este ocupatia dvs. ?" este o intrebare:
|
a. |
simpla; |
|
b. |
filtru; |
|
c. |
de identificare; |
|
d. |
pe principiul palniei. |
ANS: C
86. Diversificarea gamei consta in:
|
a. |
micsorarea gamei de produse oferite pe piata; |
|
b. |
influentarea produselor exitente pe piata; |
|
c. |
largirea gamei de produse oferite pe piata. |
ANS: C
87. Legislatia referitoare la protectia consumatorului este expresia;
|
a. |
componentei macromediului mediul institutional |
|
b. |
componentei macromediului mediul demografic; |
|
c. |
componentei macromediului mediul economic; |
|
d. |
componentei macromediului mediul social. |
ANS: A
88. In perioada propusa de Robert Bartels, deceniul al patrulea al secolului nostru este cel al:
|
a. |
"dezvoltarii" marketingului; |
|
b. |
"integrarii" marketingului; |
|
c. |
"conceptualizarii" marketingului; |
|
d. |
"reevaluarii" marketingului. |
ANS: A
89. Strategia care reprezinta alternativa ce conduce intreprinderea spre realizarea de produse noi, care nu au legatura cu actualele produse, nici din punct de vedere tehnologic, nici din cel al segmentelor de piata carora le sunt destinate defineste:
|
a. |
strategia extinderii liniei produselor; |
|
b. |
strategia de inlocuire; |
|
c. |
strategia diversificarii concentrice; |
|
d. |
strategia diversificarii laterale. |
ANS: D
90. Strategia care presupune atragerea de noi segmente de cumparatori, adaugand variante noi in linia actuala de produse defineste:
|
a. |
strategia de extindere a pietei; |
|
b. |
strategia de dezvoltare a pietei; |
|
c. |
strategia diversificarii concentrice; |
|
d. |
strategia de reformulare. |
ANS: C
91. Strategia care orienteaza intreprinderea spre gasirea unor noi piete care sa-i solicite produsele actuale carora urmeaza sa le dea utilizari noi.
|
a. |
strategia diversificarii concentrice; |
|
b. |
Strategia de dezvoltare a pietei; |
|
c. |
strategia de inlocuire; |
|
d. |
strategia diversificarii laterale. |
ANS: B
92.
In functie de obiect, publicitatea poate fi :
|
a. |
publicitate de produs (serviciu); publicitate de marca; publicitate institutionala. |
|
b. |
publicitate de produs (serviciu); publicitate de marca; publicitate internationala. |
|
c. |
publicitate de produs (serviciu); publicitate de marca; publicitate de conditionare. |
|
d. |
publicitate de produs (serviciu); publicitate de marca; publicitate de conditionare. |
ANS: A
93. Acea forma de publicitate, care este cea mai familiara si mai frecvent utilizata in practica publicitara si prin care urmareste stimularea cererii de consum pentru produsele ( serviciile ) la care se refera reprezinta
|
a. |
publicitatea de marca; |
|
b. |
publicitatea de produs; |
|
c. |
publicitatea institutionala; |
|
d. |
publicitatea de conditionare. |
ANS: B
94.
Publicitatea prin care se urmareste stimularea cererii potentiale prin
informarea publicului in legatura cu aparitia si prezenta pe piata a unui
nou produs sau serviciu reprezinta:
|
a. |
publicitatea de conditionare; |
|
b. |
publicitatea de informare; |
|
c. |
publicitatea comparativa; |
|
d. |
pu publicitatea de reamintire. |
ANS: B
95.
Publicitatea utilizata pentru compararea directa a unor produse sau
servicii aflate in relatii de concurenta pe o anumita piata, la care
se recurge, in mod subtil, destul de frecvent de catre multe firme
pe anumite piete externe reprezinta:
|
a. |
publicitatea comparativa; |
|
b. |
publicitatea de informare; |
|
c. |
publicitatea de reamintire; |
|
d. |
publicitatea de conditionare. |
ANS: A
96.
Publicitatea ce are ca principal obiectiv stimularea cererii pentru un
produs, serviciu, o marca, punand accentul pe conditiile de prezentare
ale acestora care pot facilita identificarea lor in masa ofertei si este
folosit in timpul perioadei de crestere si de maturitate din ciclul de viata
al produselor, ca si in situatiile in care pe piata exista produse
similare, substituibile sau concurente reprezinta:
|
a. |
publicitatea comparativa; |
|
b. |
publicitatea de informare; |
|
c. |
publicitatea de reamintire; |
|
d. |
publicitatea de conditionare. |
ANS: D
97.
