Metoda A.B.C.

Metoda A.B.C.

Metoda A.B.C. cunoscuta si sub numele de Legea 80-20 este asimilata frecvent Legii lui Paretto, economist italian care a constatat ca 80% din bogatia nationala este detinuta de 20% din persoane, de unde s-a dat si denumirea metodei de 80-20.

Metoda A.B.C. se bazeaza pe impartirea unui ansamblu in trei clase denumite A,B,C.In clasa A se cuprind elementele care au cea mai mare pondere, de 80%, in clasa B se grupeaza elementele care au o pondere medie de 15%, iar in clasa C se grupeza cele care au o pondere mai mica, adica 5%.

Aplicarea metodei A.B.C. necesita alegerea unui criteriu semnificativ pentru studiul sau analiza care se doreste a se efectua, precizarea modului de identificare a elementelor care trebuie clasate si folosirea unei unitati de masura in valoare absoluta sau relativa.Aceasta metoda se poate aplica in cele mai diverse domenii

Sub 4 Importanta si sarcinile repararii utilajelor.

Desfasurarea in mod ritmic a activitatii de productie a unei intreprinderi industriale necesita, ca o conditie de baza, o buna organizare a repararii si intretinerii utilajelor. Acest lucru este necesar avand in vedere faptul ca in procesul folosirii lor, mijloacele fixe si utilajele de productie, ca o componenta a acestora, sunt supuse uzurii fizice si morale .

Ca urmare a uzurii fizice a utilajelor de productie are loc un proces de pierdere treptata a valorii de intrebuintare si, in cele din urma, o pierdere a capacitatii acestora de a satisface o necesitate sociala, ducand in final, la pierderea valorii lui.

Uzura fizica a utilajelor, in conditiile folosirii in procesul de productie, este insotita de transferarea valorii lor asupra produselor create si recuperarea ei treptata prin vanzarea catre diversi beneficiari .

In vederea mentinerii caracteristicilor functionale ale utilajelor pe durata folosirii lor, a functionarii in conditii optime, cu posibilitati cat mai apropiate de cele initiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaza un sistem de intretinere si reparare a utilajelor de productie .

Folosirea utilajului de productie in conditii optime necesita, de asemenea, initierea in scopuri preventive, a unor masuri de intretinere, care sa impiedice uzura prematura cat si a unor operatii de control si revizie, care sa permita depistarea din timp a eventualelor defectiuni .

Pentru o intreprindere industriala intretinerea si repararea utilajului de productie prezinta o importanta deosebita . O buna intretinere si reparare a utilajelor de productie asigura mentinerea functionarii acestora potrivit performantelor tehnico-economice prevazute in cartea tehnica, influentand direct randamentul si precizia in functionare cat si realizarea productiei conform programului, in cantitatile si calitatea prevazute .

Organizarea executarii lucrarilor de intretinere si reparatii la nivelul unei unitati

industriale trebuie sa permita realizarea urmatoarelor sarcini de baza :

a) asigurarea mentinerii utilajului intr-o stare perfecta de functionare ;

b) evitarea uzurii excesive a utilajului si a scoaterii acestuia din functiune inainte de termen sau prin avariere;

c) crestere timpului de functionare a utilajului, prin marirea timpului de functionare intre doua reparatii si prin reducerea timpului necesar executarii reparatiilor ,

d) cresterea productivitatii muncii in activitatea de reparatii, asigurarea executarii reparatiilor cu cheltuieli minime si de calitate ;

e) initierea si realizarea unor programe de modernizare a masinilor si utilajelor invechite eventual de inlocuire a acestora .

Sub 5 Sisteme de organizare a executarii activitatii de intretinere si reparatii   Prin reparatie se intelege o lucrare efectuata periodic in scopul asigurarii mentinerii in stare de functionare a mijloacelor fixe si a utilajelor de productie prin care se inlatura defectiunile constatate in functionare si se realizeaza inlocuirea totala sau partiala a partilor deteriorate . Sistemul de organizare a executarii repararii utilajelor pe baza constatarilor , care consta in stabilirea termenelor de oprire a utilajelor pentru reparatii si a reparatiilor de efectuat, pe baza unei supravegheri sistematice a utilajelor si constatarii starii lor de catre personalul specializat in acest scop . Tinand seama de aceste neajunsuri s-a trecut la folosirea sistemului de reparatii preventiv-planificate .

