QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente istorie

Razboiul Rece -referat



Colegiul Nationat Liceal "Zinca Golescu",Pitesti









Razboiul Rece

-referat-







Cuprins :



Ce este Razboiul Rece?


Conflictul nedeclarat


Cortina de fier

Discursul lui Winston Churchill


Era Hrusciov


Criza cubaneza a rachetelor


Romania in timpul Razboiului Rece


Politica externa a Romaniei  in perioada destinderii si a coexistentei pasnice.


Sfarsitul razboiului rece









Ce este Razboiul Rece?



Razboiul Rece ( - ) a fost o confruntare deschisa, nonmilitara (deși a cauzat cursa inarmarii) și limitata, care s-a dezvoltat dupa al Doilea Razboi Mondial intre doua grupuri de state care aveau ideologii și sisteme politice diametral opuse. Intr-un grup se aflau URSS și aliații ei, carora li se mai spunea și 'Blocul oriental sau rasaritean'. Celalalt grup cuprindea SUA și aliații lor, numiți și 'Blocul occidental sau apusean'. La nivel militar-politic a fost o confruntare intreNorth Atlantic Treaty Organization (NATO, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord) și Pactul de la Varșovia. La nivel economic a fost o confruntare intre capitalism și socialism. La nivel ideologico-politic a fost o confruntare intre democrațiile liberale occidentale (așa-numita 'lume libera', 'societatea deschisa') și regimurile comuniste totalitare (așa-numita 'societatea inchisa'). Infruntarea dintre cele doua blocuri a fost numita 'Razboiul Rece', deoarece nu s-a ajuns la confruntari directe militare dintre supraputeri (care ar fi constituit un razboi 'cald' sau și 'fierbinte'). Din punctul de vedere al studiilor strategice, nu s-a ajuns și nu se putea ajunge la un razboi 'cald', la o confruntare convenționala, datorita faptului ca ambele supraputeri s-au dotat cu arme atomice și nucleare, ceea ce a creat o situație strategica de 'deterrence', adica de descurajare și blocare reciproca. In caz contrar s-ar fi ajuns la o distrugere reciproca totala și la o catastrofa mondiala. Din punctul de vedere al serviciilor secrete, a fost o confruntare intre serviciile occidentale de 'intelligence' (spionaj) (in primul rand cele americane, CIA, NSA, dar și cele britanice, germane, franceze, italiene, etc.) și serviciile de poliție politica ale regimurilor totalitare comuniste (in primul rind KGB, dar și SecuritateSTASI, etc.) S-a mai numit 'Razboiul Rece' și datorita faptului ca a fost purtat intre foștii aliați din razboiul impotriva regimului totalitar nazist, intre doua forme de regimuri politice care aveau aceleași radacini ideologice, adica lupta democratica pentru emanciparea omului de sub orice forma de dominație. 'Razboiul Rece' a dominat politica externa a SUA și a URSS inca din  , cand s-a folosit pentru prima oara termenul, și pana la colapsul Uniunii Sovietice din  . Din punct de vedere al mijloacelor utilizate, Razboiul Rece a fost o lupta in care s-au utilizat presiunea economica, ajutorul selectiv, manevrele diplomatice, propaganda, asasinatul, operațiunile militare de intensitate mica și iminentul razboi pe scara mare.

Conflictul nedeclarat

Un potential conflict exista inca dinainte de cel de-al doilea Razboi Mondial, dar a fost tinut sub tacere datorita politicii de neimplicare a SUA si preocuparii URSS-ului pentru problemele sale interne, ceea ce insemna ca Europa continua sa fie arena principala a disputelor politice. Apoi, in timpul razboiului, SUA si URSS au luptat impreuna impotriva puterilor naziste. Dupa infrangerea Germaniei Naziste, Europa era ruinata si in scurt timp a devenit clar ca statele europene nu se mai puteau compara cu SUA sau URSS devenite cunoscute pe plan mondial ca ,,superputeri".