Publicitatea folosita in scopul intaririi efectului unor actiuni de
publicitate anterioara, respectiv, al pastrarii interesului pentru un
produs, un serviciu, o firma in randul consumatorilor, chiar
si in perioadele de maturitate din ciclul de viata al acestora reprezinta:
|
a. |
publicitatea comparativa; |
|
b. |
publicitatea de informare; |
|
c. |
publicitatea de reamintire; |
|
d. |
publicitatea de conditionare. |
ANS: C
98. Publicitatea axata pe evidentierea marcii sub care produsul/serviciul este oferit pietei, s-a impus in conditiile multiplicarii neintrerupte a marcilor sub care intreprinderile isi prezinta produsele reprezinta:
|
a. |
publicitatea de produs; |
|
b. |
publicitatea de marca; |
|
c. |
publicitatea institutionala. |
ANS: B
99. Publicitatea ce are ca principal obiectiv instaurarea in randul publicului a unei atitudini favorabile si de atasament fata de firma si de oferta sa reprezinta:
|
a. |
publicitatea institutionala; |
|
b. |
publicitatea de marca; |
|
c. |
publicitatea de produs. |
ANS: A
100. Publicitatea ce pune accentul pe reliefarea caracteristicilor clare ale produsului reprezinta publicitatea:
|
a. |
de natura emotionala; |
|
b. |
de reamintire; |
|
c. |
de natura factuala; |
|
d. |
de conditionare. |
ANS: C
101.
Publicitatea ce vizeaza exploatarea unor trasaturi si resorturi emotionale ale individului, pentru stimularea cererii utilizandu-se sloganuri de tipul "cea mai buna marca din lume", " produsul preferat in.." etc., reprezinta publicitatea:
|
a. |
de natura emotionala; |
|
b. |
de reamintire; |
|
c. |
de natura factuala; |
|
d. |
de conditionare. |
ANS: A
102. Care dintre instrumentele enumerate mai jos constituie tehnici si mijloace publicitare?
|
a. |
presa, radioul si reducerea preturilor; |
|
b. |
vanzarile grupate, radioul si presa; |
|
c. |
publicitatea directa, televiziunea si catalogul; |
|
d. |
relatiile publice si merchandisingul. |
ANS: C
103. Care dintre instrumentele enumerate mai jos constituie tehnici ale promovarii vanzarilor?
|
a. |
presa, radioul si reducerea preturilor; |
|
b. |
publicitatea la locul vanzarii, sponsorizarea si catalogul; |
|
c. |
vanzarile grupate, radioul si presa; |
|
d. |
reducerile de pret, vanzarile grupate si merchandisingul. |
ANS: D
104. Care dintre instrumentele enumerate mai jos constituie tehnici ale promovarii vanzarilor?
|
a. |
publicitatea la locul vanzarii, sponsorizarea si catalogul; |
|
b. |
publicitatea la locul vanzarii, concursurile promotionale si vanzarile grupate; |
|
c. |
televiziunea, publicitatea exterioara si pliantul; |
|
d. |
presa, radioul si reducerea preturilor; |
ANS: B
105. Care dintre instrumentele enumerate mai jos constituie tehnici si mijloace publicitare?
|
a. |
presa, radioul si reducerea preturilor; |
|
b. |
relatiile publice, sponsorizarea si merchandisingul; |
|
c. |
agendele si calendarele, publicitatea gratuita si pliantul, prospectul si brosura; |
|
d. |
fortele de vanzare si utilizarea marcilor. |
ANS: C
106. Care dintre instrumentele enumerate mai jos constituie tehnici si mijloace ale manifestarilor promotionale?
|
a. |
relatiile publice, sponsorizarea si merchandisingul; |
|
b. |
agendele si calendarele, publicitatea gratuita si pliantul, prospectul si brosura; |
|
c. |
fortele de vanzare si utilizarea marcilor; |
|
d. |
participarea la manifestari cu caracter promotional si sponsorizarea. |
ANS: D
108.
