Marketing bancar -test
TRUE/FALSE
1.
Dereglementarea in domeniul bancar se refera la modificarea prevederilor
diferitelor legi si acte normative ce carmuiesc activitatea bancara prin care
sunt impuse anumite restrictii bancilor.
ANS: T
2. Printre
principalele actiuni ale bancilor comerciale destinate extinderii ariei
geografice a produselor si serviciilor oferite se numara:
1. deschiderea de
sucursale si filiale in alte teritorii sau centre financiare;
2. achizitionarea
de banci de investitii sau alte institutii financiare;
3. constituirea
propriile filiale de fonduri de investitii de capital de risc.
a. 1 + 2 c. toate
b. 2 + 3 d.
niciuna
ANS: C
2. Bancile
comerciale sunt entitati care atrag depozite si alte fonduri rambursabile de la
populatie si acorda credite in cont propriu.
ANS: T
29. Activitatea
bancara de investitii financiare priveste operatiuni de piata primara de
capital, piata secundara de capital si alte servicii financiare.
ANS: T
4. Bancile
comerciale au procedat la promovarea unor noi sisteme de livrare a produselor
bancare care s-au generalizat:
1. au instalat
bancomate pentru comoditatea accesului la serviciile bancare 24/7;
2. au emis
certificate de depozit;
3. au sprijinit
dezvoltarea POS-urilor la comercianti;
4. au oferit
servicii de banca la domiciliu e-banking;
5. au oferit
operatiuni de swap efectuate la nivel global;
6. au promovat
contractele pe optiuni.
a. 1 +3 + 4
b. 2 + 5 +6
c. 1 + 2 + 6
ANS: A
5. Securitizarea
reprezinta operatiunea prin careacordate de o banca
sunt..in titluri financiare care pot fi tranzactionate
pe..
a.
creditele/transformate/piata financiara
b.
facilitatile/preluate/piata valutara
c. angajamentele
anticipate/mentinute/piata monetara
ANS: A
30. In procesul
operatiunii financiare de securitizare a creditelor ipotecare au loc doua
fluxuri financiare importante:
1. de la
imprumutati ipotecati la investitori
2. de la
investitori la banca creditoare/cedenta
3. de la
investitori la imprumutatii ipotecari
4. de la banca
creditoare la institutia de administrare a portofoliului de creante.
a. 1 + 2
b. 2 + 3
c. 1 + 3
ANS: C
7. Ce tipuri de
creante pot face obiectul securitizarii in Romania? (p. 351)
- contractile de
credit inclusive credit ipotecar , contactele de credit pentru achizitonarea de
autoturisme, contractile pentru emiterea de carduri de credit,
- contracte de leasing
- contracte de
vanzare - cumparare cu plata pretului la termen inclusive contractile de
vanzare - cumparare cu plata in rate
- instrumente
financiare de tip participativ sau obligatar
- orice titlu de
creanta, cu conditia ca drepturile pe care le confera sa poata face obiectul
unei cesiuni
9. Prin ce se
deosebesc obligatiunile de debit colateralizate (CDO) de obligatiunile
colateralizate cu credite ipotecare (p. 370)
- debitele
incluse au clase de risc foarte diferite inclusive cu risc mare(obligatiuni
junsk)
10. Prin ce se
deosebeste finantarea directa de finantarea indirecta din punct de
vedere a relatiei dintre creditor si imprumutat? (p. 20)
- finantarea se
realizeaza direct intre creditor di imprumutant
11. Care sunt
considerate serviciile de baza, traditionale oferite de o banca
comerciala? (p. 26)
- conturi de
depozite si de economii, credite pentru activitatea comerciala si industriala
si operatiuni de transfer intre conturi bancare.
13. Prin ce se
caracterizeaza bancile universale si in ce tari s-au dezvoltat
predominant? (p. 30)
- se
caracterizeaza sub forma unei banci comerciale care are filiale, deci practic
entitati proprii pe care le controleaza si care pot fi: societati de asigurari,
firme de investitii financiare fonduri mutuale etc. si s-a dezvoltat in tari
precum Franta, Italia,Elvetia, Olanda
8. Banca de
investitii indeplineste un rol de intermediar intre:
a. cei ce
economisesc si cei care au nevoie de fonduri
b. intre cei ce
doresc sa se imprumute (emitenti de titluri) si cei ce doresc sa investeasca
(investitori)
c. ambele
variante a si b.
ANS: B
10. Grupul
financiar este reprezentat de:
1. societatea
mama - o banca comerciala, o banca de investitii financiare;
2. filialele
societatii mama (societati de asigurari, de investitii, de leasing);
3. societatea
financiara holding;
4. conglomeratul
financiar.
a. 2 + 3
b. 3 + 4
c. 1 + 2
ANS: C
15. Cum este
definita institutia de credit in Prima Directiva Bancara a UE?
(p. 28)
- se defineste ca
fiind o intreprindere cu scopul de a primi depozite si alte fonduri , ce
urmeaza a fi restituite de la public, si de a acorda credite in nume propriu.
16. Care sunt
limitele valorice referitoare la activitatea financiara a unor grupuri
definite a fi conglomerate financiare? (p. 34)
- sunt acele
grupuri ale caror activitate financiara nu depaseste 40% din activiatate loa
totala, cu conditia ca sectorul financiar cel mai micas aiba o marime relative
de 10% din activitatea financiara globala sau o marime absoluta mai mare de 6
miliarde de euro
103. Solutiile
constructive si designul bancilor dupa anii 1980-1990 au evoluat mult in
sensul:
a. cresterii
securitatii fizice a constructiilor
b. inlocuirii
metodelor de protectie si siguranta constructiva fizica cu cele electronice
c. conceperii ca
parti integrante ale marketingului bancar
ANS: C
187.