Cordialitatea dintre aliatii din timpul razboiului a disparut rapid, mai ales din momentul in care ambitiile sovietice in Europa de Est au devenit evidente. Prezenta victorioasei Armate Sovietice(Rosii) a fost decisiva pentru a impune in Polonia, Bulgaria, Romania, Ungaria, fosta Iugoslavie si Albania guverne de orientare comunista, care au reusit apoi sa suprime orice opozitie. Aceste tari ,,satelit " erau atent controlate de URSS. Democratiile occidentale au sesizat in acest fapt planul de dominatie mondiala al miscarii comuniste condusa de sovietici. Pericolul parea cu atat mai mare cu cat existau partide comuniste si in ,,lumea libera(non-comunista) ".


Cortina de fier Cortina de fier este o sintagma des folosita pentru a desemna linia de demarcație in Europa intre Europa Occidentala  si Europa Rasariteana din perioada Razboiului Rece.

Termenul de 'cortina de fier' fusese folosit inca din 1819 cu sensul de 'bariera impenetrabila', iar din   a inceput sa fie asociat cu limita vestica a sferei de influența a Uniunii Sovietice. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, sintagma a fost utilizata, ocazional, de catre ministrul roman de externe, Grigore Gafencu , de ministrul german al propagandei Joseph Goebbels și contele Lutz Schwerin von Krosigk. Insa 'cortina de fier' nu a intrat in uz curent decat in urma celebrului discurs al lui Winston Churchill din 5 martie la Fulton.Missouri.

Pentru pastrarea uni control total, statele comuniste s-au izolat de restul lumii, si termenul de ,,Cortina de fier" a fost popularizat de Winston Churchill, pentru a desemna frontierele acestora; in consecinta ,,in spatele cortinei de fier" semnifica ,,in interiorul blocului comunist". Churchill a fost unul dintre primii sustinatori ai razboiului rece, dar in 1947 Truman, presedintele SUA, preocupat fiind de securitatea Greciei si Turciei, a anuntat ,,Doctrina Truman". SUA a fost de acord sa sprijine natiunile libere care ,,luptau impotriva incercarilor de subjugare din partea minoritatilor inarmate sau a presiunilor externe". Aceasta a insemnat ca SUA va actiona pentru restrangerea expansiunii comunismului: dictaturile non-comuniste asupra ,,popoarelor libere"erau tolerate si intr-adevar au fost adese ori sprijinite de SUA in timpul Razboiului Rece, mai ales in tarile sarace, unde ploiticile democratice ar fi putut aduce la putere un guvern comunist sau procomunist.

SUA au venit in ajutorul Europei devastate de razboi, cu un program de ajutorare(Planul Marshall, 1948-1952) care grabea procesul de refacere postbelica si facea mai putin posibila exploatarea comunista a celor nemultumiti. Ca reactie a sovieticilor la doctrina Trueman si la planul Marshall s-a construit Cominformul, o organizatie conceputa pentru a coordona actiunile partidelor comuniste aflate de ambele parti ale Cortinei de fier. Puterea blocului Sovietic a fost consolidata ulterior de lovitura de stat din Cehoslovacia, din 1948, care i-a adus pe comunisti la putere, si de victoria comunistilor chinezi in razboiul civil impotriva nationalistilor. Cu toate acestea, dominatia sovietica asupra miscarii comuniste internationale a suferit o infrangere in plan propagandistic cand liderul iugoslav, Tito, adept al independentei, s-a hotarat sa-si urmeze propriul drum si s-a separat de URSS.

Ruptura dintre blocul Sovietic si occident (cum erau numite tarile coalitiei condusa de SUA) a fost completa odata cu blocada Berlinului, din1948-1949. Aceasta a avut loc ca urmare a divizarii Germaniei ocupate intre SUA, Marea Britanie, Franta si URSS. Sectorul sovietic fusese deja inclus in frontierele comuniste, dar el mai cuprindea si o parte din capitala istorica , Berlin, si ea impartita intre puterile ocupate. Berlinul de Vest are un avanpost al capitalismului in interiorul blocului sovietic, fiind o sursa de tensiuni si dispute. Nemultumirile au fost atat de mari incat, in iunie 1948, sovieticii au decis sa izoleze capitala prin intreruperea traficului feroviar si rutier. Raspunsul occidentului a fost un transport aerian de proportii uriase, care aprovizionau Belinul de Vest cu bunuri si alimente, pana la ridicarea blocadei de catre sovietici.