"Imbogatirea" ofertei prin adaugarea unei valori suplimentare la nivelul produsului, al pretului si al distributiei, pe o perioada limitata de timp, tinand seama de obiectivele comerciale ale intreprinderii si cu scopul de a castiga un avantaj temporar fata de concurenta constituie obiectivele:
|
a. |
relatiilor publice; |
|
b. |
manifestarilor promotionale; |
|
c. |
promovarii vanzarilor; |
|
d. |
utilizarii marcilor. |
ANS: C
109. Ansamblul de tehnici promotionale ce vizeaza vanzarea simultana sau succesiva a doua sau mai multe produse la un pret global inferior celui rezultat prin insumarea preturilor individuale formeaza:
|
a. |
vanzarile grupate; |
|
b. |
merchandisingul; |
|
c. |
sponsorizarea; |
|
d. |
reducerile de pret |
ANS: A
110. Completarea si intarirea campaniilor de promovare a vanzarilor, completarea mesajelor publicitare, extinderea fortei publicitatii si a variatelor forme de promovare constituie obiectivele intreprinderii in cazul folosirii ca activitate promotionala:
|
a. |
manifestarile promotionale; |
|
b. |
fortele de vanzare; |
|
c. |
relatiile publice; |
|
d. |
utilizarea marcilor. |
ANS: C
111. Obiectivele dictate de necesitatea individualizarii si diferentierii produselor si serviciilor sale fata de cele ale concurentei, in functie de specificul segmentelor de piata constituie obiectivele intreprinderii in cazul folosirii ca activitate promotionala:
|
a. |
manifestarile promotionale; |
|
b. |
fortele de vanzare; |
|
c. |
relatiile publice; |
|
d. |
utilizarea marcilor. |
ANS: D
112. Cresterea cifrei de afaceri, prin distribuirea produselor fara utilizarea retelei comerciale clasice, de prospectare si de intretinere a dialogului in cadrul pietei constituie obiectivele:
|
a. |
relatiilor publice; |
|
b. |
manifestarilor promotionale; |
|
c. |
promovarii vanzarilor; |
|
d. |
fortelor de vanzare. |
ANS: D
114. Garantarea functionarii normale a produsului in favoarea caruia se acorda, dobandirea de catre consumator a tuturor informatiilor de care are nevoie si ofertarea de piese de schimb, inlocuitori sau produse noi alternative, dupa nevoie constituie sarcinile:
|
a. |
service-ului; |
|
b. |
service-ului comercial; |
|
c. |
service-ului tehnic. |
ANS: C
115. Componentele ce definesc produsul in optica marketingului sunt:
|
a. |
politica de service si de garantie; |
|
b. |
componentele acorporale ale produsului, proprietatile si imaginea produsului; |
|
c. |
imaginea produsului; |
|
d. |
componentele acorporale si corporale ale produsului, comunicatiile cu privire la produs si imaginea produsului. |
ANS: D
116. Caracteristicile merceologice ale produsului fac parte din:
|
a. |
componentele acorporale ale produsului; |
|
b. |
componentele corporale ale produsului; |
|
c. |
comunicatiile cu privire la produs; |
|
d. |
imaginea produsului. |
ANS: B
117. Protectia legata prin brevet, numele si instructiunile, marca fac parte din:
|
a. |
componentele acorporale ale produsului; |
|
b. |
componentele corporale ale produsului; |
|
c. |
comunicatiile cu privire la produs; |
|
d. |
imaginea produsului. |
ANS: A
118. Profunzimea gamei de produse este data de:
|
a. |
de numarul de linii de produse ce o compun; |
|
b. |
numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse; |
|
c. |
insumarea efectiva a tuturor liniilor de fabricatie. |
ANS: B
119. Largimea gamei de produse este data de:
|
a. |
numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse; |
|
b. |
insumarea efectiva a tuturor liniilor de fabricatie; |
|
c. |
de numarul de linii de produse ce o compun. |
ANS: C
120. Lungimea gamei de produse este data de:
|
a. |
insumarea efectiva a tuturor liniilor de fabricatie. |
|
b. |
de numarul de linii de produse ce o compun; |
|
c. |
numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse. |
ANS: A
Inovatia ce antreneaza dezvoltarea sau aplicarea de noi idei sau noi tehnologii semnificand un salt fata de cele existente semnifica inovatia:
|
a. |
prin acumulare; |
|
b. |
sintetica; |
|
c. |
discontinua |
ANS: C