Intermedierea financiara se refera la ansamblul activitatilor si institutiilor
care asigura:
a. canalizarea
fondurilor disponibile existente la nivelul unui sector catre alte sectoare de
activitate care au deficit de fonduri
b. o relatie
directa intre creditor si imprumutat; initiativa apartine imprumutatului, care
in acest scop, emite instrumente financiare, cum ar fi obligatiunile
c. redistribuirea
unor sume tot mai mari, vehiculate prin retele electronice de transfer tot mai
ample
ANS: A
189. Seniorajul
reprezinta:
a. diferenta
intre cheltuielile cu producerea bancnotelor si valoarea lor nominala
b. comisionul
platit regelui pentru transformarea lingoului de aur in monede
c. diferenta
intre cheltuielile cu producerea bancnotelor si emiterea monedei electronice
ANS: A
105. Moneda
electronica este o valoare monetara ce reprezinta o creanta asupra emitentului
si trebuie sa indeplineasca cumulativ trei conditii:
1. este stocata
pe suport electronic;
2. este emisa in
schimbul primirii de fonduri a caror valoare nu poate fi mai mica decat
valoarea monetara emisa;
3. este acceptata
ca mijloc de plata si de alte entitati decat emitentul;
4. existenta unui
disponibil in cont;
5. existenta unor
disponibilitati in numerar pentru reincarcare;
6. acordarea de
credite in avans la emitent.
a. 1 + 2 + 3
b. 2 + 3 + 4
c. 3 + 4 + 5
d. 1 + 2 + 6
ANS: A
12. Un principiu
ce se are in vedere referitor la organizarea si functionarea tezaurului in
cadrul unei banci priveste cerinta:
a. de a se pastra
peste zi in cadrul caseriei o cantitate cat mai mica de numerar si alte valori
b. accesul
restrictionat doar la nivelul directorului sucursalei bancare
c. privind cheia
de acces care trebuie sa fie pastrata de o singura persoana de incredere din
banca.
ANS: A
13. Depunerea
banilor in tezaur se efectueaza in fiecare zi .spre a fi
preluati..in prezenta..detinatorilor de chei.
a.
seara/dimineata/tuturor
b. la inceputul
saptamanii/la sfarsitul saptamanii/directorilor
c. de
luni/sambata/tuturor.
ANS: A
15. Plafonul de
numerar reprezinta sumele in numerar pe care o banca le poate detine, iar baza
de calcul a acestuia este:
a. media zilnica
a platilor in numerar intr-o perioada determinata - de exemplu, o luna
b. nu se poate
determina o suma certa pentru ca volumul operatiunilor de casierie variaza mult
in timpul sarbatorilor
c. bancile nu isi
calculeaza plafonul de numerar, ci acesta este stabilit de banca centrala.
ANS: A
24. Ce este
numerarul? (p. 74)
- este denumirea
generica a monedei fizice care circula efectiv
16. Casa de
circulatie ca plafon de lucru cu numerar functioneaza pe principiul vaselor comunicante
intre :
a. sucursalele
unei banci - surplusul de numerar de la o sucursala alimenteaza deficitul de
numerar la alta sucursala
b. bancile
comerciale si banca centrala care pune si retrage din circulatie biletele de
banca si moneda metalica
c. moneda
efectiva - numerar si moneda de cont aflata in conturile de depozit ale
clientelei, prin depuneri si retrageri de numerar.
ANS: C
17. Echilibrarea
distributiei de numerar - excedent de numerar sau deficit de numerar - existent
la o banca se realizeaza prin distributia numerarului:
1. intre
sucursalele sale
2. intre bancile
comerciale
3. intre banci
comerciale si banca centrala
4. in limita
plafonului de casa
5. numai in
relatia cu banca centrala prin transportul fizic al banilor.
a. 1 + 4 +5
b. 2 + 4 +5
c. 1 + 2 +3
ANS: C
190. In cazul
monedelor, falsificarea este inteleasa ca o denaturare a
.., ca urmare a doua activitati
posibile:., respectiv confectionarea de monede prin imitarea
celor autentice si, in sensul modificarii
continutului sau aspectului.
a.
monedei/prefacerea/plasmuirea
b.
adevarului/contrafacerea/alterarea
c.
monedei/prefacerea/alterarea
ANS: B
19. Operatiunile
de schimb valutar la ghiseu sunt operatiuni:
a. specifice
pietei valutare in ansamblu
b. sunt
operatiuni valutare cu amanuntul, iar pe piata valutara se efectueaza numai
operatiuni de valori mari
c. nu au
conexiune cu piata valutara , fiind operatiuni de casierie.
ANS: A
20. Cursul
valutar la ghiseu intotdeauna se stabileste:
a. de casier sub
forma cursurilor perechi, unul de vanzare si unul de cumparare
b. sub forma unui
curs unic, preluat de pe piata valutara, iar banca percepe comision atat la
vanzarea, cat si la cumpararea de valuta la ghiseu
c. de
specialistul pe cursul bancnotelor din cadrul serviciului de arbitraj valutar
al bancii sub forma cursurilor perechi, numai curs la vedere.