Prin elaborarea acestui sistem s-a urmarit asigurarea unui dublu caracter ansamblului de masuri de intretinere si reparatii si anume :

a) profilactic ;

b)    planificat .

Caracterul profilactic consta in aceea ca acest sistem prevede adoptarea unor masuri de intretinere si control prin care sa se previna posibilitatea aparitiei unei uzuri premature care sa duca la scoaterea din functiune a utilajului, inainte de termenul fixat Caracterul planificat rezulta din faptul ca diferitele lucrari de intretinere si reparatii se efectueaza la anumite termene calendaristice stabilite dinainte.

Acest dublu caracter, confera sistemului de reparatii preventiv-planificat o superioritate evidenta asupra sistemului anterior, influentand in mod direct calitatea reparatiilor, reducerea duratei de executie a acestora cat si a costurilor.

Sub 6    1.Planificarea executarii reparatiilor.

Pentru executarea reparatiilor potrivit sistemului de reparatii preventiv-planificate, intreprinderea industriala intocmeste un plan de reparatii si un plan de cheltuieli pentru acestea.

Elaborarea planului de reparatii necesita cunoasterea urmatoarelor elemente de baza:

a) durata ciclului de reparatii;

b) structura ciclului de reparatii;

c) durata ( intervalul ) dintre interventii sau reparatii ( in ore de functionare );

d) timpul de stationare in reparatie, exprimat in zile lucratoare ;

e) procentul costului reparatiei fata de valoarea de inlocuire .

Durata ciclului de reparatii reprezinta intervalul de timp dintre doua reparatii capitale, inclusiv durata de executie a primei sau ultimei reparatii capitale  ( pentru utilajul aflat in exploatare ) sau timpul din momentul inceperii exploatarii pana la prima reparatie capitala ( pentru utilajele noi ) .

Structura ciclului de reparatii reprezinta numarul, felul lucrarilor de revizii si reparatii si modul de esalonare a executarii acestora in timp.

Durata dintre reparatii sau interventii reprezinta intervalul de timp, exprimat in ore de functionare a utilajului, dintre doua reparatii de acelasi fel .

Timpul de stationare in reparatie, exprimat in zile lucratoare si costul exprimat sub forma de procent din valoarea de inlocuire, se stabilesc pentru fiecare fel de reparatie din cadrul ciclului, constituind elementele de baza in planificarea si finantarea executarii reparatiilor.

2.Organizarea executarii repararii utilajelor.

Organizarea executarii repararii utilajelor sub raportul locului de executie a acestora se poate face dupa trei sisteme si anume :

-centralizat ;

-descentralizat ;

-combinat sau mixt .

Sistemul centralizat se caracterizeaza prin faptul ca toate lucrarile de reparatie a utilajelor se executa de catre compartimentul mecano-energetic prin echipele si brigazile de reparatii care apartin direct de acesta.

Sistemul descentralizat consta in organizarea executarii repararii utilajelor in cadrul unitatilor de productie de catre mecanici si echipele de reparatii si intretinere subordonate administrativ sefilor acestor unitati.Prin folosirea acestui sistem se asigura executarea lucrarilor curente de reparatii in mod operativ, in termene scurte si la costuri reduse .

Sistemul combinat consta in aceea ca executarea lucrarilor de reparatii la utilajele speciale ( cum sunt cele din otelarii, forje, tratamente termice etc.) se executa de echipele sau brigazile de reparatii apartinand unitatilor de productie corespunzatoare, celelalte reparatii executandu-se de personalul compartimentului mecano-energetic .

Sistemul centralizat se utilizeaza in mod eficient la intreprinderile mici si mijlocii, iar cel descentralizat la intreprinderile care folosesc in anumite sectii de productie utilaje cu caracter special, sub raportul lucrarilor de intretinere si reparatii.

O buna organizare a executarii repararii utilajelor necesita o pregatire din timp a executarii lor prin efectuarea unor lucrari preliminare.

Organizarea repararii utilajelor dupa metodele productiei in flux, reprezinta o alta metoda eficienta de executie. Potrivit acestei metode, repararea utilajelor care necesita demontarea de pe fundatii, de regula pentru reparatiile capitale, se face in atelierele de reparatii, folosindu-se in acest scop metoda organizarii productiei in flux.

