Planul de afaceri

PLANUL DE AFACERI

1. Obiectivele proiectului economic

Obiectivul general al planului de afaceri este de a forma studentilor o imagine de ansamblu asupra activitatii ce se desfasoara in cadrul unei intreprinderi, de a integra intr-un tot unitar, corelat, diferitele domenii de activitate, de a ajuta la intelegerea locului si importantei pe care diferitele discipline studiate in timpul facultatii il au in activitatea economica concreta.

Obiectivul specific al planului de afaceri este de a evidentia elementele tehnico-economice legate de infiintarea si desfasurarea activitatilor intr-o fabrica sau sectie integrata de productie faruri auto.

Realizarea planului de afaceri presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

- etapa I: Analize generale. Cadrul general de analiza externa si interna;

- etapa II: Organizarea si dimensionarea sistemului de fabricatie;

2. Analiza externa si analiza interna

Analizele generale constau in analiza mediului extern si analiza interna a intreprinderii si au ca scop identificarea punctelor forte si punctelor slabe ale acesteia, a oportunitatilor si amenintarilot in relatia intreprinderii cu mediul. In cazul in care analiza se face pentru imbunatatirea sau restructurarea activitatii firmei analiza interna este extinsa, cuprinzand toate aspectele care vor fi mentionate: in cazul in care analiza se face pentru infiintarea firmei, analiza interna se restrange la acele aspecte care pot fi studiate si planificate.

Analiza mediului extern vizeaza:

sistemul economic in care isi desfasoara activitatea firma;

sistemul politic existent in tara in care isi desfasoara activitatea firma, precum si in alte tari;

sistemul social cu care firma se confrunta.

Legat de sistemul economic se analizeaza:

- piata cu toate dimensiunile, componentele si caracteristiciele ei:

capacitatea, dinamica, aria, potentialul pietei;

concurenta (tipul concurentei, dimensiunea firmelor concurente,

seriozitatea si performantele acestora, strategiile si tacticile adoptate de firmele concurente);

- produsele substituibile si cele complementare;

- pozitia firmelor concurente pe piata; pozitia pe care ar putea-o ocupa firma si produsele sale pe piata;

- tehnologiile existente pentru fabricarea produselor pe care firma le are in vederea precum si tehnologiile folosite de firmele concurente;

- inovatiile care au patruns pe piata, ritmul de inovare in industria sau ramura vizata, ritmul de inovare al firmelor concurente;

- legislatia economica existenta la nivel national sau acorduri internationale care influenteaza firma in cauza; reglementari in cadrul tarii sau pietei pe care firma doreste sa patrunda.

Legat de sistemul politic se analizeaza:

- relatia firmei cu statul;

- natura si stabilitatea sistemului politic al tarii de origine si al tarilor pe a caror piete firma doreste sa patrunda;

- atitudinea in tara vizata fata de patrunderea capitalului sau produselor straine; existenta protectionismului;

- masura in care legislatia generala favorizeaza activitatea economica, nivelul birocratiei, reglementari speciale.

Legat de sistemul social se analizeaza:

- reglementarile de natura sociala;

- legislatia muncii;

- potentialul fortei de munca (nivelul de pregatire generala si profesionala, varsta, starea de sanatate etc.);

- puterea sindicala si modalitatile de negociere si solutionare a conflictelor de munca;

- nivelul general de cultura si civilizatie, specificul national, normele si valorile morale si sociale, religia.

Analiza interna presupune:

Analiza caracteristicilor generale ale firmei; aceasta urmareste:

- forma juridica a firmei;

- domeniul de activitate al firmei si locul pe care il ocupa in domeniu sau industrie;

- misiunea (vocatia) firmei;

- relatia produse-piete;

- dimensiunea firmei si cifra de afaceri (CA);

- structura organizatorica si structura conducerii;

- modul de organizare si conducere a activitatii compartimentelor;

- sistemul de gestiune;

- modele de fabricatie;

- canalele de distributie pentru produsele/serviciile firmei.

Analiza performantelor firmei; aceasta urmareste:

1. criteriile comerciale de performanta:

a. evolutia cifrei de afaceri si perspectivele acesteia; se foloseste indicatorul indicele cifrei de afaceri (I_CA):

Ica=CA_t/CA₀*100

unde:   CA_t = cifra de afaceri la momentul t

CA₀ = cifra de afaceri la momentul initial (de referinta)

b. partile de piata detinute de firma; se folosesc indicatorii pozitia intreprinderii pe piata (partea de piata) (p) si pozitia concurentiala pe piata (partea relativa de piata) (p_c):

P_k =  V_kj/V_Tj

unde:   P_k = pozitia pe piata a firmei k (partea de piata a firmei K)

V_kj = vanzarile firmei K din produsul j

V_Tj = vanzarile totale din produsul j

c. analiza gamei de produse/servicii oferite de firma (etapa din ciclul de viata in care se situeaza, calitatea, pretul, fiabilitatea etc.);

d. analiza modului in care se grupeaza si se comercializeaza produsele pe diferitele segmente de piata;

e. analiza masurii in care produsele raspund cerintelor consumatorilor;

f. furnizorii firmei (numarul si repartizarea lor teritoriala, stabilitatea relatiilor, seriozitatea clientilor etc.);

g. clientii firmei (numarul si repartizarea lor teritoriala, categorii de clienti, fidelitatea fata de firma sau fata de marca etc.);

h. eficienta politicii de marketing (analiza dinamicii raportului; cheltuieli de marketing/vanzari);

i. eficacitatea sistemului de distributie.