ANS: C
21. Operatiunile
de vanzare - cumparare de metale pretioase la ghiseu sunt
operatiuniefectuate in favoarea.sub
forma.
a. cu
amanuntul/publicului/de piese de aur cu diferite titluri
b. de valori
mari/investitorilor/de lingouri cu titlu standard
c. cu
amanuntul/colectionarilor de monede/de monede din metale pretioase.
ANS: A
31. Care este
clasificarea comercializarii monedelor din metal pretios? (p. 99)
- monede de aur
si monede commemorative si medalii.
32. Care este
procedura de stabilire a titlului metalului pretios prezentat de clienti la
ghiseele bancilor? (p. 97)
-piatra de
incercare +tratament cu un reactiv
25. Portofoliile
de creante/pool-urile sunt administrate de:
a. un vehicul
investitional creat special pentru emisiunea de instrumente securitizate
b. societati
specializate a caror principala activitate priveste administrarea vehiculelor
investitionale
c. de ambele.
ANS: B
34. Ce nivel al
veniturilor asigura investitorilor obligatiunile din transa suport in
cazul obligatiunilor colateralizate cu debite (CDO)? (p. 370)
-in functie de
clasa de risc
28. In emiterea
obligatiunilor tip CMO (Collateral mortgage obligation), una din transele de
obligatiuni emise poarta denumirea de transa suport. Aceasta reprezinta:
1. prima transa
(A), intrucat constituie suportul realizarii emisiunilor celorlalte transe de
obligatiuni
2. este sinonima
cu transa Z specifica obligatiunilor Z
3. este ultima
transa de obligatiuni cu maturitate incerta si care poate aduce investitorilor
venituri mari sau piederi mari.
a. 1 + 2
b. 2 + 3
c. 1 + 3
ANS: B
36. Care sunt
incasarile avute in vedere de o banca in cazul securitizarii
creantelor la cardurile de credit?(p.362)
-se au in vedere
sumele rambursate de client
30. In procesul
operatiunii financiare de securitizare a creditelor ipotecare au loc doua fluxuri
financiare importante:
1. de la
imprumutati ipotecati la investitori
2. de la
investitori la banca creditoare/cedenta
3. de la
investitori la imprumutatii ipotecari
4. de la banca
creditoare la institutia de administrare a portofoliului de creante.
a. 1 + 2
b. 2 + 3
c. 1 + 3
ANS: C
31. Instrumentele
securitizate bazate pe ipoteci denumite Pfandbriefe sunt emise in diferite tari
din Europa.
a. Germania,
Elvetia, Franta
b. Spania,
Franta, Germania
c. Germania si
Austria
ANS: B
32. Abrevierea
ABS (asset-backed security) s-a impus pe plan international pentru a desemna:
a. titluri
financiare securitizate care au la baza lor alte tipuri de active decat
creditele ipotecare
b. titluri
financiare securitizate bazate pe incasarile din creditele acordate pentru
carduri de credit si credite pentru cumpararea de automobile
c. titluri
financiare securitizate bazate pe proprietate intelectuala si venituri din
franciza
d. titluri
financiare securitizate bazate pe ipoteci.
ANS: A
33. Abrevierea
MBS (mortgage backed security) se utilizeaza pentru a desemna un instrument
financiar care a fost emis in baza unui pool/portofoliu constituit din:
a. credite
ipotecare
b. credite pentru
contracte leasing
c. credite
garantate cu valoarea caselor.
ANS: A
34. In tarile
unde guvernul este implicat in sustinerea cumpararii de locuinte/case de catre
populatie, agentiile guvernamentale specializate au rolul:
a. de a prelua
pool-urile ipotecare si, in baza lor, sa emita titluri financiare securitizate
b. de a garanta
plata ratelor si dobanzilor datorate de imprumutatii ipotecari
c. de a emite
titluri securitizate si/sau de a garanta investitorilor plata capitalului si a
dobanzilor aferente titlurilor securitizate.
ANS: C
35. Instrumentele
financiare securitizate bazate pe ipoteci comerciale denumite si CMBS
(commercial mortgage backed security) sunt bazate pe credite acordate pentru:
1. constructii de
cladiri destinate crearii mai multor spatii comerciale;
2. constructii de
blocuri pentru locuinte, pentru pensionari sau alte cladiri cu scop social
3. constructia de
hoteluri, blocuri pentru birouri si alte constructii similare.
a. 1 + 2
b. 2 + 3
c. 1 + 3
ANS: B
185. Pana in anii
1970, aurul se tranzactiona direct:
a. in cadrul
pietei derivatelor pe aur
b. sub forma
operatiunilor carry trade-gold
c. pe piata
fizica a aurului.
ANS: C
43. Piata aurului
in ansamblu cuprinde doua segmente:
a. piata
tranzactiilor cu instrumente financiare aur si piata virtuala e-gold
b. piata tranzactiilor
cu amanuntul si piata tranzactiilor angro
c. piata
actiunilor aur si obligatiunilor aur si piata conturilor aur.
ANS: B
44. Contul
metal-aur functioneaza ca un:
a. cont curent
b. cont de
depozit
c. cont de
investitii
ANS: A
48. Obligatiunile
aur cu warant detasabil dau dreptul la un venit anual.., iar in
baza warantului, dreptul de a achizitiona..la un
pret.
a. flotant/aur/de
pe piata
b.
fix/aur/prestabilit
c.
fix/argint/prestabilit.
ANS: B
49. Actiunile aur
sunt emise de:
a. bancile care
detin in custodie tezaure de aur
b. bancile
denumite bullion bankers
c. companiile
miniere de aur.