3. Cai de crestere a eficientei economice a executarii repararii utilajelor.

O cale de crestere a eficientei economice a repararii utilajelor o constituie reducerea costurilor legate de repararea utilajelor prin limitarea costurilor necesitate de inlocuirea pieselor uzate. Folosirea acestei cai impune ca prin inlocuirea pieselor uzate cu cele noi, pretul celor noi sa fie mai redus sau sa nu depaseasca pretul pieselor vechi .

O alta cale de reducere a costurilor reparatiilor o constituie reducerea cheltuielilor legate de montarea si demontarea utilajelor, prin mecanizarea executarii acestor operatii si folosirea unor metode moderne de organizare a muncii.

O cale importanta de crestere a eficientei economice o constituie folosirea metodei de executare a repararii utilajelor pe subansamble si organizarea repararii dupa metodele productiei in flux .

Cresterea eficientei executarii reparatiilor se concretizeaza si in marirea duratei de functionare a utilajului intre reparatii si reducerea duratei de executie a reparatiilor. O cale importanta de reducere a costului reparatiilor o constituie reconditionarea pieselor uzate si refolosirea acestora.

Organizarea moderna a executarii repararii utilajelor recomanda ca, pentru diferitele tipuri de masini si utilaje sa se creeze intreprinderi specializate de reparatii, dotate cu utilaje si forta de munca specializata, care sa asigure repararea utilajelor in conditii de calitate, cu o durata scurta si la un cost redus.

Sub 8 1.Managementul dezvoltarii unui produs (pregatirea fabricatiei).

O caracteristica distinctiva a calitatii managementului productiei intr-o intreprindere o constituie capacitatea acestuia de a adapta productia in mod operativ, astfel incat produsele asimilate sa satisfaca intr-o masura mai mare cerintele de consum pe piata interna si externa, cu luarea in consideratie a celor mai noi si mai performante utilaje si tehnologii, cu asigurarea in acelasi timp a unui maxim de competitivitate.

Dezvoltarea unui nou produs (pregatirea fabricatiei) in cadrul unei intreprinderi cuprinde doua etape principale si anume:

- pregatirea tehnica:

> proiectarea sau pregatirea constructiva a produsului;

> pregatirea tehnologica;

> executarea prototipului, incercarea si omologarea lui;

> executarea seriei zero, a capului de serie sau a lotului experimental si omologarea.

1.1 Pregatirea tehnica a fabricatiei.

I.Pregatirea constructiva (Proiectarea produsului)

O activitate deosebit de importanta in cadrul pregatirii tehnice a productiei o constituie proiectarea produselor.

Punctul de plecare in proiectarea noilor produse il constituie cunoasterea obiectului proiectarii, respectiv felul produsului si cerintele pe care acesta trebuie sa le indeplineasca fata de consumatori.

Potrivit experientei existente, proiectarea noilor produse cuprinde urmatoarele faze principale:

- elaborarea temei de proiectare si a studiului tehnico-economic;

- elaborarea proiectului tehnic;

- elaborarea desenelor de executie.

Faza 1: O tema de proiectare cuprinde denumirea produsului, destinatia si conditiile de folosire a acestuia, caracteristicile principale sub raport constructiv sau al retetei de fabricatie, principalii indicatori tehnico-economici de exploatare, cantitatea in care se va fabrica, termenele de proiectare pe faze s.a. Faza 2: In functie de tema de proiectare si de cuprinsul studiului tehnico-economic se trece la elaborarea proiectului tehnic care trebuie sa cuprinda:

- desenul de ansamblu, cu sectiuni;

- caietul de sarcini.

Faza 3: Elaborarea desenelor de executie, este faza cu care se incheie activitatea de proiectare a noului produs. Desenele de executie se elaboreaza pe baza proiectului tehnic. Ele au rolul de a preciza in mod detaliat toate elementele de ordin constructiv, pentru fiecare piesa, semifabricat sau subansamblu al noului produs. Desenele de executie trebuie sa cuprinda, de asemenea, note tehnice pentru deservirea si intretinerea diferitelor piese componente sau subansamble. Pe baza proiectului tehnic si a desenelor de executie se va putea trece la efectuarea celorlalte activitati ale pregatirii tehnice.