122. Inovatia in cadrul careia produsele sau procesele dobandesc noi caracteristici, in principal prin extensia performantelor inregistrate de cadrul de referinta semnifica inovatia:
|
a. |
sintetica; |
|
b. |
discontinua; |
|
c. |
prin acumulare. |
ANS: C
124. Metoda de stimulare a ideilor generatoare de produse noi apartinand lui R. P.Crawfort de la Universitatea Nebraska, ce in consta in insiruirea tuturor insusirilor unui produs, incercandu-se apoi modalitatile de a le schimba pentru a obtine bunuri cu valente calitative superioare semnifica metoda de creativitate in procesul de cautare de noi produse denumita:
|
a. |
tehnica relatiilor impuse; |
|
b. |
analiza morfologica; |
|
c. |
listarea atributelor; |
|
d. |
brainstorming-ul |
ANS: C
125. Procedeul dezvoltat de G.Gordon ce se bazeaza pe valorificarea creativitatii de grup, urmarind eliberarea participantilor de constrangerile generate de o formulare specifica a problemei, stimulandu-se astfel o gandire creatoare semnifica metoda de creativitate in procesul de cautare de noi produse denumita:
|
a. |
analiza morfologica; |
|
b. |
brainstorming-ul; |
|
c. |
tehnica relatiilor impuse; |
|
d. |
creativitatea operationala. |
ANS: D
126. Procedeul dezvoltat de Charles S.Whiting care se defineste drept un grup de tehnici pentru stimularea unei idei noi originale create pe baza unei relatii impuse intre doua sau mai multe obiecte considerate, in mod normal, dispersate semnifica metoda de creativitate in procesul de cautare de noi produse denumita:
|
a. |
analiza morfologica; |
|
b. |
brainstorming-ul; |
|
c. |
tehnica relatiilor impuse; |
|
d. |
creativitatea operationala. |
ANS: C
128. Componenta a politicii de produs, ce se constituie intr-un ansamblu de operatiuni de creatie, proiectare, evaluare si executie, ce au drept finalitate obtinerea unor prototipuri o reprezinta:
|
a. |
cercetarea produsului; |
|
b. |
activitatea de inovatie; |
|
c. |
modelarea produsului; |
|
d. |
asigurarea legala a produsului; |
|
e. |
atitudinea fata de produsele vechi. |
ANS: C
129. Componenta a politicii de produs, ce semnifica ansamblul actiunilor juridice prin care produsul este asigurat impotriva contrafacerilor o reprezinta:
|
a. |
cercetarea produsului; |
|
b. |
activitatea de inovatie; |
|
c. |
modelarea produsului; |
|
d. |
asigurarea legala a produsului; |
|
e. |
atitudinea fata de produsele vechi. |
ANS: A
130. Componenta a politicii de produs, ce are in vedere analiza calitatii produselor aflate in fabricatie si/sau vanzare, studiul invechirii economice a acestora (prin intermediul ciclului lor de viata), analiza circulatiei produselor si urmarirea lor in utilizare si consum o reprezinta:
|
a. |
cercetarea produsului; |
|
b. |
activitatea de inovatie; |
|
c. |
modelarea produsului; |
|
d. |
asigurarea legala a produsului; |
|
e. |
atitudinea fata de produsele vechi. |
ANS: A
131. Conceperea prototipului unui nou produs trebuie sa aiba in vedere realizarea :
|
a. |
elementelor corporale si acorporale ale produsului; |
|
b. |
imaginii produsului; |
|
c. |
comunicatiilor privitoare la produs. |
ANS: A
132. Testarea care urmareste respectarea parametrilor tehnico-functionali, a compozitiei materiei prime, a tipodimensiunilor este:
|
a. |
testarea de acceptabilitate; |
|
b. |
testarea tehnica; |
|
c. |
testarea partiala; |
|
d. |
testarea completa. |
ANS: B
133. Testarea care supune verificarii consumatorilor potentiali o paleta larga si eterogena de parametri ai noului produs si se constituie intr-o etapa preliminara testarii pe piata este:
|
a. |
testarea de acceptabilitate; |
|
b. |
testarea tehnica; |
|
c. |
testarea partiala; |
|
d. |
testarea completa. |
ANS: A
135. Persoanelor carora li se atribuie conducerea opiniei in materie de noutate sunt:
|
a. |
inovatorii; |
|
b. |
majoritatea timpurie; |
|
c. |
acceptantii timpurii; |
|
d. |
majoritatea tarzie. |
ANS: C
136. Persoanele care au nevoie, pentru luarea deciziei definitive de acceptare de mai mult timp si de alti factori de influenta sunt:
