Nazismul, Adolf Hitler si 'Mein Kampf'

Nazismul, Adolf Hitler si 'Mein Kampf'

I  Introducere

Socialismul National, deseori numit si Nazism, miscare politica Germana initiata in 1920 cu Organizatia Nationala Socialista Germana a Lucratorilor (nsdap) sau Partidul Nazist. Miscarea a fost folosita in stabilirea celui de-al treilea Reich, statul German totalitar condus de dictatorul Adolf Hitler din 1933 pana in 1945.

II Originea si ridicarea nazismului

Nazismul era similar cu fascismul Italian. Radacinile Socialismului National erau germane ingropate, de exemplu, in traditia prusa a autoritatii si expansiunii militare; in traditia romantica germana a ostilitatii la rationalism, liberalism si democratie; in variate doctrine rasiste dupa care oamenii Nordici, asa numitii puri Arieni, nu erau numai fizic superiori altor rase, dar carau si o moralitate si cultura superioara.

Teroristii si planificatorii Nazismului ii includeau si pe Generalul Karl Ernest Haushofer, un geograf German care a exercitat multa influenta in fostele implicatii Germane. Editorul si liderul german Alfred Rosenberg a formulat teoriile rasiste Naziste pe baza muncii scriitorului Anglo-german Huston Stewart Chamberlain. Financierului German Hjalmar Schacht i-a cazut disciplina de a formula si cara polite economice si bancare iar arhitectului German si conducator de partid Albert Speer care era o mare figura in a vedea economia tocmai inaintea sfarsitului celui de-al doilea razboi mondial.

III   Efectele primului razboi mondial

Originile imediate ale Nazismului vor fi gasite in consecintele infrangerii Germane din primul razboi mondial (1914-1918). Sub termenii tratatului de la Versaille, Germania a fost obligata sa plateasca reparatii grele. Viata politica si economica a Germaniei a fost serios perturbata ca rezultat al tratatului. Doar dupa cativa ani s-au luat masuri pentru restabilirea economica. Criza economica din toata lumea care a inceput in 1929 a impins Germania intr-o nesperata depresie. In 1933 majoritatea Germanilor au votat unul dintre cele doua partide majore: Comunistii si Socialistii.

IV   Partidul National Socialist

Partidul National Socialist este originar din partidul German Muncitoresc, format in Munich in 1919. Atunci cand Hitler s-a alaturat in 1919, partidul German Muncitoresc avea cam 25 de membrii din care activi erau doar 6 in activitati ca discutiile si lectura. Imediat dupa ce s-a alaturat, Hitler devine liderul partidului. La prima intalnire in masa a partidului tinuta in Munich pe 24 februarie 1920, Hitler a citit programul partidului pe care l-a avut partial scris; acesta continea 25 de puncte de cereri nationaliste exagerate, idei socialiste corupte si doctrine anti-semite. Pentru ca aceste conditii esentiale sa fie realizate partidul a declarat in cel de-al 25-lea punct al programului: "Pentru o societate moderna ,,vom crea o centralizare care va uni toate puterile in mainile guvernului . "

V Hitler isi asuma intreaga responsabilitate

Dupa intalnirea din februarie 1920, partidul lui Hitler si-a schimbat numele in Partidul National German Muncitoresc. Noul partid a crescut incet, si in pricipal in Bavaria. Convins de necesitate, intr-adevar, pentru ca valoarea violentei sa se sfarseasca partidul a organizat Sturmabteilungen (Trupele Furtuna), sau SA, pentru a le pazi intalnirile; pentru a perturba intalnirile democratilor liberali, socialistilor si comunistilor, si pentru a persecuta evreii in special pe vanzatorii evrei. Erau ajutati in aceste activitati de niste ofiteri ai armatei de exemplu Ernest Röhm.