ANS: C
50. Operatiunile
la termen cu aur se aseamana cu cele specifice pietei valutare, pretul la
termen fiind in acest caz:
a. pretul aurului
in lire sterline
b. cotatia
aurului la bursa din Londra
c. pretul aurului
pe piata la termen
d. fixingul
aurului stabilit zilnic la Londra.
ANS: C
51. Aurul digital
permite efectuarea platilor:
a. in baza unui
depozit in aur pastrat la o banca specializata in tranzactii cu aur
b. in baza
depozitului in aur constituit la emitentul de moneda electronica-aur, ambii
parteneri trebuind sa aiba conturi e-gold
c. numai in
relatie cu e-money prin conversia ce se realizeaza prin intermediul unei monede
pivot.
ANS: B
52. Acordul
dintre banci denumit Central Bank Gold Agreement, incheiat in 1999 si reinnoit
in 2004, are ca scop:
a. de a influenta
evolutia pietei aurului prin asigurarea unor parametri de stabilitate in
cererea si oferta de aur si a tranzactiilor cu aur, prin controlul vanzarilor
b. sa limiteze
vanzarile de aur la 400t/anual fara a depasi 2000t/pe intreaga perioada de 5
ani a acordului
c. sa influenteze
deciziile bancilor centrale ale statelor lumii in consolidarea rezervelor
oficiale si modul in care utilizeaza aurul pentru operatiuni financiare.
ANS: A
53. Operatiunile
gold-carry trade reprezinta o strategie investitionala prin care investitorii
imprumuta aur de la banci pe care:
a. il utilizeaza
pentru a-l plasa in fondurile aur cu scopul de a beneficia de o administrare
profesionala a activelor si a realiza venituri mai mari
b. il vand pe
piata, iar suma obtinuta o investesc in titluri financiare care aduc venituri
sub forma de dobanda mai mare decat costul platit pentru imprumutarea aurului
c. il utilizeaza
pentru a emite obligatiuni bazate pe aur fie sub forma obligatiunilor garantate
cu aur, fie a obligatiunilor aur.
ANS: B
54. Managementul
activelor reprezinta activitatea de investire sia fondurilor
efectuata de o entitate specializata in numele..cu scopul
realizarii de
a.
plasament/clientelei/castiguri din dividende
b. administrare
profesionala/investitorilor/performante superioare
c. atragere de
fonduri/bancilor de investitii/profit.
ANS: B
55. Managementul
activelor se poate realiza:
1. de fiecare
companie, care singura isi asigura managementul activelor sale
2. de catre banci
si firme specializate in administrarea de active , care le efectueaza in
favoarea investitorilor contra unui comision
3. centralizat la
nivelul unei tari prin sistemul de tranzactionare alternativa, de exemplu,
Rasdaq.
a. 1 + 3
b. 1 + 2
c. 2 + 3
ANS: B
56. Portofoliu
este denumirea generica utilizata pentru un grup de.detinute de o
entitate cu scop de.
a. creante de
incasat/acordare de credite
b. instrumente
financiare/investitie financiara
c. depozite
bancare/a obtine venituri din dobanzi.
ANS: B
60. Segregarea
fondurilor constituie principiul de baza in administrarea pe baze profesionale
a activelor si consta in:
a. separarea
fondurilor date in administrare de fondurile proprii ale firmei de management
si separarea fondurilor pe fiecare tip de client sau investitor
b. separarea
fondurilor date in administrare pe fondri mutuale, fonduri hedge si fonduri de
capital de risc etc., in functie de clasa de risc a activelor ce compun fondul
respectiv
c. segregarea nu
este un principiu obligatoriu decat pentru separarea fondurilor /averilor date
de persoane particulare de cele care sunt cuprinse in clasa fondurilor mutuale.
ANS: A
61. Specificul
veniturilor realizate din managementul activelor se particularizeaza prin
faptul ca sunt calculate:
a. prin aplicarea
comisioanelor asupra valorii de piata a activelor din portofoliu, ceea ce in
cazul cresterii valorii pe piata a actiunilor de exemplu, firma de management
active beneficiaza "pe gratis" de cresterea pretului actiunilor, ceea ce
determina comisioane mai mari fara niciun cost aditional, respectiv cresc
fluxurile financiare care merg direct la profit
b. luandu-se in
consideratie riscul sistemic care este influentat de factori ca evolutia
economica a tarii, ratei inflatiei si care sunt riscuri care nu pot fi reduse
prin diversificarea portofoliilor, ceea ce reduce veniturile
c. luand in
considerare riscul nesistemic care include riscul de plasament, riscul de
management etc., care in general poate fi controlat prin diversificarea portofoliului
si selectarea activelor care insa conduc la cresterea cheltuielilor.
ANS: A
62. Cele mai
multe active aflate in administrare/management sunt concentrate in cele trei
mari centre financiare globale:
a. Boston, San
Francisco, Los Angeles
b. Paris, Zürich,
Denver
c. Londra, New
York, Tokyo.
ANS: C
58. Care tip de
investitori institutionali domina piata fondurilor date spre
administrare/management active? (p. 427)
- centrele
monetare din SUA
64. Conventional,
piata managementul averilor private este definita ca fiind piata acelor active
financiare detinute in (1).(2) de
..care depasesc suma de (3)..
a. firmele de
management active/de diferiti investitori/5 mil. euro
b. proprietate
privata/de persoane sau familii/1 mil. dolari
c. societati de
investitii/investitori institutionali/30 mil. dolari.
