Structura de productie si conceptie a firmei industriale

STRUCTURA DE PRODUCTIE SI CONCEPTIE A FIRMEI INDUSTRIALE

Structura de productie si conceptie a firmei reflecta in plan organizatoric locul de desfasurare a activitatii de productie, de control tehnic de calitate si de cercetare, concretizandu-se in anumite verigi structurale.

Prin definitie, structura de productie si conceptie reprezinta numarul si componenta unitatilor de productie, de control si de cercetare, marimea si amplasarea lor pe teritoriul firmei, modul de organizare interna a acestora pe subunitati si locuri de munca, inclusiv legaturile functionale care se stabilesc intre ele pe linia realizarii procesului de productie.

Structurile organizatorice aprobate prin statutul de functionare a firmelor industriale cuprind :

1. Sectiile de productie, definite ca fiind veriga de productie distincta din punct de vedere administrativ in cadrul careia se executa un produs ( ori o parte a lui ) sau se desfasoara un anumit stadiu al procesului de productie. Ele se constituie pentru activitati de productie, de montaj, service si alte activitati productive, avand in componenta lor un anumit numar de ateliere de productie sau de formatii de lucru. Orice sectie de productie isi desfasoara activitatea pe schimburi. Avand in vedere felul proceselor de productie care se desfasoara in cadrul sectiilor deosebim :

- Sectiile de baza, sunt unitatile de productie in cadrul carora se desfasoara procesele de productie de baza care au drept obiect de activitate transformarea factorilor materiali de productie in produse care constituie obiectul activitatii de baza a firmei. Aceste sectii pot fi organizate pe trei principii :

principiul tehnologic, conform caruia proiectarea amplasarii utilajelor si locurilor de munca este facuta ca sa asigure executarea unui stadiu sau a unei faze a procesului tehnologic ( sectia de turnatorie, de forja, de filatura, de tesatorie, etc. ). In raport cu felul proceselor de productie, care se executa, sectiile de productie organizate dupa principiul tehnologic pot fi : sectii de baza-pregatitoare, sectii prelucratoare si sectii de montaj sau de finisaj;

principiul obiectului de fabricatie consta in aceea ca sectiile sunt astfel organizate incat sa asigure in cadrul lor executarea completa a unui produs sau a unor parti a acestuia, in care scop se concentreaza aici toate operatiile tehnologice necesare. Astfel de sectii se mai numesc si sectii organizate dupa principiul ciclului inchis de fabricatie ( sectii pentru fabricarea congelatoarelor, a masinilor de spalat, etc. );

principiul mixt consta in aceea ca anumite sectii, de regula cele pregatitoare, se organizeaza dupa principiul tehnologic, iar alte sectii se organizeaza conform principiului obiectului de activitate ( sectia turnatorie, sectia pentru pluguri, etc. );

- Sectiile auxiliare reprezinta verigile de productie in cadrul carora se desfasoara procesele de productie auxiliare, care asigura prin efectuarea lor, anumite produse sau executarea anumitor lucrari ce nu constituie obiectivul de baza al activitatii firmei, dar care sunt absolut necesare bunei desfasurari a proceselor de baza ( sectia de S.D.V.-uri, sectia de reparatii, etc. ).

- Sectiile de servire, sunt acele verigi structurale unde se executa procesele de servire, avand ca obiect prestarea unor servicii hotaratoare pentru buna desfasurare a proceselor de baza si auxiliare ( sectiile pentru obtinerea diferitelor forme de energie, de depozitare a materialelor, etc. ).

- Sectiile anexa sunt verigile structurale constituite la acele firme la care rezulta cantitati mari de deseuri, in scopul prelucrarii si valorificarii acestora (sectiile de slam de la combinatele chimice, etc. ).  

2. Atelierele de productie sunt subunitati de sine statatoare ale firmei. Ele reprezinta acea veriga structurala delimitata si separata din punct de vedere teritorial, in cadrul careia se executa fie aceeasi activitate din punct de vedere tehnologic, fie anumite operatii impuse de fabricarea unor produse, subansamble sau piese identice sau de acelasi tip ( atelierul de freze, de strunguri, de masini de gaurit, etc. ). Atelierul se poate constitui pentru desfasurarea activitatilor de productie, montaj, service si alte activitati similare. Conditia de constituire este ca volumul de activitate sa necesite un anumit numar de executanti si de formatii de lucru si sa desfasoare activitatea pe schimburi. Pot exista si ateliere de proiectare, ca verigi structurale ale firmei, atunci cand volumul de activitate o cere.

3. Laboratoare de control, analize si cercetare, in cadrul carora se executa analize, probe si masuratori pentru determinarea calitatii materiilor prime, materialelor, subansamblelor, produselor sau a altor lucrari asemanatoare .

4. Sectorul de productie este o subunitate atelierului, delimitata sub raport teritorial, unde se executa un anumit tip de operatie tehnologica ( criteriul omogenitatii tehnologice ) sau o succesiune de operatii legate de fabricatia unei piese sau parti de produs ( criteriul obiectului de fabricat ) ( sectorul strungurilor automate, sectorul prelucrare bloc-motor ).