|
a. |
inovatorii; |
|
b. |
majoritatea timpurie; |
|
c. |
acceptantii timpurii; |
|
d. |
majoritatea tarzie. |
ANS: D
137. Alegerea canalelor de distributie si fixarea zonei de lansare fac parte din etapa:
|
a. |
testarea produselor; |
|
b. |
lansarea produselor pe piata; |
|
c. |
controlul lansarii produselor; |
|
d. |
urmarirea comportarii produselor in consum. |
ANS: B
138. De care etapa a procesului de lansare a unui nou produs pe piata este legat auditul de produs?
|
a. |
testarea produselor; |
|
b. |
lansarea produselor pe piata; |
|
c. |
controlul lansarii produselor; |
|
d. |
urmarirea comportarii produselor in consum. |
ANS: D
139. Informatiile privind gradul de raspandire a noilor produse pe piata si viteza de difuzare se obtin in urmatoarea etapa a procesului de lansare a unui nou produs pe piata:
|
a. |
testarea produselor; |
|
b. |
lansarea produselor pe piata; |
|
c. |
controlul lansarii produselor; |
|
d. |
urmarirea comportarii produselor in consum. |
ANS: C
140. Diversificarea orizontala, ca alternativa strategica in politica de produs se realizeaza:
|
a. |
prin marirea numarului de produse din cadrul gamei; |
|
b. |
prin prelungirea in "amonte" sau in "aval" a unei linii de produse, incluzand in nomenclatorul de fabricatie si unele bunuri anterior achizitionate anterior ca materii prime, sau altele care folosesc actualele produse ale intreprinderii drept componente constructive; |
|
c. |
prin dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii de baza. |
ANS: A
141. Diversificarea verticala, ca alternativa strategica in politica de produs se infaptuieste:
|
a. |
prin marirea numarului de produse din cadrul gamei; |
|
b. |
prin prelungirea in "amonte" sau in "aval" a unei linii de produse, incluzand in nomenclatorul de fabricatie si unele bunuri anterior achizitionate anterior ca materii prime, sau altele care folosesc actualele produse ale intreprinderii drept componente constructive; |
|
c. |
prin dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii de baza. |
ANS: B
142. Diversificarea laterala, ca alternativa strategica in politica de produs, se infaptuieste:
|
a. |
prin marirea numarului de produse din cadrul gamei; |
|
b. |
prin prelungirea in "amonte" sau in "aval" a unei linii de produse, incluzand in nomenclatorul de fabricatie si unele bunuri anterior achizitionate anterior ca materii prime, sau altele care folosesc actualele produse ale intreprinderii drept componente constructive; |
|
c. |
prin dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii de baza. |
ANS: C
143. Lungimea canalului de distributie :
|
a. |
se refera la numarul de verigi intermediare prin care marfurile trec de la producator la consumatorul final; |
|
b. |
este determinata de numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui produs in cadrul fiecarei faze a rutei de distributie; |
|
c. |
exprima masura apropierii distribuitorului de punctele efective de consum. |
ANS: A
144. Latimea canalului de distributie :
|
a. |
se refera la numarul de verigi intermediare prin care marfurile trec de la producator la consumatorul final; |
|
b. |
este determinata de numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui produs in cadrul fiecarei faze a rutei de distributie; |
|
c. |
exprima masura apropierii distribuitorului de punctele efective de consum. |
ANS: B
145. Adancimea canalului de distributie :
|
a. |
se refera la numarul de verigi intermediare prin care marfurile trec de la producator la consumatorul final; |
|
b. |
este determinata de numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui produs in cadrul fiecarei faze a rutei de distributie; |
|
c. |