In 1921 Hitler a adoptat emblema oficiala, un steag continand un camp rosu in centrul caruia se afla un cerc alb continand o swastika neagra. In 1923 Hitler a editat zarul Völkischer Beobachter (Observatorul Rasist) ca fiind zarul oficial al partidului. Pentru ca partidul Comunist German, fondat in 1919 crestea in putere, Socialistii concentrau cea mai mare parte a propagandei pentru a denunta Bolsevismul, pe care ei il caracterizau ca o conspiratie a Evreilor financiari.

VI   Partidul in Reichstag

Miscarea a crescut rapid, recrutand mii de servitori civili, fermieri bogati si tineri din toate clasele sociale. In Reichstag alegerile din 1930 ale partidului National Socialist au numarat aproape 6.5 milioane de voturi (mai mult de 18% din totalul voturilor) comparabil cu 800.000 de voturi (2.5%) in 1928. Cele 107 locuri pe care le-au castigat in alegeri i-au facut cel de-al doilea mare partid in Reichstag, dupa Social Democrati, care au castigat 143 de locuri. Comunistii care au numarat 4.6 milioane de voturi si care au castigat un numar considerabil de locuri, 77.

In alegerile tinute in iulie 1932 in Reichstag, Nazistii au numarat 13.7 milioane de voturi si au castigat 230 din totalul de 670 de locuri. Acum fiind cel mai puternic partid, le-au fost oferite locuri in coalitia guvernamentala de catre presedintele Hindenburg. Hitler a refuzat. In alegerile tinute pentru succesor, tinute in noiembrie, voturile partidului au numarat aprox. 11.7 milioane si partidul a castigat numai 196 de locuri. Voturile partidelor Social Democrat si Comunist au numarat mai mult de 13 milioane, si impreuna Social Democratii si Comunistii au castigat 221 de locuri; dar pentru ca aceste partide erau adversare, Nazistii, in ciuda situatiei in care se aflau, erau totusi cel mai puternic partid din Reichstag. Inca o data Hitler a refuzat sa participe la coalitia guvernamentala. La indrumarea cancelarlui Franz von Papen, Hindenburg i-a dat lui Hitler functia de cancelar in 30 ianuarie 1933. Apoi partidul a inceput crearea statului National Socialist.

Mai tarziu in februarie, aproape de campania alegerilor pentru un nou Reichstag, cladirea parlamentului a fost distrusa de un foc de origine necunoscuta. Nazistii au dat vina pe comunistii si au folosit incidentul ca un pretext pentru a suprima acest partid; mai tarziu si partidul Social Democrat a fost violent inabusit. Insa nici un partid nu a opus rezistenta. Toate celelalte partide au fost innebunite dupa ce, incercarea de a face un partid a fost facuta o crima si partidul National Socialist a devenit singurul partid legal. In actul din 23 martie 1933, puterile legislative din Reichstag au fost transmise catre cabinet. Actul i-a garantat lui Hitler puteri dictatoriale si a insemnat sfarsitul Republicii Weimer. Printr-o lege pusa in aplicatie pe 1 decembrie 1933, partidul Nazist a fost "alaturat indisolubil statului."

Nazismul a evidentiat in permanenta primatul actiunii asupra gandirii. In timp ce se afla in inchisoarea Landsberg, Hitler si-a dictat prima parte dei "Mein Kampf", care a devenit biblia national-socialismului. Alaturi de programul in 25 de puncte din 1920, a reprezentat cadrul de baza al nazismului. Ideile lui Hitler s-au intemeiat pe conceptual sau asupra raselor. El considera ca omenirea este alcatuita pe baza unei ierarhii valorice a raselor si ca viata nu reprezinta nimic altceva decat supravietuirea celor adaptabili. Credea ca darwinismul social are nevoie de lupta intre rase, intocmai cum animalele se lupta pentru hrana si pentru mentinerea puritatii rasei, astfel incat cei puternici de sangele celor slsbi. Poporul de stapani (Herrenvolk) era de rasa ariana, alcatuit fiind din populatiile Europei de Nord. La baza piramidei rasiale Hitler plaseaza: negrii, slavii, tiganii si evreii pentru acestia din urma avand sentimente de ura exacerbata. Hitler socotea rasa evreiasca "un cancer ce roade trupul Germaniei", o boala ce trebuie tratata, dupa cum ilustreaza urmatorul citat din "Mein Kampf".
"Alterarea sangelui si deteriorarea rasei reprezinta singurele cauze care explica declinul civilizatiilor stravechi; niciodata razboiul nu a ruinat natiunile, ci pierderea puterii lor de rezistenta - caracteristica exclusiva a sangelui raselor pure. In aceasta lume, oricine nu este de sorginte sanatoasa poate fi considerat pleava."  