ANS: B
65. Activitatea
bancara privata (private banking) cuprinde in principal:
1. planificarea
averii, optimizarea impozitelor platite pe detinerile de imobile etc.;
2. managementul
averii - prin administrarea totala a activelor financiare;
3. art banking -
operatiuni de vanzare cumparare de arta decorativa, bijuterii;
4. servicii de
cash management si garantarea tranzactiilor comerciale globale.
a. 2 + 3 + 4
b. 1 + 2 +3
c. 1 + 3 + 4
ANS: B
67. Fondurile de
administrare a averii statului (sovereign - wealth funds) se refera la
activitatea de management a activelor compuse din:
1.rezerva
oficiala a unei tari - aur, valuta, titluri financiare;
2. veniturile
realizate din exploatarea resurselor naturale ale tarii;
3. operatiuni
financiare pentru publicul bogat dintr-o tara efectuat de banca centrala.
a. 2 + 3
b. 1 + 2
c. 1 + 3
ANS: B
68. Fondurile
private equity (capital privat) si fondurile de capital de risc (venture
capital) constau in fondurile care sunt.in realizarea de noi
afaceri sau dezvoltarea, extinderea si reorganizarea afacerilor existente
detinute in si comporta un risc investitional mare.
a. puse la
dispozitie/proprietate privata
b. credite
utilizate/proprietatea statului
c. ajutoare
utilizate/administrare de persoane particulare.
ANS: A
69. Investitorii
de capital de risc sau private equity:
1. nu sunt
creditori, ci pun la dispozitie fonduri pentru o anumita perioada de timp;
2. isi
recupereaza investitia prin vanzarea actiunilor sau parti din investitie;
3. sprijina
statul in asanarea firmelor falimentare;
4. sunt
participanti directi in cadrul programelor de finantare de redresare economica.
a. 1 + 3
b. 1 + 4
c. 1 + 2
d. 2 + 3
ANS: C
70.Fondurile
private equity sunt un vehicul investitional care investesc in companii sau
alte entitati cu intentia de a obtine controlul acesteia, astfel ca de pe
aceasta pozitie sa:
a. procedeze la
restructurarea companiei privind capitalul, managementul si infrastructura sa
organizationala, iar dupa ce atinge performantele stabilite sa o vanda cu o
diferenta substantiala fata de investitia facuta
b. sa o
desambleze in parti, active fizice si sa le vanda pe parti la preturi care
adesea totalizeaza sume cu mult mai mari decat investitia initiala
c. sa procedeze
la restructurarea si revigorarea acesteia si sa ramana actionar realizand
venituri din dividende.
ANS: A
? 71. Capitalul
de inceput a afacerii pus la dispozitia intreprinzatorilor privati de catre
fondurile de capital de risc mai este denumit:
a. de start-up,
de samanta
b. pentru
dezvoltarea, de mezanin, pentru extindere
c. pentru
finantari leverage - buyout
d. pentru
salvare, de revigorare, de restabilire.
ANS: A
73. Managementul
buyout sau finantarea levarage buyout se refera la achizitia unei companii in
baza unui ..garantat cu..si rambursat din
fluxurile financiare.ale acesteia.
a. credit pe
termen lung/activele companiei/viitoare
b. credit pe
termen scurt/titluri de stat/din vanzarea actiunilor
c. finantare din
partea statului/titluri de stat/viitoare.
ANS: A
74. Fondurile
hedge sunt vehicule investitionale definite prin caracteristicile activitatilor
desfasurate:
1. obtinerea
venitului maxim absolut si asumarea unor riscuri foarte mari;
2. modul de plata
al comisionului de management si a unei parti (de ex., 20%) din profitul
obtinut platite managerului fondului in conditiile in care riscurile sunt
impartite intre investitori proportional cu fondurile avansate de fiecare;
3. activitatea
lor este opaca si nu se cunosc date cu privire la rezultatele financiare si
profiturile realizate;
4. asumandu-si
riscuri foarte mari, multe fonduri hedge falimenteaza.
a. 2 + 4
b. 1 + 2
c. 3 + 4
ANS: B
76. Termenul de
produs bancar este asociat unei activitati bancare
(1)..(2).si (3).care
presupune una sau mai multe operatiuni simple sau complexe.
a. delimitate/cunoscute/reglementata
b.
individualizate/personalizata/nereglementata
c.
polarizate/unui domeniu/necesare clientelei.
ANS: A
77. Ciclul de
viata al produselor care au la baza promovarii lor o initiativa legislativa se
caracterizeaza prin:
a. parcurg trei
etape: lansare, maturitate, declin
b. sunt lansate
de mai multe banci simultan si sunt abandonate simultan
c. permit
bancilor sa-si diversifice gama de produse - la nivel de produs matur
d. dupa lansare,
viata produselor este legata de durata de aplicare a reglementarilor.
ANS: D
78. Fluxul de
informatii banca-client se refera la principalele informatii pe care banca in
mod constant trebuie sa le puna la dispozitia clientilor actuali si potentiali
si privesc:
1. informatii
despre banca si produse oferite, costurile acestora: gradul de informatizare a
operatiunilor etc.;
2. informatii
confidentiale destinate fiecarui client in parte: extrase de cont, scari de
dobanzi, avizele de debit/credit etc.;
3. informatii
generale despre evolutia sistemului bancar, starea economiei, politica bancii
centrale.
a. 1 + 2
b. 1 + 3
c. 2 + 3
ANS: A
79. Planul de
marketing este un document sau set de documente eleaborat de servicii
specializate din banci cu scopul de a orienta banca sa vina in intampinarea..in
conditii de
a. nevoilor
clientelei/profitabilitate
b. cererilor
clientilor noi/reducerea costurilor
c. evolutiilor de
pe piata/competitivitate.