Acesta a fost u important punct de cotitura. A fost reconfirmata hotararea SUA de a apara Europa si divizarea de lunga durata a Germaniei in doua state separate. In 1949 s-a fondat Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord(NATO) care reunea SUA, Canada si puterile vest europene intr-o alianta militara. Admiterea Germaniei de Vest in NATO, in1955, a determinat crearea unei aliante similare in est - Pactul de la Varsovia. Desi liniile ostilitatilor erau clar demarcate si fiecare parte se inarma, nu s-a ajuns la un razboi propriu-zis. Principalul motiva care a determinat aceasta situatie a fost crearea noilor arme termonucleare. SUA isi demonstreaza extraordinara putere in 1945 prin distrugerea oraselor japoneze Hiroshima si Nagasaki cu bombe atomice. In 1949 URSS-ul si-a construit propriile bombe atomice. Ulterior ambele parti au conceput bombe cu hidrogen, rachete si alte de acest gen. In cele din urma s-a recunoscut ca un razboi nuclear ar distruge intreaga planeta.

Nici una dintre cele doua parti nu a inlaturat posibilitatea unui razboi, dar constientizarea consecintelor alarmante a limitat actiunile intreprinse. De exemplu, in blocul sovietic izbucneau din cand in cand miscari si revolte proreformiste sau chiar anticomuniste zdrobite de tancurile sovietice in timp ce occidentul privea neajutorat, constient ca o interventie militara ar fi provocat u dezastru mondial. Drept urmare ,,razboiul" dintre Est si Vest a ramas un conflict rece, formal, implicand propaganda, spionaj, sanctiuni economice si rivalitate pentru influenta teritoriala.
Discursul lui Winston Churchill

S-a lasat o umbra peste scenele atat de luminate, pana nu demult, de victoriile Aliatilor. Nimeni nu stie ce intentioneaza sa faca, in viitorul apropiat, Rusia Sovietica si organizatia sa comunista internationala sau care sunt limitele, daca ele exista, ale tendintelor sale expansioniste si de prozelitism. Eu am o puternica admiratie si stima pentru curajosul popor sovietic si pentru camaradul meu de razboi, maresalul Stalin. Exista o simpatie certa si o bunavointa in Marea Britanie - si nu am indoieli ca si aici - fata de toti rusii, precum si o hotarare de a persevera in stabilirea unor prietenii trainice, cu toate divergentele si neintelegerile existente. Noi intelegem ca rusii au nevoie sa-si asigure frontierele lor apusene prin eliminarea tuturor posibilitatilor de agresiune din partea Germaniei. Noi uram bun venit Rusiei la locul ei cuvenit printre natiunile conducatoare ale lumii. Salutam steagul ei fluturand pe marile lumii. Mai presus de toate, noi uram bun venit contactelor constante, frecvente si in crestere dintre poporul rus si propriul nostru popor de pe ambele maluri ale Atlanticului. Totusi, este de datoria mea sa va prezint anumite consideratii despre situatia actuala din Europa.

  De la Stettin, in Baltica, la Trieste, in Adriatica, o cortina de fier s-a lasat peste Continent. In spatele acestei linii se afla toate capitalele vechilor state din Europa Centrala si Rasariteana. Varsovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucuresti si Sofia, toate aceste orase faimoase si populatiile din jurul lor se afla in ceea ce eu trebuie sa numesc sfera sovietica; si toate se afla, intr-o forma sau alta, nu numai sub influenta sovietica, ci si sub un control foarte strict de la Moscova si, in multe cazuri, in crestere. 


Era Hrusciov

Ocazional, lupta pentru extindere sau mentinerea influentei in anumite zone ducea la razboaie in care fiecare din cele doua blocuri sustinea una din parti, sau in care era implicata doar una dintre marile puteri. Aceste razboaie ramaneau traditionale (non-nucleare), desi initial nu se stia niciodata acest lucru. Primul a fost razboiul coreean(1905-1953), izbucnit atunci cand Coreea de Nord(comunista) a atacat Coreea de Sud. SUA si puterile aliate au intervenit in forta, apoi s-a implicat si China si in cele din urma s-a ajuns la un punct mort.