De facilitatile oferite de un asemenea regim nu puteau beneficia., bineinteles, decat cei care apartineau poporului german.

Dupa parerea lui Hitler, nu exista nici o alternativa realista la guvernarea dictatoriala. Inca din timpul anilor petrecuti la Viena el considerase democratia parlamentara slaba si ineficienta. Aceasta se opunea traditiilor istorice germane bazate pe militarism si absolutism si, mai mult, incuraja raspandirea unui rau si mai mare: comunismul.

Cel din urma element al ideologiei naziste era nationalismul de tip agresiv, care se raspandise ca urmare a conditiilor specifice din Germania ultimilor ani. Armistitiul din 1918 si Tratatul de la Versailles trebuiau reconsiderate, iar teritoriile pierdute trebuiau retrocedate Germaniei. Dar nationalismul lui Hitler cerea ceva mai mult decat simpla restabilire a frontierelor din 1914. El dorea crearea unui Reich care sa-i cuprinda pe toti acei membrii ai poporului german ce traiau dincolo de frontierele Germaniei: germanii austrieci, germanii sudeti, comunitatile germane ce traiau de-a lungul coastei baltice - toti urmau sa fie cuprinsi in limitele teritoriale ale noii Germanii. Totusi, telurile lui Hitler nu se sfarsau aici. Visa la Germania cea Mare, o supraputere capabila sa rivalizeze cu Imperiul britanic si cu Statele Unite. Un asemenea obiectiv nu putea fi atins decat printr-o extindere teritoriala de mari proportii. Acesta a fost motivul pentru care Hitler ceruse Lebensraum (spatiu vital) pentru Germania. Numai prin cucerirea Poloniei, Ucrainei si Rusiei putea obtine Germania sursele de materii prime. Initierea Noii Ordini in Europa de Est presupunea in acelasi timp atingerea unui obiectiv important: adica, ar fi dus la distrugerea Rusiei, centrul comunismului mondial. El sustinea in "Mein Kampf":

"Poporul german trebuie sa I se saigure teritoriul necesar existentei sale pe pamant . Oamenii de acelasi sange trebuie sa apartina unui imperiu (Reich). Poporul german nu are dreptul sa se angajeze intr-o politica coloniala pana in clipa in care nu si-a adunat copiii intre granitele aceluiasi stat. Atunci cand teritoriul Reich-ului va cuprinde pe toti germanii si nu-si va mai putea permite sa ofere acestora conditii decente de trai, numai atunci se va putea vorbi de dreptul moral, rezultat din nevoile poporului, de a dobandi teritorii straine. Plugul se va transforma in sabie si lacrimile razboiului vor deveni painea zilnica a generatiilor urmatoare .
Dreptul la teritoriu devine datorie in cazul in care o mare natiune pare destinata sa decada daca nu-si extinde posesiunile. Iar acest lucru este cu atat mai adevarat atunci cand natiunea in cauza nu este o mica comunitate negroida , ci insasi Germania-mama a tuturor celor care au conferit lumii actuala sa forma culturala. Germania fie va deveni Putere Mondiala, fie va disparea. Telul de viitor al politicii noastre externe trebuie sa fie o politica indreptata spre est, care sa prevada teritoriile considerate necesare poporului german."

Documente germana nazism

https://www.azreferate.com/liste-referate/geschichte/index98.php

https://www.azreferate.com/liste-referate/geschichte/index128.php