2. criteriile financiare de performanta: 

a. disponibilitatile monetare detinute de firma in urma incasarilor si platilor; se analizeaza prin indicatorul trezoreria firmei (T):

T = FR - NFR

unde: FR = fondul de rulment

NFR = necesarul de fond de rulment

b. lichiditatea firmei sau capacitatea de a-si onora obligatiile pe termen scurt; se analizeaza prin indicatorii lichiditatea curenta (LC) si lichiditatea rapida (LR):

LC =  ACEM/PCEM

LR = (ACEM - SM)/PCEM

unde: ACEM = activele curente exigibile medii

PCEM = pasivele curente exigibile medii

SM = stocul mediu

c. solvabilitatea firmei sau capacitatea de a-si onora obligatiile pe termen lung; se analizeaza prin indicatorul rata de acoperire a datoriei totale prin active (r_dt):

r_dt = AT/ AC+ITL+DITL

Unde: AT = activele totale

AC = activele curente

ITL = imprumuturile pe termen lung

DITL = dobanda la imprumuturile pe termen lung

d. capacitatea de autofinantare a firmei; se analizeaza prin indicatorii rata indatorarii (r_i), ponderea creantelor in activele curente (p_c), ponderea disponibilitatilor banesti in activele curente (p_d):

r_i = ITL/CP*100

p_c = C/AC*100

p_d = D/AC*100

unde: CP = capitalul permanent

C = creantele

D = disponibilitatile

ITL = imprumuturi pe termen lung

AC = active circulante

e. costul si disponibilitatea capitalului;

f. posibilitatea de crestere a capitalului firmei;

g. rentabilitatea firmei; se analizeaza prin indicatorii marimea profitului (p_r), rentabilitatea economica (r_e), rentabilitatea financiara (r_f):

r_e = PRb/CP*100

r_f = PRn/CPR*100

unde:   PRb = profitul brut

PRn = profitul net

CPR = capital propriu

h. politica firmei in ceea ce priveste modul de utilizare a profitului ( pentru investitii, pentru repartizarea de dividente etc,).

i. criteriile industriale de performanta:

j. domeniul de activitate si natura activitatii firmei;

k. numarul de fabrici din cadrul firmei si repartizarea lor teritoriala;

l. productia maxima ce poate fi obtinuta; se analizeaza prin indicatorul

m. capacitatea de productie (C_p):

C_p = M_c * F_d * N_te

unde: Mc = marimea caracteristica dimensionala tehnica

Fd = fondul de timp maxim disponibil

N_te = norma tehnico-economica

n. flexibilitatea mijloacelor de munca, adica posibilitatea de a trece de la o sarcina de fabricatie la alta rapid si cu costuri minime;

o. nivelul tehnic al utilajelor;

p. structura pe categorii a utilajelor;

s. productivitatea fondurilor fixe; se analizeaza prin indicatorul cifra de afaceri la 1000 lei fonduri fixe (CA_/1000FF):

CA_/1000FF = CA/FF*100

unde: FF = valoare fondurilor fixe

t. rentabilitatea fondurilor fixe (capacitatea fondurilor fixe de a produce profit); se analizeaza prin indicatorul profitul la 1000 lei fonduri fixe (pr_/1000FF):

pr_/1000FF = PRb/FF*1000  sau pr_{/1000 FF} = PRn/FF*1000

3. criteriile de performanta ale activitatii de cercetare - dezvoltare:

a. bugetul pe care il aloca pentru activitatile de cercetare-dezvoltare, analizat ca pondere in cifra de afaceri;

b. ponderea personalului din activitatea de cercetare-dezvoltare in totalul salariatilor ( p_pCD):

p_pCD = N_sCD/ N_s *100

unde:   N_sCD = numarul salariatilor din activitatea de cercetare-dezvoltare

N_s = numarul total al salariatilor

c. structura personalului din activitatea de cercetare-dezvoltare;

d. capacitatea profesionala a personalului din activitatea de cercetare-dezvoltare (numarul de brevete de inventii si inovatii, numarul de produse noi lansate pe piata etc.);

e. baza tehnico-materiala si sistemul informational in activitatea de cercetare-dezvoltare.