5. Locul de munca este veriga structurala de baza care desemneaza partea suprafetei de productie a unui atelier, sector sau sectie dotata cu utilaj si echipament tehnic corespunzator si destinata executarii anumitor operatii in vederea obtinerii productiei sau servirii procesului de productie.

Un loc de munca poate fi universal, atunci cand in cadrul lui se executa un tip de operatie la o mare varietate de produse, sau specializat cand se executa un fel de operatie la un fel de produs sau reper in mod repetat. La un loc de munca poate lucra un singur muncitor, mai multi muncitori sau un muncitor poate lucra la mai multe masini .

Functionarea in conditii eficiente a unei firme industriale necesita adoptarea tipului optim de structura de productie si de conceptie in raport cu particularitatile prezentate de fiecare firma.

Se deosebesc urmatoarele tipuri de structuri de productie si conceptie :

- structura de productie si conceptie de tip tehnologic, caracterizata prin aceea ca organizarea sectiilor de productie de baza se face dupa principiul tehnologic, fiind recomandabila firmelor cu productie individuala sau de serie mica. Are urmatoarele avantaje : permite o nomenclatura variata de produse, asigura folosirea rationala a masinilor si utilajelor printr-o incarcare completa, creeaza conditii pentru folosirea completa a fortei de munca. Exista si unele dezavantaje : necesita un volum sporit de transporturi interne, intreruperi mari in functionarea utilajelor, reducerea raspunderii pentru calitatea reperelor executate si nu permite organizarea productiei in flux (fig. 3.2 ). .

Fig. 3.2  Structura de productie si de conceptie tehnologica

- structura de productie si conceptie de tip pe produs, care se caracterizeaza prin faptul ca organizarea sectiilor de productie se face dupa principiul obiectului de fabricat, fiecare sectie asigura fabricarea unui produs sau a unor parti ale acestuia. Se recomanda pentru productia de masa sau de serie mare. Aceasta structura are avantaje cum ar fi : permite organizarea productiei in flux si specializarea continua a productiei, face posibila introducerea tehnicii noi asigura specializarea executantilor si determina ridicarea calificarii acestora, furnizeaza cresterea productivitatii muncii, reduce volumul de transport si asigura continuitatea productiei. Are urmatoarele dezavantaje : flexibilitate redusa in schimbarea structurii sortimentului productiei, determina folosirea incompleta a utilajelor. Este eficienta numai in conditiile productiei de masa sau de serie mare ( fig.3.3 ).

Fig. 3.3  Structura de productie si de conceptie pe produs .

- structura de productie si conceptie de tip  mixt asigura organizarea unei parti a firmei dupa principiul tehnologic, iar cealalta parte dupa principiul pe obiect. Acest tip de structura are avantajele urmatoare : fabricarea unei nomenclaturi variate de produse, asigura flexibilitatea sporita a productiei, creeaza conditii pentru specializarea unor sectii, permite introducerea unei tehnologii noi. Ca dezavantaje mentionam : volumul mare a transporturilor interne, existenta unor intreruperi in fabricatia produselor, aparitia unor dereglari dese in functionarea utilajelor, etc. ( fig. 3.4 ) .

Fig. 3.4  Structura de productie si de conceptie mixta

Structura de productie si conceptie a firmei industriale este influentata de o serie de factori intre care enumeram :

volumul productiei fabricate, care influenteaza direct structura de productie si de conceptie, determinand numarul, felul si marimea unitatilor de productie. Astfel la firmele mari se pot crea mai multe sectii de acelasi fel, care sa lucreze in paralel in timp ce la firmele mici pot fi concentrate stadii diferite ale procesului tehnologic in cadrul aceleasi sectii de productie;

gradul de integrare si nivelul de specializare si de cooperare a firmei determina o anumita structura de productie si conceptie. Astfel, o firma complet integrata va avea un anume numar de feluri de sectii de productie mai mare decat in cazul unei firme cu grad de integrare mai redus. Reducerea gradului de integrare se face in conditiile adancirii gradului de specializare si de cooperare a firmelor. In acest fel nu apar in structura de productie si de conceptie sectiile de productie pentru anumite stadii ale procesului tehnologic, creandu-se in schimb sectii de productie specializate care-si procura semifabricatele necesare prin cooperare de la alte firme specializate in producerea semifabricatelor respective;

felul produselor fabricate si natura tehnologiei folosite determina o anumita structura de productie si de conceptie diferentiata pe ramuri si subramuri de activitate;

locul de amplasare a firmei exercita o mare influenta asupra structurii de productie si conceptie a firmei. Daca firma este amplasata in afara centrelor populate vor trebui precizate in structura firmei unitatile de servire social-culturala cu caracter complex, lucru aproape de neconceput atunci cand amplasarea firmei se face in zone populate .