exprima masura apropierii distribuitorului de punctele efective de consum. |
ANS: C
146. Variabila independenta, manevrata si observata in timpul experimentului de marketing defineste:
|
a. |
factorul experimental; |
|
b. |
nivelul factorului; |
|
c. |
reactia experimentala; |
|
d. |
efectul unui factor. |
ANS: A
147. Efectul masurabil al unui al unui tratament experimental reprezinta:
|
a. |
factorul experimental; |
|
b. |
nivelul factorului; |
|
c. |
reactia experimentala; |
|
d. |
efectul unui factor. |
ANS: C
148. Procedura prin care cercetatorul de marketing manipuleaza in mod deliberat variabilele presupuse a fi cauze ale modificarii comportamentului unitatilor experimentale reprezinta:
|
a. |
nivelul factorului; |
|
b. |
tratamentul experimental; |
|
c. |
interactiunea; |
|
d. |
efectul mediu. |
ANS: B
151. Practicarea unor preturi joase se utilizeaza in scopul:
|
a. |
protectiei; |
|
b. |
patrunderii pe anumite piete; |
|
c. |
cultivarii imaginii unor produse; |
|
d. |
atingerii resorturilor emotionale. |
ANS: B
152. Practicarea unor preturi inalte se utilizeaza in scopul:
|
a. |
patrunderii pe anumite piete; |
|
b. |
cultivarii imaginii unor produse; |
|
c. |
atingerii resorturilor emotionale; |
|
d. |
descurajarii concurentilor. |
ANS: B
153. In cazul unei piete stratificate dupa nivelul veniturilor se utilizeaza un nivel al preturilor:
|
a. |
mediu; |
|
b. |
mediu, ridicat, modest; |
|
c. |
ridicat; |
|
d. |
mediu, ridicat. |
ANS: B
154. Diferentierea strategiilor dupa concurenta se realizeaza in cadrul strategiilor ce au la baza:
|
a. |
gradul de mobilitate al pretului; |
|
b. |
gradul de diversificare; |
|
c. |
nivelul costurilor. |
ANS: C
155. Strategia orientata pe mobilitatea preturilor poate imbraca una din urmatoarele forme:
|
a. |
luarea unei anumite distante fata de miscarile concurentei; |
|
b. |
garantarea unui anumit nivel minim al vanzarilor; |
|
c. |
modificarea preturilor intr-un numar mai mare sau mai mic de etape; |
|
d. |
concentrarea in trepte mai putine a preturilor. |
ANS: C
156. Alegerea unei strategii selective de distributie, printr-un numar redus de intermediari are la baza criteriul:
|
a. |
dimensiunea canalului; |
|
b. |
amploarea distributiei; |
|
c. |
gradul de participare a firmei; |
|
d. |
logistica marfurilor. |
ANS: B
157. Alegerea unei strategii directe de distributie, producator-beneficiar are la baza criteriul:
|
a. |
dimensiunea canalului; |
|
b. |
amploarea distributiei; |
|
c. |
gradul de participare a firmei; |
|
d. |
logistica marfurilor. |
ANS: A
158. Alegerea unei strategii de distributie prin aparat propriu are la baza criteriul:
|
a. |
gradul de participare a firmei; |
|
b. |
logistica marfurilor; |
|
c. |
gradul de control; |
|
d. |
amploarea distributiei; |
|
e. |
dimensiunea canalului. |
ANS: A
159. Criteriul care delimiteaza intermediarii in detailisti si angrosisti este:
|
a. |
gradul de independenta; |
|
b. |
natura fluxurilor; |
|
c. |
locul ocupat. |
ANS: C
160. Criteriul care delimiteaza intermediarii, in principal, in reprezentante, agentii, comisionari, brokeri, concesionari etc. este:
|
a. |
locul ocupat; |
|
b. |
gradul de independenta; |
|
c. |
natura fluxurilor. |
ANS: B
161. Stocarea produselor, componenta a sistemului logistic ocupa ca pondere in cadrul acestui sistem, locul:
|
a. |
unu; |
|
b. |
patru; |
|
c. |
doi; |
|
d. |
nici un loc. |
ANS: C
162. 82. Formula corecta a sondajului neexhaustiv este:
|
a. |
n= |
|
b. |
n= |
|
c. |
n= |
|
d. |
n= |
ANS: D
163. Metodele si tehnicile de cercetare directa sunt:
1) ancheta selectiva;
2) testele psihometrice;
3) observarea;
4) experimentul de marketing;
5) simularea.