4. criteriile de performanta privind personalul firmei:

a. gradul de asigurare cu personal pe nivele de calificare; se apreciaza prin indicatorul deficitul de personal (D_p):

D_p = N_e - N_n

unde: N_e = numarul de salariati existenti

N_n = numarul de salariati necesar pentru realizarea activitatilor

b. nivelul de calificare a personalului si performantele realizate in procesul de fabricatie;

c. structura personalului pe categorii de salariati, pe varsta si vechime in munca;

d. salarizarea (salariul mediu pe categorii profesionale);

e. absenteismul; se analizeaza prin raportul numar zile de absente / numar zile de lucru teoretic;

f. fluctuatia personalului; se analizeaza prin raportul numar de salariati care pleaca din firma/efectivul scriptic de salariati;

g. securitatea muncii; se apreciaza prin raportul numar accidente de munca / numar ore de lucru;

h. masura care s-a lucrat cu program restrans sau suplimentar;

i. productivitatea muncii (W);

j.rentabilitatea muncii (r_m);

r_m = pr_b; pr_n/ /N_s; S

criteriile privind evolutia si adaptarea firmei la cerintele pietei

flexibilitatea firmei, exprimata prin timpul si costul adaptarii firmei la conditiile pietei; timpul de adaptare cuprinde: timpul necesar pentru a percepe schimbarea, timpul necesar pentru luarea deciziilor privind adaptarea, timpul necesar pentru a aplica deciziile luate; acesti timpi depind de calitatea sistemului informational si de calitatea conducerii.

3. Planul de afaceri

Ce contine un plan de afaceri? Iata o intrebare necesara, dar pe care intreprinzatorii mici si mijlocii o pun foarte rar.

Cuprinsul unui plan de afaceri este compus din patru sectiuni distincte:

• descrierea afacerii;
• planul de marketing;
• planul  managerial;
• planul de management financiar.

Anexele planului de afaceri trebuie sa contina un rezumat al afacerii, documentele anexe si predictiile financiare.

3.1. Descrierea afacerii

In aceasta sectiune trebuie sa faci o descriere detaliata a afacerii. O intrebare care merita pusa este: ce afacere am eu? Cand raspunzi la aceasta intrebare, nu uita sa incluzi produsul, piata si serviciile, dar si o descriere clara a ceea ce face afacerea ta unica (unique selling point). E bine de stiut totusi ca, pe masura ce vei dezvolta planul de afaceri, probabil va trebui sa modifici sau sa transformi intrebarile initiale.

Sectiunea dedicata descrierii afacerii este impartita in trei subdiviziuni. Prima dintre ele este descrierea propriu-zisa a afacerii, cea de-a doua descrie produsul sau serviciul pe care ai de gand sa-l oferi, iar cea de-a treia descrie localizarea afacerii tale si de ce aceasta este necesara.

A. Descrierea propriu-zisa a afacerii

Forma legala a afacerii: proprietate, parteneriat, corporatie;

Licentele si permisele de care ai nevoie;

Tipul afacerii: comert, productie, serviciu;

Ce este produsul sau serviciul tau;

Precizeaza daca este o afacere noua, independenta, o achizitie, o extindere, o franciza;

De ce va fi profitabila afacerea ta?

Care sunt oportunitatile de dezvoltare?

Va influenta franciza ritmul de crestere?

Cand va fi lansata propriu-zis afacerea (ziua, ora); 

Ce ai aflat despre tipul de afacere in care te lansezi din surse externe (distribuitori, bancheri, publicatii de specialitate, etc.)

Coperta include numele, adresa, numerele de telefon si numele tuturor actionarilor.

Nu uita sa evidentiezi aspectul de unicitate (unique selling point) al afacerii tale, de ce si in ce fel va atrage consumatorii.

Pune in valoare orice idee sau caracteristica noua care ar putea sa iti mareasca sansele de succes.

Descrierea afacerii trebuie sa evidentieze clar scopurile si obiectivele afacerii si sa arate de ce esti sau vrei sa fii in aceasta afacere.

B. Produsul/serviciul

Incearca sa prezinti beneficiile produsului sau serviciului oferit de tine din perspectiva consumatorului. Un antreprenor de succes stie ce vrea consumatorul sau cel putin are o idee despre asteptarile sale. Acest tip de anticipare ajuta foarte mult la atingerea satisfactiei clientului si la formarea loialitatii acestuia, si in mod sigur este o strategie buna de a depasi concurenta sau chiar de a o inlatura.

Descrie:

Ceea ce vinzi;

Ce beneficii aduce consumatorului;

Ce produse sunt cerute si daca ele vor garanta vanzari constante;

Ce aduce diferit produsul sau serviciul oferit de tine.

C. Localizarea afacerii

Succesul sau esecul afacerii tale depinde foarte mult de locatia ei. Trebuie sa fii aproape de consumatori: acestia sa aiba simtul accesibilitatii si al sigurantei. Ia in considerare urmatoarele intrebari atunci cand scrii aceasta sectiune:

T    Care sunt nevoile locatiei?

T    De cat spatiu ai nevoie?

T    De ce sunt de dorit zona si cladirea respectiva?

T    Este usor accesibila?

T    Se afla intr-o zona cu transport in comun?

T    Iluminarea stradala este adecvata?

3.2. Planul de marketing

· Exista segmente de piata sau demografice de interes?