ANS: A
80. Marketingul
asociat produsului bancar vizeaza in principal doua aspecte:
1. produsul
bancar ales drept tinta sa implice cat mai multe operatiuni si servicii
aditionale si posibilitatea constructiei de pachete de produse in jurul sau
pentru a extinde dependenta clientului;
2. clientul sa
poata identifica avantajul de baza distinctiv al produsului comparativ cu alte
produse ale bancii sau oferite de alte banci;
3. sa contribuie
la imbunatatirea imaginii bancii pe piata si consolidarea pe termen lung a
relatiei banca-client;
4. sa aduca cat
mai multe venituri din comisioane bancii.
a. 1 + 2
b. 2 + 3
c. 3 + 4
d. 1 + 4
ANS: A
81.In cazul in
care clientii nu sunt sensibili in mod special la pretul produsului bancar, dar
acorda importanta calitatii inalte a acestuia, banca poate promova produsul
aplicand un calcul prin metoda:
a. pret plus
profit
b. pretului
special
c. pretului de
penetrare
d. pretului
evaluat.
ANS: B
82.In cazul in
care pretul produsului bancar a fost calculat in baza costurilor serviciilor la
care se adauga o suma reprezentand profitul se discuta despre metoda:
a. pret plus
profit
b. pretului
special
c. pretului de
penetrare
d. pretului
evaluat.
ANS: A
?18. Serviciile
bancare electronice reprezinta clasa de servicii bancare care pot fi puse la
dispozitie de o banca clientelei sale prin mijloace de plata electronica sau
partial electronica prin intermediul unui terminal (telefon fix, mobil,
Internet, computer personal).
ANS: T
?66. Clientela
bancara devenind tot mai avizata a inceput sa solicite servicii de activitate
bancara privata chiar pentru sume mai modeste, care, de regula, sunt oferite de
banci sub forma:
1. unor pachete
de servicii complete care privesc conturi de depozite in conexiune cu
tranzactii cu titluri financiare;
2. pachetelor de
servicii bancare traditionale imbunatatite calitativ prin asociere cu conturile
de card si activitate bancara electronica - e-banking;
3. pachete de
servicii cu preturi preferentiale derulate prin plasamente la nivel global.
a. 2 + 3
b. 1 + 3
c. 1 + 2
ANS: C
88.Transferul
fondurilor presupune norme standardizate la nivel national cu privire la:
1. instrumentele
de plata in baza carora se procedeaza la transferul fondurilor;
2. tehnologia
unitara de preluare a informatiilor primite, transmise si receptionate de
banci;
3. procedura
operationala de stingere a obligatiilor de plata;
4. transferurile
interne;
5. transferurile
externe;
6. numele
clientilor in favoarea carora se efectueaza transferurile;
7. conectarea la
sistemul SWIFT.
a. 7 + 6 + 5
b. 6 + 5 + 4
c. 1 + 2 + 3
d. 2 + 3 + 7
ANS: C
91.Platile de
mare valoare reprezinta sume foarte mari de bani care sunt schimbate intre
banci, unde tranzactia prersupune o
decontare..si., in tara noastra
sumelei.
a.
urgenta/rapida/peste 50.000
b. la sfarsitul
zilei/a doua zi/sub 50.000
c. in timp
real/zilnic/denominate in
ANS: A
93.Sistemul de
plati si compensari in Romania cuprinde urmatoarele structuri:
1. Sistemul
Electronic de Plati;
2. Sistemul de
plati si compensari pe suport hartie;
3. Sistemul de
Decontare pe baza Bruta in Timp Real (ReGIS);
4. Sistemul
Electronic cu decontare pe baza Neta administrat de Transfond (SENT);
5. Sistemul de
depozitare si decontare a operatiunilor cu titluri de stat (SaFIR).
a. 1 + 2
b. 3 + 4 + 5
c. 1 + 3 + 4
d. 2 + 3
ANS: A
102. Sistemul
SWIFT asigura transmiterea de date si mesaje deservind:
a. relatiile
directe dintre banci si clienti
b. relatiile cu
sistemele de plata si compensari nationale si cu bancile centrale din aceste
tari
c. relatiile cu
alte sisteme de transfer electronic de fonduri si intitutiile centrale
implicate in aceste sisteme
d. toate
ANS: D
110. Fuziunile si
achizitiile in domeniul bancar au avut ca efect:
1. un numar tot mai
mic de banci dobandesc capacitatea de a controla o parte tot mai mare din
resursele bancare;
2. mutarea
liniilor de afaceri in afara domeniilor traditionale ale bancilor si
patrunderea in noi domenii: asigurari, investitii financiare, fonduri mutuale;
3. mutarea
activitatii in afara granitelor nationale;
4. dezvoltarea de
afaceri netraditionale activitatii bancare si cresterea vanzarilor de produse
incrucisate;
5. cresterea si
intarirea pozitiei la nivel global.
a. 1 + 2 + 4
b. 1 + 4 + 5
c. 1 + 2 + 3
d. 2 + 4 + 5
ANS: C
111.
Angajamentele conditionate reprezinta:
a. angajamente de
plata asumate de banca de a efectua in viitor o plata sau de a pune la
dispozitie fonduri
b. angajamente
asumate de banca de a efectua o plata sau a pune la dispozitie fonduri in
eventualitatea producerii unui eveniment
c. orice
angajament de plata asumat de o banca este un angajament conditionat.