Dupa moartea lui Stalin din martie  , el a fost succedat de Nikita Sergheevici Hrușciov in funcția de Prim Secretaral Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și de Gheorghi Malenkov in funcția de Premier al Uniunii Sovietice. Noua conducere a decretat o amnistie pentru anumite categorii de deținuți de drept comun, au anunțat scaderi ale prețurilor și au relaxat cateva restricții politice. Destalinizarea a adus și incheierea rolului major in economie al muncii forțate in Gulaguri.

Pe perioada conducerii colective, Hrușciov și-a consolidat puterea treptat. In discursul 'Despre cultul personalitații și consecințele sale'' ținut la sesiunea inchisa la Congresul al XX-lea al Partidului Comunist din 25 februarie  , Hrușciov și-a șocat ascultatorii prin denunțarea conducerii dictatoriale a lui Stalin și a cultului personalitații. El a atacat de asemenea și crimele facute de colaboratorii apropiați ai lui Stalin.

Impactul discursului asupra politicii sovietice a fost imens. Discursul a distrus orice urma de legitimitate ai rivalilor staliniști ramași inca in lupta pentru putere, crescand foarte mult puterea lui Hrușciov in partid. In acest timp, Hrușciov a impuținat restricțiile, a eliberat un numar de disidenți și a inițiat politici economice care au pus un mai mare accent pe producția și comercializarea bunurilor de larg consum decat pe industria grea și extractiva.

In același anRevoluția anticomunista din Ungaria a fost inabușita in mod brutal de trupele sovietice. Intre 25.000 și 50.000 de insurgenți maghiari și cam 7.000 de militari sovietici au fost uciși, alte mii au fost raniți, iar aproximativ un sfert de milion de maghiari au parasit țara ca emigranți. Revoluția a fost o lovitura data comuniștilor din Europa de vest, mulți dintre cei care sprijinisera URSS in trecut au devenit critici ai sovieticilor.

In urmatorul an, Hrușciov a infrant o incercare a staliniștilor de a recuceri puterea, invingand in mod decisiv membrii așa numitului 'Grup antipartinic'. Acest eveniment a relevat și noua natura a politicii sovietice - atacul decisiv asupra staliniștilor a fost facut de ministrul apararii Gheorghi Jukov, iar amenințarea complotiștilor a fost clara. Totuși, niciunul dintre complotiștii grupului nua fost ucis. Gheorhi Malenkov a fost numit director al unei hidrocentrale in Caucaz și altul, Viaceslav Molotov, a fost numit ambasador in Mongolia.

Hrușciov a devenit premier pe 27 martie  , dupa o serie lunga și complexa de manevre, printre care cea cruciala a indepartarii celui mai posibil succesor al lui Stalin, Lavrenti Beria, șeful NKVD, (poliția secreta sovietica).

Deceniul care a urmat morții lui Stalin a fost martorul reafirmarii puterii politice in dauna mijloacelor de costrangere. Partidul a devenit instituția dominanta, iar puterea armatei și a poliției secrete a scazut. Sprijinul acordat țarilor in curs de dezvoltare, ca și cercetarii științifice, in mod special in tehnologia spațiala, dar și menținerea in cursa inarmarilor, a facut ca Uniunea Sovietica sa ramana una dintre cele doua supraputeri mondiale. URSS a lansat pe orbita primul satelit artificial al pamantului, Sputnik, care a zburat pe orbita circumterestra in  . Uniunea Sovietica a lansat și primul om in spațiu, cosmonautul Iuri Gagarin, in  .

Hrușciov a dejucat planurile rivalilor sai staliniști. El era insa privit de inamicii sai politici - in special de casta aflata in plina ascensiune a tehnocraților - ca un țaran necivilizat care-și intrerupea partenerii de discuție pentru a-i insulta.