Marketingul joaca un rol vital in investitiile de succes. Cat de bine faci marketingul pentru produsul tau va determina succesul afacerii. Elementul cheie al unui plan de marketing de succes este buna cunoastere a nevoilor, dorintelor si asteptarilor clientilor. Identificind acesti factori, poti realiza o strategie de marketing care iti va permite sa trezesti si sa satisfaci nevoile clientilor tai. Identifica-ti clientii in functie de varsta, sex, venit, nivel educational, rezidenta. La inceput, concentreaza-te asupra acelor clienti care aproape sigur se vor indrepta spre produsul tau. O data cu extinderea numarului de clienti, va trebui sa modifici si planul de marketing, pentru a-i include si pe ceilalati.

Construieste planul de afaceri raspunzand la urmatoarele intrebari:

· Cine sunt clientii tai? Defineste-ti piata vizata.
· Piata pe care vei intra este in crestere? Constanta? in declin?
· Poate fi extinsa piata?
· Cum iti vei atrage, mentine si creste cota de piata?
· Care este politica de preturi?

Concurenta

Competitia este un mod de viata. Suntem intr-o continua competitie pentru joburi, promovari, burse, in sport si, practic, in fiecare aspect al vietii. Natiunile sunt in competitie pentru a castiga consumatorul de pe piata mondiala; la fel si proprietarii de intreprinderi mici si mijlocii. Mediul de afaceri este un mediu volatil si inalt competitiv, de aceea pentru a avea succes, trebuie sa iti cunosti foarte bine concurenta.

Care sunt primii tai cinci concurenti?
· Cine sunt concurentii tai indirecti?
· Cum sunt afacerile lor: constante, in crestere, in declin?
· Ce ai aflat din activitatile lor? Din publicitatea pe care si-o fac?
· Care sunt punctele lor tari si cele slabe?
· Prin ce difera produsul tau de al lor?

Monitorizeaza-ti competitorii. Pastreaza dosare separate pentru fiecare in parte: reclame, materiale promotionale, politica de preturi. Studiaza sloganele lor. Sunt scurte, descriptive, atragatoare? Facand toate acestea te va ajuta sa iti cunosti mai bine concurentii.

Politica de pret si vanzari

Politica de pret este o alta tehnica de marketing care te ajuta sa fi competitiv pe piata. Studiaza politica de pret a concurentilor tai si vei stii daca preturile tale se incadreaza in aceasi linie cu a concurentilor din zona ta de piata si daca ei sunt la curent cu uzantele industriei.

Cateva din strategiile de pret sunt:

· costurile si preturile la vanzarea  en-detail;
· pozitia competitiva;
· preturi sub cele ale concurentei;
· preturi peste cele ale concurentei;
· preturi aliniate;
· preturi multiple;
· costurile si preturile serviciilor (doar pentru afacerile cu servicii);

· componenta serviciului
· costurile materiale;
· costurile de productie;
· costurile de regie.

Cheia succesului este sa ai o strategie bine planificata, sa-ti stabilesti politica si sa monitorizezi constant costurile preturilor si operatiilor pentru a-ti asigura profitul.

Publicitatea si relatiile publice

Felul in care iti promovezi bunurile si serviciile poate duce la ridicarea sau la distrugerea afacerii tale. Avand produse sau servicii bune fara a le promova este ca si cand nu ai avea nici un fel de afacere. Multi antreprenori lucreaza sub influenta ideii gresite ca afacerea se promoveaza de la sine si directioneaza banii care ar trebui folositi pentru publicitate si promovare in alte arii de activitate.

Publicitatea si promovarea constituie linia vietii pentru o afacere si trebuie tratate ca atare.

Sa creezi unui plan care sa utilizeze publicitatea si networkingul (retele electronice de lucru, liste de discutii prin e-mail) inseamna sa-ti promovezi afacerea. Dezvolta un text scurt si descriptiv care sa identifice clar marfurile si serviciile tale, localizarea si preturile.

3.3. Planul managerial

Conducerea unei afaceri cere mai mult decat dorinta de a fi propriul tau sef. Necesita dedicatie, perseverenta, abilitatea de a lua decizii si abilitatea de a te descurca atat cu angajatii cat si cu finantele. Planul managerial (alaturi de planul de management financiar si planul de marketing) pune bazele succesului pentru afacerea ta.

La fel ca si mijloacele fixe si echipamentele, oamenii sunt resurse - ei sunt cel mai important bun al unei afaceri. Vei descoperi ca angajatii si echipa ta joaca un rol important in toate operatiile afacerii tale. in mod consecvent, este obligatoriu sa stii care sunt calitatile pe care le ai si cele pe care nu le ai, de vreme ce va trebui sa angajezi personal pentru a suplini lipsurile tale. De asemenea, este obligatoriu ca tu sa stii cum sa-ti conduci si sa-ti tratezi angajatii. Integreaza-i in echipa. Tine-i la curent cu schimbarile si cere-le mereu parerea despre acestea.

Angajatii au adesea idei excelente care pot duce la acoperirea unor noi segmente de piata, la perfectionari ale produselor si serviciilor deja existente sau la noi linii de produse si servicii care pot sa imbunatateasca laturile mai putin competitive.