ANS: B
118. Principalele
caracteristici ale cardului sunt date de tehnologia informationala incorporata
intr-o piesa dreptunghiulara din plastic care permite:
1. receptarea,
prelucrarea si stocarea informatiilor si transmiterea la distanta a
informatiilor;
2. reflectarea
transferurilor efectuate in baza acestor informatii in conturile bancare ale
participantilor;
3. plata si
decontarea simultana in timp real;
4. functia
instrument de plata electronica.
a. 1 + 3
b. 3 + 4
c. 1 + 2
ANS: C
119. Cardul este
un instrument de plata electronica pe un suport de informatie standardizat,
securizat si individualizat, care permite detinatorului sau:
1. sa foloseasca
disponibilitatile banesti proprii dintr-un cont deschis pe numele sau la
emitentul cardului;
2. sau/si sa
utilizeze o linie de credit in limita unui plafon stabilit in prealabil
deschisa de emitent in favoarea detinatorului de card;
3. sa efectueze
transferuri inter si intrabancare in moneda nationala si in valute straine;
4. sa acceseze
conturile curente de investitii financiare si sa ordone tranzactii.
a. 1 + 3
b. 1 + 2
c. 3 + 4
ANS: B
84. Care sunt
principalele tipuri de carduri si ce caracteristici funcŃionale au? (p.
160; 163)
-carduri de
debit,de debit cu facilitatea de descoperit de cont,de credit,de retragere
numerar
137. Pentru
cardurile emise sub sigla marilor companii de carduri - VISA, Mastercard,
autorizarea tranzactiei presupune:
a. acordul direct
al bancii emitente a cardurilor, ca banca afiliata/membra la sistemul de
carduri respectiv
b. mesajul pentru
autorizarea tranzactiei este rulat direct la centrul unic de autorizare pe zone
geografice sau la nivel international, al companiilor emitente de carduri
c. autorizarea
tranzactiei este data de banca emitenta a cardului, dar mesajul este rutat
printr-un centru de procesare care asigura interfata cu centrul companiei
emitente de carduri la care banca emitenta este afiliata.
ANS: C
138. Documentele
de vanzare - "bonul de casa" eliberat de comerciant - intotdeauna au ca
destinatie un exemplar la comerciant si un exemplar la detinatorul de card,
deoarece:
1. prin semnatura
data pe el, detinatorul de card certifica plata, reprezentand un ordin de plata
dat bancii emitente de a efectua plata din contul sau;
2. constituie un
document in baza caruia pot fi contestate plati inregistrate gresit sau care
apar in extrasul de cont, dar nu au fost facute;
3. este document
utilizat de comerciant in relatia de incasare a banilor prin banca acceptanta.
a. 1 + 2
b. 2 + 3
c. nu au
relevanta
d. toate
ANS: D
139. Toate
autorizarile de plata presupun autorizarea vocala:
1. de catre banca
emitenta;
2. de catre banca
acceptanta;
3. de la centrul
de procesare VISA sau Mastercard, dupa caz;
4. in cazul in
care este utilizat un imprinter.
a. 1 + 2
b. 1 + 4
c. 2 + 3
ANS: B
140. Decontarea
platilor efectuate prin card presupune:
a. debitarea
contului detinatorului de card si creditarea contului comerciantului
b. centralizarea
platilor efectuate de detinatorii de carduri emise de banca emitenta de la
toate sucursalele sale si transferul sumelor pe banci acceptante, in functie de
locatia comerciantilor;
c. implicarea
bancilor emitente si bancilor acceptante ca centre de evidentiere, tranzactiile
efectuandu-se electronic.
ANS: B
141. Decontarea
intrabancara are loc atunci cand:
a. banca emitenta
este si banca acceptanta
b. banca emitenta
este afiliata la o companie de carduri sub sigla careia emite carduri
c. banca
acceptanta, ca banca a comerciantului, este situata in aceeasi tara cu acesta
(unde a avut loc cumparatura)
d. banca emitenta
nu este si banca acceptanta.
ANS: A
? 151. Competitia
bancilor pentru atragerea de depozite a constituit o dominanta dat fiind:
a. rolul pe care
il au depozitele in constituirea resurselor de creditare;
b. contextul
structurarii pietei eurovalutelor si posibilitatea plasamentelor mai avantajoase;
c. posibilitatile
oferite de tehnologia informationala in ofertarea de noi servicii e-banking.
ANS: A
3.
Dezintermedierea s-a manifestat prin asigurarea unui flux financiar
..intre creditor si imprumutat fara a mai apela la un.
a.
direct/intermediar financiar
b.
indirect/creditor autorizat
c. direct/vehicul
investitional
ANS: A
152. Inovatiile
financiare reprezinta procesul continuu al . . . . . . . . . privind produsele,
institutiile si politicile de . . . . . . . . .. care determina . . . . . . . .. unui sistem
financiar.
a. schimbarilor /
operare / structura
b.
reglementarilor / acces / organizarea
c. directivelor
UE / reglementare / componentele
ANS: A
158. Deontologia
bancara se refera la ansamblul normelor de comportament si a obligatiilor
. . . . . . . . . din domeniul bancar fata de clienti, . . . . . . . . . , fata de comunitatea
bancara si . . . . . . . . .
a. sucursalelor /
alte banci / banca centrala;
b.
profesionistilor / colegi de profesiune / societate;
c. brokerilor /
institutii financiare / bursa de valori.