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
1+2+3+4+5; |
ANS: C
164. Este adevarat ca studiile despre comportamentul consumatorului au aratat ca:
|
a. |
obiceiurile de cumparare au o stabilitate mai mare in timp decat obiceiurile de consum; |
|
b. |
obiceiurile de consum si deprinderile de cumparare sunt unul si acelasi concept; |
|
c. |
obiceiurile de consum au o stabilitate mai mare in timp decat deprinderile de cumparare, ceea ce inseamna ca influenta lor solicita un efort educational si promotional mai intens; |
|
d. |
obiceiurile de consum nu influenteaza deloc deprinderile de cumparare. |
ANS: C
165. Atitudinile se formeaza intr-un proces de:
|
a. |
invatare; |
|
b. |
dedublare a personalitatii ; |
|
c. |
evaziune comportamentala; |
|
d. |
nici una din variante. |
ANS: A
167. Forma de manifestare comportamentala privind achizitionarea de marfuri sau servicii ce au dobandit caracter de repetabilitate se numesc:
|
a. |
intentii de cumparare; |
|
b. |
deprinderi de cumparare; |
|
c. |
preferintele cumparatorilor; |
|
d. |
motivatia |
ANS: B
169. Dupa forma intrebarilor, chestionarele pot fi:
|
a. |
speciale si omnibus; |
|
b. |
de date factuale si de opinie; |
|
c. |
chestionare cu intrebari inchise, deschise si mixte. |
ANS: C
170. Indicatia ce solicita respondentilor sa indice ordinea de importanta (locul I,II,III,IV) a trei atribute in decizia de cumparare a unei masini de spalat, se inscrie in cadrul metodei:
|
a. |
metodei ordonarii rangurilor; |
|
b. |
metoda comparatiilor perechi; |
|
c. |
scala cu suma constanta; |
|
d. |
scala lui Stapel. |
ANS: A
173. Cercetarile predictive urmaresc:
|
a. |
sa descrie tendintele in evolutia viitoare a fenomenelor analizate; |
|
b. |
sa descrie tendintele in evolutia viitoare a fenomenelor analizate, schimbarile ce se pot produce in dimensiunile si modul de manifestare ale acestora; |
|
c. |
sa testeze anumite instrumente si tehnici de cercetare; |
|
d. |
sa stabileasca coordonatele prezente si viitoare ale fenomenului cercetat. |
ANS: B
174. Dupa frecventa desfasurarii, cercetarile de marketing pot fi:
|
a. |
permanente si de teren; |
|
b. |
ocazionale si de birou; |
|
c. |
permanente si ocazionale; |
|
d. |
de teren si de birou. |
ANS: C
175. Ce tip de cercetare de marketing urmareste stabilirea coordonatelor fenomenului cercetat, definirea variabilelor si ipotezelor care stau la baza unor cercetari ulterioare?
|
a. |
cercetarile descriptive; |
|
b. |
cercetarile explicative; |
|
c. |
cercetarile predictive; |
|
d. |
cercetarile exploratorii. |
ANS: D
176. Ce tip de cercetari se mai numesc si cercetari cauzale, deoarece ele reusesc sa analizeze desfasurarea in timp si spatiu a unui fenomen de piata, factorii de care depinde evolutia acestuia si directia influentei lor?