In cele din urma, cand reformele si tacticile lui Hursiciov s-au dovedit incapabile de a determina puterile occidentale sa se retraga, autoritatile din Germania de Est au ridicat un gard de sarma ghimpata si au construit un zid in jurul Berlinului de Vest - pentru a impiedica accesul propriilor cetateni in oras. Acesta a fost o recunoastere umilitoare a esecului, dar Zidul Berlinului a reusit sa stabilizeze situatia: Berlinul a incetat sa mai fie scanteia care putea declansa un alt razboi mondial.

Criza cubaneza a rachetelor


Probabil cea mai grava criza postbelica a avut loc in Cuba. In 1959, revolutionarul cubanez Fidel Castro a preluat controlul asupra insulei; apoi, in urma unor dispute cu SUA, s-a mutat in tabara comunista. SUA nu agrea prezenta unui aliat sovietic in aceasta regiune considerata intotdeauna ca facand parte din sfera sa de influenta; in plus, Cuba se afla la o distanta destul de mica fata de coasta SUA. Apoi dupa esecul rusinos al unei invazii a SUA in Cuba, sustinuta de oponentii exilati ai lui Castro, pe insula au fost instalata rachete sovietice.


Cand SUA au descoperit ce se intampla, presedintele John F.Kennedy a ordonat o blocada navala pentru a impiedica alte rachete sovietice - care deja se aflau pe drum - sa ajunga in Cuba. Pentru o perioada de timp s-a crezut ca temutul razboi mondial era pe punctul de a izbucni; dar in cele din urma URSS a fost de acord sa-si retraga rachetele. Acesta a fost o infrangere pentru sovietici, dar Kennedy a evitat sa-l umileasca pe Hrusciov. Evident, acum ambele parti erau constiente de pericolele confruntarii si au luat masuri pentru evitarea ei. Dar in pofida intelegerilor limitate si temporale, cursa inarmarilor a continuat, si relatiile americano-sovietice oscilau intre perioade de detenta(relaxare a tensiunii) si de reinnoite ostilitati.

In anii 1960 si 1970 blocul sovietic a ramas aparent puternic cu toate ca ruptura dintre URSS si China a complicat relatiile internationale.
Sub conducerea lui Lenoid Brejnev(1967-1982) arsenalul nuclear al URSS a atins o marime comparabil cu cel al SUA; flota sovietica a fost si ea extinsa iar influenta sovietica parea in continua crestere, deoarece in numeroase tari din lumea a treia a fost impus prin interventia sovietica directa sistemul partidului unic. In schimb, SUA se impotmolise in Vietnam, implicand tot mai multe trupe si echipament militar, fara a reusi sa infranga guerilele din Vietnamul de Sud, sustinute de statul comunist din nord. Distrugerile din Vietnamul de Nord datorate unor serioase bombardamente ale SUA au revoltat paturi largi ale opiniei publice, in timp ce esecul politicii adoptate a avut un efect demoralizant asupra SUA.


Romania in timpul Razboiului Rece


Deoarece,  din 1945, a intrat in sfera de influenta sovietica, Romania nu a mai putut  desfasura legaturile traditionale de politica externa avute in perioada  interbelica.

Prin  tratatul de pace, semnat la Conferinta de la Paris, la 10 decembrie 1947,  recunostea anularea dictatului de la Viena, din 1940, dar consfiintea si  juridic ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei si a tinutului Herta de catre  U.R.S.S. Romania a devenit membra a Organizatiei Natiunilor Unite in anul 1955.

Dupa  al Doilea Razboi Mondial, U.R.S.S. a impus Romaniei orientarea politicii sale  externe mai cu seama catre Est si restrangerea relatiilor cu lumea occidentala  la minimum.Romania  avea aceeasi pozitie fata de evenimente cu cea a U.R.S.S. si a lagarului  comunist.Statul  roman a devenit, in 1949, membru fondator al Consiliului de Ajutor Economic  Reciproc (organizatia economica a tarilor comuniste, C.A.E.R.), cu sediul la  Moscova, si a Organizatiei Tratatului de la Varsovia, creata in 1955, alianta  militara a statelor comuniste satelite ale Uniunii Sovietice, opusa N.A.T.O.