ANS: B
159. Conceptul de
asigurare a depozitelor se refera la:
a. o entitate,
guvern, comunitate bancara, banca centrala, care se angajeaza sa asigure
valoarea depozitelor si restituirea acestora (integral sau partial) in cazul
falimentului bancar;
b. orice banca
care se angajeaza sa restituie depozitele neconditionat, la prima cerere
formulata de deponenti in scris;
c. dreptul
autoritatilor statale de a decide daca se considera util si necesar sa salveze
o banca si sa despagubeasca deponentii in cazul declansarii procedurii de
faliment a bancii.
ANS: A
160.
Interventiile bancii centrale pe piata valutara destinate sa intareasca cursul
monedei nationale in raport cu o valuta straina presupun:
a. vanzarea
monedei nationale si cumpararea valutei straine (vinde lei, cumpara euro)
b. cumpara moneda
nationala si vinde valuta straina (vinde euro, cumpara lei)
c. operatiunile
de vanzare sau cumparare pe piata valutara sunt insotite de operatiuni de
sterilizare
ANS: B
? 161.
Tranzactiile in care se utilizeaza cursuri la termen sunt denumite operatiuni
valutare (1) . . . . . . . . iar ansamblul relational interbancar formeaza piata (2)
. . . . . . . .
a. la vedere / la
termen
b. la vedere / la
vedere
c. la termen / la
termen
ANS: C
97. Unde sunt
plasate fondurile temporar disponibile la sfarsitul unei zile bancare ale
bancilor comerciale? (p. 261)
-fie la depozite
la alte banci,fie sunt utilizate pt a cumpara certificate de depozit sau sant
utilizate pt a acorda credite altor banci
98. Care sunt
tipurile de cultura a creditului (sau filozofia creditarii) si prin
ce se particularizeaza fiecare? (p. 290)
-orientata spre
valoare-se caracterizeaza prin acordarea unei atentii deosebite calitatii
creditelor,controlului f sever al manegementului riscului; primeaza sanatatea
financiara;acordarea creditelor are un caracter conservator; veniturile sant
relativ mai mici
-credite
orientate spre profitul curent: se acorda atentie veniturilor pe termen
scurt;primeaza cresterea sau realizarea planului de profit anual al
bancii;managementul bancii este deschis in acordarea de credite unor
imprumutati care au un risc de credit mare;veniturile sant mari in perioadele
de crestere economice favorabile
-creditare
orientata spre cota de piata : se concentreaza pe marimea cotei de piata
;primeaza cresterea volumului creditelor ;acordarea de credite este
agresiva;veniturile sant puternic influentate in timp de calitatea creditelor
167. Ipoteca este
o . . . . . . . . care serveste la garantarea obligatiilor unui debitor fata de
creditorul sau, printr-un . . . . . . . . . din propriul sau patrimoniu, anume desemnat
pe cale . . . . . . . .. in acest scop.
a. garantie reala
/ bun imobil / legala
b. garantie
personala / bun mobil / contractuala
c. garantie
accesorie / bun imobil / conventionala.
ANS: A
? 99. Prin
sistemul SaFIR sunt derulate urmatoarele tipuri de operatiuni:
1. de piata
primara - derulate de participanti in relatia cu emitentul (decontarea
rezultatelor pietei primare);
2. de piata
secundara (tranzactii de vanzare cumparare, contracte de garantie, operatiuni
repo);
3. de piata
valutara (tranzactii la vedere si la termen);
4. de piata
monetara (tranzactii swap si repo).
a. 1 + 2
b. 3 + 4
c. 2 + 3
d. 1 + 4
ANS: A
101. Cum sunt
denumite cele trei parŃi implicate in emiterea unei garanŃii
bancare? (p. 314)
-banca
garanta,beneficiarul garantiei si ordonatorul
180. Piata
certificatelor de trezorerie este un segment al pietei monetare pe care se
tranzactioneaza certificatele de trezorerie ale autoritatilor guvernamentale
care au fost emise cu scopul:
a. sa asigure
bancilor posibilitatea de a plasa fondurile temporar disponibile in inscrisuri
financiare;
b. sa asigure
existenta unei piete monetare pe care are loc o diversificare a inscrisurilor
financiare negociate;
c. sa acopere
diferentele valorice si in timp, ce apar intre veniturile si cheltuielile
bugetare.
ANS: C
? 181. Piata
certificatelor de depozit este un segment important al:
a. pietei de
capital
b. pietei
monetare
c. pietei
valutare.
ANS: B
182. Principalele
segmente ale pietei monetare nationale sunt:
1) piata
interbancara;
2) piata
actiunilor;
3) piata
certificatelor de trezorerie;
4) piata
acordurilor repo;
5) piata
hartiilor comerciale;
6) piata
obligatiunilor
7) piata
certificatelor de depozit.
a. 1+2+3+4+6
b. 2+3+5+6+7
c. 1+3+4+5+7
ANS: C
129. Programul
SEPA for cards cuprinde un set de principii si reguli cu privire la realizarea
schemelor de carduri la nivel paneuropean, cu scopul de a forma
o..a cardurilor; din 2010 nu ar trebui sa existe
nici. in circulatie, Romania urmand sa se alinieze cerintelor
programului in.
a. piata interna
unica/un produs exclusiv local/2012-2014
b. piata unica a
cardurilor/card exclusiv local/2014
c. piata primara
nationala/un card emis exclusiv local/2010.
ANS: A