|
a. |
cercetarile instrumentale; |
|
b. |
cercetarile exploratorii; |
|
c. |
cercetarile descriptive; |
|
d. |
cercetarile explicative. |
Gresitttttttttttttttttttttttttttttttttnuc, d
177. Ce reprezinta " p" din formula de determinare a esantionului in cazul unui sondaj neexhaustiv?
|
a. |
probabilitatea de garantare a rezultatelor; |
|
b. |
marja de eroare; |
|
c. |
proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata; |
|
d. |
nici un raspuns corect. |
ANS: C
178. Este cercetare directa de marketing?
|
a. |
experimentul de marketing; |
|
b. |
observarea; |
|
c. |
simularea; |
|
d. |
a + b +c |
ANS: B
183. Intrebarea " Cati membrii are familia dumneavoastra?" este:
|
a. |
intrebare factuala; |
|
b. |
intrebare de identificare; |
|
c. |
intrebare filtru; |
|
d. |
intrebare de control. |
ANS: A
184. Este instrument de culegere a datelor:
|
a. |
cercetarea directa; |
|
b. |
observarea; |
|
c. |
chestionarul; |
|
d. |
sondajul |
ANS: C
185. Din grupa scalelor de evaluare a atitudinii nu face parte:
|
a. |
diferentiala semantica; |
|
b. |
scala de ordonare a rangurilor; |
|
c. |
scala lui Stapel; |
|
d. |
scala lui Likert. |
ANS: B
187. Scala lui Likert conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei:
|
a. |
nominale; |
|
b. |
ordinale; |
|
c. |
interval; |
|
d. |
proportionale |
ANS: B
188. Se mai numesc scale nemetrice scalele:
|
a. |
nominale si ordinale; |
|
b. |
interval si proportionale; |
|
c. |
ordinale si interval; |
|
d. |
nominale si interval. |
ANS: A
189. Scala proportionala nu are una din urmatoarele caracteristici:
|
a. |
are intervale egale; |
|
b. |
are origine unica; |
|
c. |
permite ordonari si clasificari; |
|
d. |
este scara preferata de respondent. |
ANS: D
190. Informatiile obtinute cu ajutorul diferentialei semantice sunt specifice scalei:
|
a. |
nominale; |
|
b. |
ordinale; |
|
c. |
interval; |
|
d. |
proportionale |
ANS: C
192. Formula corecta a indicelui Laspeyres este:
|
a. |
Ip = |
|
b. |
Ip = |
|
c. |
Ip = |
|
d. |
Ip = |
ANS: D
193. Formula corecta a indicelui Paasche:
|
a. |
Ip = |
|
b. |
Ip = |
|
c. |
Ip = |
|
d. |
Ip = |
ANS: A
199. 'Realizarea activitatilor economice care dirijeaza fluxul de bunuri si
servicii de la producator la consumator sau utilizator" este definitia
data de:
|
a. |
Asociatia Americana de Marketing; |
|
b. |
Ph. Kotler; |
|
c. |
M. Baker; |
|
d. |
W. J. Stanton. |
ANS: A
200. Definitia ''marketingul vizeaza organizarea unei orientari simultane
spre consumatori si spre profit, integrand eforturile organizatiei in
aceasta optica', apartine:
|
a. |
Asociatia Americana de Marketing; |
|
b. |
Ph. Kotler; |
|
c. |
McCarthy si Perrault; |
|
d. |
M. Baker; |
ANS: C
201. Imaginea produsului in optica marketingului cuprinde, printre altele:
|
a. |
sinteza reprezentarilor mentale; |
|
b. |
ansamblul informatiilor transmise de producator; |
|
c. |
numele si marca, instructiunile de folosinta (utilizare). |
|
d. |
actiuni de promovare. |
ANS: A
202. Componente corporale ale produsului in optica marketingului cuprind, printre altele:
|
a. |
sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva; |
|
b. |
ansamblul informatiilor transmise de producator; |
|
c. |
numele si marca, instructiunile de folosinta (utilizare); |
|
d. |
caracteristicile merceologice ale produsului si ambalajului sau. |
ANS: D
203. Componente acorporale ale produsului in optica marketingului cuprind, printre altele:
|
a. |
caracteristicile merceologice ale produsului si ambalajului sau; |
|
b. |
ansamblul informatiilor transmise de producator; |
|
c. |
numele si marca, instructiunile de folosinta (utilizare). |
ANS: C
207. Filozofia de afaceri diferita de celelalte directii de evolutie, potrivit
careia solutia atingerii de catre o organizatie a obiectivelor proprii
consta in determinarea prealabila a nevoilor si dorintelor consumatorilor vizati si in furnizarea satisfactiei asteptate intr-o mai mare masura si intr-un mod mai eficient si mai operativ decat concurenta constituie:
|
a. |
orientarea spre produs; |
|
b. |
orientarea de marketing; |
|
c. |
orientarea spre productie; |
|
d. |
orientarea spre vanzare. |
ANS: B
208. Orientarea de marketing care presupune ca intreprinzatorii sa-si concentreze eforturile in directia obtinerii unei productii cat mai ridicate, mai eficiente, si asigurarii unei distributii pe scara larga este:
|
a. |
orientarea spre produs; |
|
b. |
orientarea de marketing; |
|
c. |
orientarea spre productie; |
|
d. |
orientarea spre vanzare. |
ANS: C
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |
; 
;
;
.
;
;