Planul tau managerial trebuie sa raspunda la anumite intrebari, cum ar fi:

· Cum te ajuta experienta ta antreprenoriala in noua afacere?
· Care iti sunt slabiciunile si cum poti sa le compensezi?
· Cine va face parte din echipa manageriala?
· Care sunt punctele tari si cele slabe ale echipei manageriale?
· Care sunt indatoririle acesteia?
· Sunt bine definite aceste indatoriri?
· Va functiona aceasta asistenta?
· Care este necesarul curent de personal?
· Care sunt planurile tale pentru angajarea si instruirea  personalului?
· Ce salarii, beneficii, concedii vei oferi?

· Ce beneficii, in cazul in care exista, iti poti permite in acest moment?

3.4. Planul de management financiar

Managementul financiar solid este una dintre cele mai bune cai pentru ca afacerea ta sa ramana profitabila si solvabila. Fiecare pas facut cu succes in lumea afacerilor depinde de cat de bine vei putea conduce afacerea din punct de vedere financiar. in fiecare an mii de afaceri cu un potential ridicat de succes dau faliment din cauza managementului financiar prost.

Ca proprietar al unei afaceri, va trebui sa identifici si sa implementezi politici care sa conduca si sa asigure indeplinirea obligatiilor financiare ce-ti revin. Pentru a-ti conduce finantele cat mai bine, planifica-ti un buget realist prin determinarea sumei de bani care iti este necesara pentru deschiderea afacerii (costurile de start) si a sumei necesare pentru a o pastra (costuri de operare). Primul pas pentru crearea unui plan financiar il constituie dezvoltarea bugetului de start. Bugetul de start include acele costuri care sunt necesare o singura data, cum ar fi echipamentele, depozitele utilitatilor, etc.

Bugetul de start trebuie sa acopere urmatoarele cheltuieli:

Personal (costuri de angajare),

Taxe legale si profesionale,

Licente si permise,

Echipament,

Asigurari,

Aprovizionare,

Publicitate si promovare,

Salarii si prime,

Contabilitate,

Venituri,

Utilitati,

Cheltuieli neprevazute.

Un buget operational este pregatit in momentul in care esti cu adevarat gata sa-ti incepi afacerea. Bugetul operational va reflecta prioritatile de cheltuire a banilor, costurile la care te astepti si cum esti pregatit sa faci fata acestor cheltuieli. Bugetul operational trebuie sa includa de asemenea si banii care vor acoperi primele trei sau sase luni de operare. El trebuie sa permita urmatoarele cheltuieli: personal, asigurari, chirie, depreciere, plata imprumuturilor, publicitate si promovare, contabilitate, cheltuieli neprevazute, salarii si prime, utilitati, datorii / subscriptii / onorarii, taxe, reparatii.

Sectiunea financiara a planului tau de afaceri trebuie sa cuprinda toate cererile de imprumut pe care le-ai facut, lista cu echipamente si provizii, balanta contabila, analiza financiara, proiectia veniturilor reale (profitul si pierderile prevazute) si cash-flow-ul. Declaratia de venit si previzionare de numerar trebuie sa includa o previziune pe trei ani, detaliata pe luni pentru primul an si pe trimestre pentru urmatorii doi ani.

Sistemul de contabilitate si sistemul de control al inventarului pe care le vei folosi sunt incluse de obicei tot in aceasta sectiune a planului de afaceri. Chiar daca iti dezvolti singur sistemele de inventar si de contabilitate, consulta un specialist in finante, pentru a intelege fiecare segment si operarea acestora. Un specialist in finante te poate asista la dezvoltarea acestei parti a planului de afaceri.

Intrebarile pe care trebuie sa le iei in considerare sunt:

T    Ce tip de sistem de contabilitate vei folosi?

T    Ce scopuri de vanzari si profituri iti doresti in urmatorul an?

T    Ce proiectii financiare va trebui sa incluzi in planul tau de afaceri?

T    Ce sistem de inventar vei folosi?

Planul tau trebuie sa includa explicatia fiecarui proiect in parte.

Anexe

Concepe si redacteaza un rezumat scurt si concis al afacerii tale, anezeaza documentele oficiale, datele de identificare, predictiile financiare si planul tau de afaceri e bun de prezentat finantatorilor.

4. Elementele unui plan de proiect eficient

Un plan bun ar trebui sa aiba urmatoarele caracteristici:

. Sa aiba o descriere fidela a situatiei actuale;

. Sa aiba un scop clar;

. Sa evidentieze resursele de care dispunem;

. Sa aiba detaliate sarcinile care trebuie indeplinite, cine este responsabil, cine executa, cu ce resurse, ce grad de prioritate au si ce termene limita trebuie urmarite;

. Sa aiba mecanisme de control care sa semnaleze in timp util managerului de proiect dificultatile, obstacolele si amenintarile aparute in etapa de implementare a planului;

. Sa aiba planuri alternative astfel incat sa se poata raspunde rapid si eficient situatiilor de criza;

. Sa fie indeajuns de scurt incat sa fie clar nu numai pentru cei care l-au alcatuit ci si pentru cei care trebuie sa il implementeze;

. Sa poata fi facut public, sa se evite elemente care sa poarte eticheta de confidentialitate.

Cum se pot alcatui planuri de proiect eficiente

Pentru a avea un grad mai mare de certitudine ca planul pe care il alcatuiti este bun, puteti incerca sa aplicati urmatoarele metode:

. Sa implicati echipa de proiect in diferite etape ale planificarii astfel incat sa le castigati suportul si implicarea. Nu este nevoie sa implicati toata echipa in in toate etapele planului si nu este nevoie nici sa le delegati competenta de luare a deciziilor sau sa ii implicati in procesul decizional. Sfatuindu-va cu ei insa, le veti da senzatia de apartenenta la planul pe care il veti alcatui si veti obtine astfel rezultate mult mai bune cu un efort motivational ulterior mult mai mic.

. Sa explicati celor implicati de ce este nevoie sa planificam in acel moment si in directia in care se va construi planul. Este din nou un moment in care, daca veti juca ' cu cartile pe masa' veti obtine suportul celor implicati prin transparenta pe care o asigurati si prin accesul la informatie pe care il realizati. Afland toate detaliile pe care le pot folosi si intelege, oamenii vor simti ca au un grad mult mai mare de responsabilitate fata de succesul sau esecul planului.

. Sa va asigurati ca resursele necesare realizarii planului de proiect sunt si raman valabile pe toata durata implementarii sale. Cel mai des intalnita cauza pentru care un plan esueaza este criza de resurse. Aceasta se datoreaza fie situatiei economice labile fie proastei gestionari a resurselor fie unei estimari incorecte in etapa de planificare. Pentru fiecare dintre cauzele crizei de resurse exista insa potentiale solutii. Situatia economica labila (fiscalitate, inflatie, etc.) este o amenintare - asa cum vom vedea si in cadrul analizei SWOT. Nu putem influenta in mod direct aceasta cauza dar putem tine cont de ea. Pentru a nu fi afectati in mod fatal de situatia economica, putem incerca un exercitiu previzional pe baza evolutiei de pana acum a parametrilor pe care ii avem in vedere si, in mod cert, putem scurta perioada pentru care planificam.

Gestionarea defectuoasa a resurselor poate fi reglata de o monitorare riguroasa a consumului acestora si de o evaluare periodica a stocului ramas. Cat priveste evaluarea incorecta a resurselor, aceasta se poate remedia daca ciclul planificarii este parcurs corect. In etapa de evaluare a planului vom avea cum sa identificam eventualele inadvertente.

. Pe cat posibil, nu modificati fundamental modul in care actionati de obicei. Oamenii se acomodeaza destul de greu cu un nou stil de munca si probabil ca ati pierde un timp destul de lung pana cand echipa ar ajunge la acelasi nivel de rezultate.

. Includeti in planul dumneavoastra puncte de referinta care sa incheie etape clare ale planului. Veti putea monitora si mai ales evalua etapele importante ale planului in momente bine stabilite dinainte. Acest fapt va genera o perspectiva a evolutiei generale a planului, veti putea remedia din timp posibile deficiente si veti putea 'premia' succesele obtinute.

. Utilizati KISS (Keep It Simple and Straightforward - 'Pastrati-l simplu si direct') pentru ca va trebui sa aveti in vedere ca planul pe care il veti alcatui nu va fi citit numai de persoane care au acelasi nivel de pregatire sau acelasi grad de cultura ca dumneavoastra.

Model de structura a unui plan de afaceri

I. PREZENTARE GENERALA

A. AGENTUL ECONOMIC

Denumire, adresa

Forma juridica

Certificat de inmatriculare

Propietari

Scurt istoric

Descrierea activitatii

Capital social

Activitati desfasurate

Produse realizate/servicii prestate

Managementul agentului economic

B. AFACEREA

Scurta descriere a afacerii

Data demararii afacerii, stadiul actual al afacerii

Stadiul de viata al domeniului de activitate

Actiuni intreprinse pana la solicitarea creditului

II. ANALIZA PIETEI

A. PREZENTARE GENERALA

B. MIXUL DE MARKETING

Produsul

Pret

Promovarea

Distributie

C. FACTORI DE INFLUENTA

Factori interni

Factori externi

D. RELATII COMERCIALE

Clienti

Furnizori

III. STRUCTURA ORGANIZATORICA

A. FACTORI CALITATIVI

Management

Pregatire profesionala

B. FACTORI CANTITATIVI

Personal TESA

Personal direct productiv

Personal auxiliar

IV. ORGANIZAREA PRODUCTIEI

A. ORGANIZAREA FLUXULUI DE PRODUCTIE

B. CONTROLUL CALITATII

C. CONDITII DE TRANSPORT

D. CAPACITATI DE PRODUCTIE

V. RELATII BANCARE

A. BANCI CU CARE SOCIETATEA COLABOREAZA

B. CREDITE ACTUALE

STUDIU DE CAZ I.

INTOCMIREA UNUI PLAN DE MARKETING

DESCRIEREA PROIECTULUI

1.1. Date de identificare a agentului economic

a. Denumirea societatii_____ _______ ______ _________

b. Numarul si data inregistrarii la R.C

c. Tipul si descrierea ctivitatii

d. Forma de organizare_____ _______ ______ _________

e. Natura si structura capitalului________________

f. Capitalul social este de_____ _______ ______ ________

1.2. Conducerea firmei

1.2.1. Asociati(actionari) principali

1.2.2. Comitetul director

1.3. Piata

1.3.1. Serviciile (produsele) oferite

1.3.2. Principalii furnizori:

1.3.3. Clientii principali

1.3.4. Concurenta

1.3. Pozitia produselor proprii fata de concurenta

1.3.6. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite ca urmare a realizarii proiectului propus

Pret_________ Calitate_________Caracteristici noi__________

Servicii post - vanzare___________Altele (descriere)______________

1.3.7. Reactia previzibila a concurentei la aparitia noii oferte pe piata

1.3.8. Activitati de promovare a vanzarilor

reclama____________publicitate____________pliante____________

tirguri si expozitii__________ ______ ____ ____________

alte forme(descriere)__________ ______ ____ __________

DIMENSIONAREA ELEMENTELOR TEHNICE DE CAPACITATE A NOII UNITATI

2.1. Dimensionarea suprafetelor necesare pentru activitatea de baza si auxiliara

a.) Teren

b.) Cladiri

2.2. Descrierea sumara a fluxurilor principale ale activitatii (procesului tehnologic)

__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ ___________________

2.2.1. Activitatea de comert

2.2.2. Alimentatie publica

2.2.3. Activitate de cazare

2.2.4. Calculul necesarului de masini, utilaje si instalatii principale

III. PARTEA FINANCIARA

3.1. Evaluarea costului proiectului

3.2. Graficul de realizare a investitiei

3.3. Surse de finantare a proiectului

3.4. Fundamentarea evolutiei volumului activitatii in unitati fizice

3. Planificarea cheltuielilor de productie

3.1. Estimarea costurilor unitare si a preturilor de vanzare unitare

3.2. Evolutia cheltuielilor de circulatie(costurilor unitare) ale produselor

3.6. Evolutia preturilor unitare de vanzare ( fara T.V.A.)

3.7. Prognoza veniturilor

- milioane lei -

3.8. Evolutia costurilor totale

3.9. Proiectarea profitului brut si net

3.10. Esalonarea rambursarii creditului

3.11. Fluxul de numerar

STUDIU DE CAZ II.

proiectarea UNEI SECTII DE PIESE AUTO

ETAPELE PROIECTULUI

• Analiza generala;
• Organizarea si dimensionarea sistemelor de fabricatie;
• Stabilirea elementelor tehnico-economice din planurile intreprinderii;
• Stabilirea costurilor si a preturilor;
• Determinarea unor indicatori tehnico-economici.

TIPURI DE PRODUCTIE

• Productie de masa;
• Productie de serie (serie mica, mijlocie, mare);
• Productie individuala (unicate).

PRINCIPIILE ORGANIZARII

• Principiul proportionalitatii;
• Principiul ritmicitatii;
• Principiul simultaneitatii (paralelismului);
• Principiul drumului minim;
• Principiul continuitatii;
• Alte principii, cum ar fi: Kanban, Just in Time, Zero defecte, etc.

STABILIREA PROFILULUI DE FABRICATIE

In vederea fabricarii acestor produse a fost elaborat proiectul de executie constructiva si proiectul tehnologic.

In proiectul de executie constructiva se regasesc:

- structura produselor;

- materialele din care sunt realizate produsele;

- tratamente termice, acoperiri galvanice, etc.

b)   Procesul tehnologic se concretizeaza in fisa tehnologica; in aceasta fisa se indica ordinea tuturor operatiilor care se efectueaza asupra reperului; pentru fiecare operatie se precizeaza:

- utilajele pe care se executa;

- echipamentele folosite(SDV-uri,AMC-uri);

- categoria lucrarii;

- durata operatiei.

c) Alte date necesare:

- date privind utilajele(caracteristici tehnice, dimensiune, pret, etc.);

- date privind materialele si consumul specific;

- normative privind modul de amplasare al utilajelor;

- norme de consum de energie;

- grila de salarizare;

- norme de amortizare.

STABILIREA MANOPEREI CENTRALIZATE

N.A. valorile sunt obtinute din fisa tehnologica

STABILIREA NUMARULUI DE UTILAJE

Se face parcurgand urmatoarele etape:

1. determinarea numarului de masini calculat.

N_mc =

Q = productia, t = manopera, F= fond de timp disponibil,

F=[365 - (D + S + S + Z )] n* d = 2008h/an

D- duminici = 52

S- sambete = 52, S_l- sarbatori legale = 8

Z_r- zile revizie = 2 N_s- numar schimburi = 1

d_s- durata schimb = 8

2. determinarea numarului de masini admis.

N_ma = [ N_mc ]

3. determinarea gradului de incarcare

g

Este indicat ca acest grad sa se incadreze in intervalul 0,85 < g< 1,15

Centralizator privind stabilirea numarului de utilaje

DIMENSIONAREA LINIEI DE MONTAJ

Etapele principale ale dimensionarii sunt:

stabilirea tactului de productie a liniei

tact = intervalul de timp scurs intre doua iesiri succesive de pe linia de fabricatie;

t_pl = Fdl = 3815ore/an = 228900min/an

F_dl - fond de timp disponibil al liniei; Q_l- - productia pe linie; - suma timpilor de intreruperi

= t_a+t_om+t_it

t_a- timp de amorsare - timpul scurs panba la obtinerea primului produs;    t_a = 6.8*251=1706,8

t_om- timp de odihna si masa   t_om= 30*251 =7530

t_it- timp de intreruperi tehnologice    t_it = 10*251 =2510

=11.746,8min

t_pl = = 0,493 min/buc.

stabilirea tactului de fabricatie al liniei

t_fl = tpl - ttr

t_tr tfl

t_tr- timp mediu de transport intre 2 operatii

c) stabilirea numarului de masini ( a locurilor de munca ) calculat pe linia de montaj

N_lmc = t'_ni = manopera

d) stabilirea numarului de masini admis( locuri de munca)

N_lma= [N_lmc]

e) stabilirea gradului de incarcare pentru fiecare operatie pe linia de montaj

= g_io

Ex. N_lmc1 = N_{lma 1} = 1

N_lmc4 = N_lma4 = 1

f) stabilirea gradului de incarcare al liniei

g_il = 0,75< g_il < 1.2 g_il­ =

Indicatori privind dimensionarea liniei de montaj

DETERMINAREA SUPRAFETELOR

Stabilirea suprafetelor pentru atelierul de prelucrari mecanice

Atelier de acoperiri galvanice

Atelier mase plastice

Atelier vopsitorie

Atelier de polizare

Centralizatorul suprafetelor compartimentelor de fabricatie

Stabilirea suprafetelor pentru magazii si depozite

determinarea suprafetelor pentru depozite cand materialele depozitate au greutate mare( pentru materii prime si materiale)

S_mm =

G_b = g_FA*Q_FA

g_FA- greutatea unui far auto = 0,003t => G_b =0.,003*440.000

G_b- greutatea bruta (t) = 1320t

Z_l - zile lucratoare = 253

q_a - incarcarea admisa = 1,2t/mp

K_us - coeficientul de utilizare a suprafetelor = 0,7

- timp mediu de stationare = 5 zile

S­_mm =

determinarea suprafetelor pentru magazii cand materialele depozitate au volum mare

- aplicam aceasta metoda pentru magazia de produse finite

S_mpf =

V_FA = L*l*i =0,3 * 0,2 * 0,25 = 0,015

V_b = V_FA * Q_FA = 0,015 * 440.000 = 6600 m

V_b - volumul brut; h_d - inaltimea; K_us - 0.7; K_uv - coeficientul de utilizare a volumului; - 10 zile

Centralizator Suprafete - Total

STABILIREA VALORII INVESTITIEI SI A FONDULUI ANUAL DE AMORTIZARE

Atelierul prelucrari mecanice (mil. lei)

Atelier pentru acoperiri galvanice

Atelier mase plastice

Atelier vopsitorie

Atelier polizare

Centralizator investitii directe si amortizarea aferenta

In cadrul constructiilor montaj determinarea investitiei se face cu relatia:

I_CM = S_tot * c c = costul unitar al suprafetelor construite

c = 300 euro/m²

In afara investitiei directe mai exista si alte tipuri de investitii:

Investitiile directe reprezinta cheltuielile efectuate pentru lucrari de constructii, de instalatii si de montaj, pentru achizitionarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate crearii de noi mijloace fixe, pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstructia celor existente, precum si valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate al mijloacelor fixe existente si al terenurilor (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de incarcare-descarcare) etc.

Investitiile conexe sunt acele investitii situate in amonte( privind furnizori de materii prime si materiale) sau in aval (privind beneficiarii de produse finite) fata de obiectul de investitie. Consideram aceste investitii100.000.000 lei si cota de amortizare de 5%.

Investitiile colaterale sunt acele investitii care asigura buna functionare a investitiei directe (cai de acces, drumuri, cale ferata, etc.). Consideram aceste investitii 80.000.000 si cota de amortizare de 5%.

Alte investitii = 100.000.000 cu 10% amortizare.

CentralizatorUL investiTiilor totale Si a fondului de amortizare

STABILIREA COSTURILOR DIRECTE SI INDIRECTE

A) Stabilirea consumurilor si costurilor directe

Total OL =

Total tabla =

Total mat. nef. =

Total semifabr. =

Total alte mat. =

Total uzura SDV =

-------- ----- ------ ----- ----- -------------

TOTAL COSTURI DIRECTE =

B) Stabilirea consumurilor si a costurilor indirecte

pentru energia in scop tehnologic

C_est = 4* F_d * N_mc * K_i

C_est = consum energetic in scop tehnologic;

4 - puterea medie instalata;

F_d = fond de timp disponibil;

K_i = coeficient de incarcare- 0,8.

Cost_est = C_est * Cost unitar

pentru energie in scopul iluminatului

C_eeli = Sup_il * Consum specific

Consum specific = 0.015 kw/m²

Cost_eeli = C_eeli * Cost unitar * T_f