Subordonata completiva infinitivala

Subordonata completiva infinitivala

Completiva infinitivala arata o complinire a verbului din regenta si poate avea functie de completiva propriu-zisa, subiectiva sau predicativa. In aceasta subordonata subiectul este la cazul acuzativ, precum si toti determinantii sai (atribut adjectival, apozitie, nume predicativ, element predicativ suplimentar), iar predicatul la modul infinitiv. Completiva infinitivala nu se leaga de regenta prin nici o conjunctie.

Ea apare dupa cinci categorii de verbe regente:

Verba dicendi: dico - spun, affirmo - afirm, nego - neg, scribo -

scriu, trado - incredintez, nuntio - anunt, narro - povestesc, puto - socotesc, credo - cred, scio - stiu, nescio - nu stiu, spero - sper, etc: Dico te sapientem esse: Spun ca tu esti intelept. Credo meum amicum venire - Cred ca prietenul meu vine. Spero te verum dicere - Sper ca tu sa spui adevarul.

Verba sentiendi: sentio - simt, audio - aud, video - vad, palpo - imi

dau seama, gusto - realizez: Palpo tuum fratrem me mentiri - Imi dau seama ca fratele tau ma minte. Sentio hiemem prope esse - Simt ca iarna este aproape.

Verba voluntatis: volo - vreau, nolo - nu vreau, malo - prefer,

impero - poruncesc, iubeo - poruncesc, cupio - doresc: Iubeo te manere - Poruncesc ca tu sa ramai. Volo te esse clementem - Vreau ca tu sa fii ingaduitor.

Verba affectuum: gaudeo - ma bucur, laetor - ma bucur, queror -

ma plang, miror - ma mir, maereo - ma intristez: Gaudeo te scire lectionem: Ma bucur ca tu stii lectia.

Verba impersonalia: bene est - e bine, male est - e rau, decet - se

cuvine, oportet - trebuie, licet - e permis, utile est - e util, auditur - se aude, videtur - se pare. Decet legem brevem esse. Se cuvine ca legea sa fie scurta.

Treapta temporala a infinitivului poate arata:

simultaneitatea prin infinitiv prezent activ: Scio discipulum lectionem

discere - Stiu ca elevul invata lectia.

- simultaneitatea prin infinitiv prezent pasiv: Scio lectionem a discipulo disci. - Stiu ca lectia este invatata de catre copil.

- anterioritatea prin infinitiv perfect activ: Scio discipulum lectionem didicisse. Stiu ca elevul a invatat lectia.

- anterioritatea prin infinitiv perfect pasiv: Scio lectionem a discipulo discitam esse - Stiu ca lectia a fost invatata de catre elev.

- posterioritatea prin infinitiv viitor activ: Scio discipulum lectionem disciturum esse - Stiu ca elevul va invata lectia.

- posterioritatea prin infinitiv viitor pasiv: Scio lectionem a discipulo scitum iri - Stiu ca lectia va fi invatata de elev.

Exercitii de autoevaluare:

Traduceti frazele in limba romana si analizati completivele infinitivale:

1. Exiit opinio Neronem proximo lustro descensurum ad Olympia inter athletas. Ultimas terras lustrasse Pythagoram, Democritum, Platonem accepimus. Nuntius fuit ex Hispania tristis sex milia de exercitu Romano cecidisse. Lysandrum dicere aiunt solitum Lacedaemonium honestissimum domicilium esse senectutis. Illud ante omnia cogita, foedam esse et exsecrabilem vim nocendi et alienissimam homini. Est proprium munus magistratus intellegere se debere civitatis dignitatem et decus sustinere, servare leges, iura describere, ea fidei suae commissa meminisse. Plerique existimant, si acrius Sylla insequi hostes voluisset, bellum eo die potuise finiri. Pollio Asinius existimat Caesarem commentarios rescripturum et correcturum fuisse.

2. Itaque ad consilium rem deferunt, magnaque inter eos exsistit controversia. L.Arunculeius compluresque tribuni militum et primorum ordinum centuriones nihil temere agendum neque ex hibernis iniussu Caesaris discendendum existimabant; quantavis (magnas etiam) copias Germanorum sustineri posse munitis hibernis docebant; rem esse testimonio quod primum hostium impetum multis ultro vulneribus illatis fortissime sustinuerint; re frumentaria non premi; interea et ex proximis hibernis et a Caesare conventura subsidia; postremo, quid esset levius aut turpius quam auctore hoste de summis rebus capere consilium?

Traduceti in limba latina:

1. Caesar povesteste (narro, -are) ca soldatii construiesc (aedifico,   -are) podul. Mama spune ca fiul ei a furat (capio, -ere) un mar (malum, -i). Copiii se bucura ca vor lua (accipio, -ere) premiu (praemium, -ii). Se zvoneste (fama est) ca militarul a fost ucis (occido,-ere) de catre un agricultor. Si-a dat seama (sentio, -ire) ca barbatul va fi pedepsit (punio,    -ire) de catre sfatul (consilium, -ii) batranilor.