Abia  la cativa ani dupa moartea lui Stalin, Gheorghe Gheorghiu-Dej a inceput sa  promoveze o politica de distantare fata de U.R.S.S., mai ales dupa 1958, cand  trupele sovietice au fost retrase din Romania.

Insa  nu s-a pus niciodata problema sa fie parasite C.A.E.R. si Organizatia  Tratatului de la Varsovia.


Romania  s-a pronuntat, in anul 1964, pentru limitarea amestecului sovietic in treburile  interne ale altor tari comuniste, pe fondul neintelegerilor dintre sovietici si  chinezi. Tot in 1964, Romania a condamnat si planul Valev, de integrare economica a tarilor socialiste, prin care  se propunea ca zone din sud-estul Romaniei, nord-estul Bulgariei si parti din  U.R.S.S. sa se specializeze in productia agricola .

Tara  noastra a inceput, dupa 1960,  sa  dezvolte relatii si cu state democratice din Occident, pentru a importa  tehnologie necesara industrializarii.



Politica externa a Romaniei  in perioada destinderii si a coexistentei pasnice.



Rezolvarea crizei rachetelor sovietice din Cuba 1962), care adusese omenirea pe marginea conflictului nuclear a fost urmata de  o perioada de destindere in relatiile internationale si de coexistenta pasnica  intre tarile cu sisteme social-politice diferite (comunist si democratic).

In  aceasta etapa, Romania, dupa venirea la putere a lui Nicolae Ceausescu in 1965,  a continuat politica inceputa in timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, de  distantare de linia sovietica, dar de mentinere in tabara comunista.


Statul roman a continuat sa-si extinda colaborarea cu statele  occidentale si a stabilit relatii diplomatice cu Republica Federala Germania  (1967). Conducatorul roman a efectuat vizite in diferite tari, precum S.U.A.,  Franta, Republica Federala Germania, Marea Britanie etc., iar multi sefi de  stat (Charles de Gaulle presedintele Frantei, Richard Nixon, presedintele  S.U.A.) au vizitat Romania.


Nicolae  Ceasescu a fost apreciat pentru atitudinea sa, mai ales dupa ce, in 1968,  conducerea Romaniei a condamnat interventia militara a armatelor Tratatului de  la Varsovia in Cehoslovacia, pentru a inlatura conducerea comunista adepta a  unor reforme interne.

Romania a devenit membra a  Bancii Mondiale si a Fondului Monetar International, din 1972, si a semnat, in  1975, Actul final al Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa, de  la Helsinki.


In  anii '80, schimbarea  climatului politic international (mai ales dupa 1985, cand Mihail Gorbaciov a  preluat conducerea U.R.S.S.), deschiderea dialogului Est-Vest, dar si politica  interna rigida si abuziva promovata de Nicolae Ceausescu,  au dus la izolarea Romaniei pe plan extern.  Abia dupa 1989, statul roman a putut relua legaturile normale cu statele  occidentale.


Sfarsitul razboiului rece


In 1985 Mihail Gorbaciov a devenit presedinte al URSS-ului, cu consecinte decisive asupra

Razboiului Rece. Concentrat asupra reformei interne, Gorbaciov a realizat ca URSS nu mai putea face fata impovaratoarei curse a inarmarilor. In 1987, dupa acceptarea unor importante concesii, a asigurat prima diminuare a armelor nucleare. Cu economia sovietica aflata intr-un declin rapid, Gorbaciov a hotarat incetarea ajutorului acordat si retragerea sprijinului politic acordat regimurilor comuniste est-europene, care in 1989 au inceput sa se prabuseasca.

Uniunea Sovietica o luase pe drumul democratiei controlul partidului comunist devenise din ce in ce mai slab si economia era la pamant, Uniunea Sovietica devenea un prieten ce trebuia ajuta, in decembrie 1989 fiind anuntat sfarsitul Razboiului rece de Gorbaciov si George Bush.


Bibliografie:


https://www.ebacalaureat.ro


Ultimele zile ale Europei', Fribourg - Paris, Egloff - LUF, 1946


www.wikipedia.org


Laureații Premiului Nobel pentru Literatura - Almanah 'Contemporanul', 1983 


https://www.scritube.com

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }