Evolutia dreptului in a ii-a faza a regimului turco - fanariot

EVOLUTIA DREPTULUI IN A II-A FAZA A REGIMULUI TURCO - FANARIOT

Evolutia dreptului in a 2 faza a regimului turco-fanariot a fost marcata de o sustinuta activitate de elaborare a dreptului ce a imbracat forma adoptarii unor pravile, activitate care prezinta o serie de trasaturi comune in cele 2 tari romane:

a. la elaborarea pravilelor spre deosebire de epoca feudalismului dezvoltat, izvoarele bizantine pierd ponderea de odinioara in favoarea principiilor si institutiilor juridice extrase din codurile burgheze (codul Napoleon, civil, austriac)

b. asistam la codificarea Legii Tarii si sistematizarea ei pe ramuri si institutii de drept.

c. se realizeaza o serie de progrese pe planul sistematizarii si tehnicii de reglementare juridice

d. pravilele sunt redactate in variante bilingve (lb.romana si lb.neogreaca)

e. pravilele adoptate in aceasta perioada acorda o atentie deosebita procedurii de judecata, fapt explicabil prin consecintele pacii   de la Kuciuk-Kainardji.

Tarile romane intrate in circuitul economic european cunosc o dezvoltare a relatiilor comerciale cu celelalte tari europene, asistam la o multiplicare a raporturilor juridice intre resortisantii tarilor romane si cei straini. Pe fondul acestor raporturi juridice se nasc si litigii, context in care se pune problema instantei competente sa solutioneze aceste litigii si procedura de judecata, pe care instanta in cauza urma sa o aiba in vedere. In imperiul otoman datorita faptului ca acesta era o tara necrestina unde justitia se infaptuia de catre instantele musulmane dupa o procedura inapoiata, marile puteri europene impusesera prin tratate incheiate cu Turcia ca litigiile ivite intre turci si cetatenii acestor state sa fie solutionate de reprezentantii diplomatici ai statelor respective, pe langa Inalta Poarta si dupa procedura de judecata a tarii respective, ce inseamna o atingere grava adusa imperiului otoman. Tarile romane au evitat aceasta situatie prin introducerea unei proceduri moderne compatibila cu standardele tarilor apusene, subliniindu-se si ca tarile romane sunt crestine, unde justitia este infaptuita de instante laice dupa o procedura moderna, astfel incat ele nu pot fi considerate parte integranta a imperiului otoman si nu li se poate aplica regimul capitulatiilor.

Pravilele adoptate in a 2 faza a regimului turco-fanariot se impart in 2 categorii:

1. nomocanoanele si legiuirile laice bizantine: a. nomocanoanele lui Antim Ivireanul, ,,capetele de porunci', retiparit in 1785, prima editie fiind in 1714.

b. traducerea din greaca a hexabiblului lui Constantin Armenopulos, efectuata de marele paharnic Toma Carra

2. legiuirile noi ce se impart in 2 categorii:

a. ce nu au fost promulgate oficial, ramanand la stadiul de lucrare cu caracter privat:

I. ,,Pandectele lui Toma Carra' este o lucrare elaborata de marele paharnic in 1806 din ordinul lui Alexandru Moruzi. Aceasta lucrare este conceputa in 3 parti: despre persoane, despre lucruri, despre actiuni. Nu s-a reusit decat elaborarea primei parti.

II. ,,Manualul juridic al lui Andronache Donici' elaborat la 1814 reprezentand primul cod civil roman complet. S-a aplicat in practica instantelor de judecata desi a ramas la stadiul de lucrare cu caracter privat pana la 1865 (cand a intrat in vigoare codul civil roman). Nu a fost promulgat oficial pentru ca Andronache Donici era un membru marcant al miscarii carbunarilor ce milita pentru modernizarea statului pe principii progresive si care era dezavuata de domnul Moldovei, Scarlat Calimachi. Andronache Donici se afla in rivalitate cu alti 2 pravilisti ai epocii: Cristian Flechtenmacher si Anania Cuzanos (protejatii lui Scarlat Calimachi).

b. cele ce au fost promulgate oficial. Intra cele 3 mari monumente ale dreptului acelei perioade:

I. ,,Praviliceasca condica'. Denumirea oficiala este in greaca, ,,sintagmation nomicon' si in romana ,,marea randuiala juridica'. Este elaborata deci in 2 editii, din ordinul lui Alexandru Ipsilanti la 1775, dar datorita opozitiei Imeriului otoman a intrat in vigoare abia in 1780. Izvoarele pravilelor sunt: obiceiul pamantului, bazilicalele, jurisprudenta (povetele), doctrina juridica moderna(Lucrarile lui Beccaria si Montesquieu). Nu se stie autorul acestei pravile, unul prezumtiv fiind Enachita Vacarescu (este singurul erudit al epocii ce cunoaste toate aceste izvoare avute in vedere, fiind cunoscator al limbii neogreaca). S-a aplicat in Tara Romaneasca pana la 1818 cand a fost adoptata Legiuirea Caragea si in drept pana la 1865.

II. Codul Calimah se mai numeste si ,,Condica tivila' a Moldovei. In vederea elaborarii acestei pravile domnul Scarlat Calimah a alcatuit, la 1813, 2 comisii de juristi ce au procedat la elaborarea proiectului de pravila in 2 versiuni: a. in lb. greaca promulgata in 1817, b. in lb. romana promulgata mai tarziu, 1833. Autorii versiunii in lb romana sunt: Cristian Flechtenmacher, Petrache Asachi, Damaschin Bojinca; iar autorii versiunii in lb. greaca sunt: Cristian Flechtenmacher, Anania Cuzanos, Andronache Donici. 2032de articole structurate intr-o parte introductiva cu 24 de articole si alte 3 parti: despre dritul persoanei, despre dritul lucrurilor, in marginirile ce privesc dritul persoanei dimpreuna cu al lucrurilor. In partea introductiva este o precizare foarte importanta: ,,Legea Tarii reprezinta dreptul comun in toate materiile'. Codul contine 2 anexe cu regulile aplicabile concursului creditorilor si licitatiei. Izvoarele pravilelor sunt: Legea Tarii, dreptul bizantin, codul civil francez de la 1804 (Codul Napoleon), codul civil austriac de la 1811.

III. Legiuirea Caragea este elaborata in 1818 si intrata in vigoare in 1819. A ramas in vigoare pana in 1865 cand a fost abrogata de codul civil roman. Autorii sunt: Atanasie Hristopol, Logofatul Nestor (mare logofat al dreptatii si primul roman profesor de drept la scoala domneasca). Proiectul ei a fost revizuit dupa adoptarea sa de catre stolnicii Constantin si Ionita Balaceanu. Este structurata in 6 parti: 1. despre obraze (materia persoanelor); 2. despre lucruri (materia bunurilor); 3. despre tocmeli (contracte); 4. despre daruri si mosteniri (acestea 4 apartinand codului civil); 5. despre vini (cod penal); 6. despre ale judecatilor (cod de procedura). Observam ca aceasta lucrare are un caracter eterogen fiind asezate la o lalta dispozitii de drept civil cu dispozitii de drept penal si de drept procesual.

In afara lor au fost elaborate pravile noi ce au caracterul unor legiuiri speciale:

1. sobornicescul hrisov este adoptat in 1785 din initiativa domnului Alexandru Mavrocordat prin care se reglementau relatiile dintre mosieri si clacasi, numarul zilelor de claca si nartul (cantitatea de munca ce trebuie prestata intr-o zi de claca). A imbracat ca forma fizionomia a 2 anaforale date de sfatul de obste al tarii: 1. in 14 august prin care se interzicea intocmirea de acte de mestesugire de danie, vanzare sau schimb avand ca obiect acapararea pamantului tarii, insa dispozitiile ei se aplicau doar pentru viitor, ea nefacand nicio mentiune referitoare la actele mestesugite deja intocmite; 2. din 12 septembrie se interzice vanzarea separata a robilor tigani in vederea asigurarii unitatii familiilor acestora.

2. ,,Pontul boierescului', dat de domnul Alexandru Moruzi in 1805, prin care se reglementeaza raportul dintre boieri si taranii clacasi.

CONTINUTUL PRAVILELOR ADOPTATE IN A 2 FAZA A REGIMULUI TURCO - FANARIOT

Proprietatea

Dreptul de proprietate evolueaza in aceasta epoca in directia degajarii proprietatii feudale de stravechiul drept de folosinta al taranilor, proces care a inceput odata cu reforma lui Constantin Mavrocordat marcand trecerea de la proprietatea divizata de tip feudal la proprietatea absoluta.Legiuirile adoptate in cea de-a 2 faza a regimului turco-fanariot prevad ca atributiile proprietatii uzus, fructus si abusus pot fi impartite intre 2 persoane, una avand dritul fiintei lucrului (nuda proprietas) si cealalta dreptul folosului lucrului (usufruct), sistem ce se aproprie de cel feudal, dar cele 3 atribute ale proprietatii pot fi reunite si asupra aceleiasi persoane si atunci dreptul de proprietate este desavarsit sau neimpartit adica suntem in prezenta proprietatii absolute. Aceasta tendinta se degaja si din textele care prevad ca raporturile dintre boieri si clacasi au o baza contractuala - potrivit legii Caragea isi au izvoarele in contractul de emfiteoza. Aceasta inseamna recunoasterea indirecta a dreptului absolut de proprietate al boierilor asupra mosiilor lor. Potrivit acestui sistem tranzitarea catre taranii clacasi a folosintei unei parti din mosie prin contractele de emfiteoza incheiate cu acestia, nu aduce atingere cu nimic dreptului absolut de proprietate pe care il au boierii.

Prin "Asezamantul pentru paduri si dumbravi" a lui Alexandru Moruzi, dreptul absolut de proprietate al boierilor s-a extins si asupra padurilor. Pe cale de consecinta, de atunci taranii nu mai pot folosi gratuit padurile pentru satisfacerea trebuintelor proprii si trebuie sa plateasca boierilor zeciuiala, ceea ce inseamna recunoasterea indirecta a dreptului de proprietate al boierilor asupra acestei categorii de terenuri.Prin interpretarea tendentioasa a unor institutii juridice, domnii fanarioti si-au propus pentru satisfacerea clientelei lor politice sa desfiinteze dreptul stravechi de proprietate atat al taranilor cat si al boierilor autohtoni. Spre pilda, cu ocazia discutarii si adoptarii Codului Calimah in Sfatul de obste al tarii, domnul fanariot Scarlat Calimah a pretins ca la origine toate pamanturile au apartinut domnului, asadar nu poate exista proprietate privata asupra pamanturilor fara hrisov de danie domneasca. In consecinta, terenurile stapanite fara hrisov de danie trebuie sa treaca in stapanirea domnului, in virtutea calitatii sale de titular a lui dominium eminens, insa Sfatul de obste al Moldovei a respins categoric pretentiile domnului fanariot aratand ca o asemenea interpretare este vinovata caci potrivit legii tarii sunt domnesti numai terenurile pustii si pustiite. Un alt argument a fost acela ca si daca am admite ca toate terenurile au fost la origine domnesti si au intrat in stapanirea taranilor si boierilor, fara hrisov de danie, aceste terenuri au devenit oricum proprietatea celor in cauza prin efectul uzucapiunii de 40 de ani care potrivit bazilicalelor se aplica si imobilelor domnesti.

Persoanele

Clasificarea pesoanelor se face potrivit pravilelor dupa criteriul norocului in slobozi, robi si sloboziti. Taranii care munceau pe mosiile boierilor se numeau tarani clacasi sau locuitori. Legislatia din materia persoanelor da expresie interesului boierilor de a creste productia agricola pe cai extensive, printre care si sporirea numarului zilelor de claca. Pravilniceasca Condica prevede minim 6, maxim 12. Legiurea Caragea mareste numarul minim la 12 si prevede totodata un nart sporit. Tot in materia persoanelor asistam in aceasta epoca la cresterea impresionanta a numarului scutelnicilor si postslujnicilor. Au fost luate o serie de masuri pentru stoparea acestui fenomen care avea consecinte extrem de negative asupra bugetului statului. In 1814 s-a stabilit in T.Rom. ca in niciun judet nr scutelnicilor si al postslujnicilor nu putea fi mai mare decat nr. birnicilor.In ceea ce priveste robii, potrivit statutului lor juridic, ei erau asimilati lucrurilor insa o capacitate juridica limitata, dar numai in masura in care aceasta era necesara pentru protejarea intereselor proprietatii. Robii pot fi reprezentanti ai stapanilor lor in raport cu alte persoane. Apar pentru prima data in istoria dreptului roman, reglementari relative la persoane juridice. Aceste reglementari sunt cuprinse in capitole distincte si demonstreaza ca dezvoltarea de productie de tip capitalist dusese si la aparitia primelor societati comerciale. Societatiile comerciale erau denumite tovarasii in Pravilniceasca Condica si in L. Caragea si persoane moralicesti in Codul Calimah. C.Calimah si L.Caragea reglementeaza detaliat regimul juridic al unei specii de tovarasii si anume tovarasiile negustoresti. Astfel, exista norme referitoare la constituirea capitalului social, la administrarea sociala, raspunderea asociatiei impartirea castigului obtinut si stingerea tovarasiei.

Institutia familiei, rudeniei si casatoriei

Reglementarea acestei institutii in pravile este inspirata in mare masura de dreptul bizantin. Se stabilise ca rudenia poate fi duhovniceasca -prin botez sau de sange. Potrivit C.Calimah, rudenia de sange era de 3 feluri: suitoare, dreapta linie (ascendent), coboratoare, dreapta linie (descendent), laturalnica linie (colaterala). Potrivit L.Caragea, rudenia de sange era tot de 3 feluri: rudenie de sus, rudenie de jos, rudenie de alaturi. Toate legiuirile interzic casatoria intre crestini si necrestini precum si cele dintre slobozi si robi. Potrivit C.Calimah, copiii din relatia unei persoane libere cu un rob erau slobozi. L.Caragea admite separatia de corp a sotilor (despartirea in fapt).

Cu privire la zestre, se prevede regula pretuirii bunurilor miscatoare cu exceptia animalelor si robilor cu efectul ca in cazul inapoierii zestrei sotul raspunde in limita valorii stabilite prin pretuirea facuta. Avem o exceptie -cazul robilor de zestre: in cazul restituirii zestrei sotul trebuie sa restituie sotiei tot atatea suflete? cat a primit in foaia de zestre. Adulterul sotiei ducea la pierderea zestrei care intra in proprietatea sotului , iar sotia adulterina era inchisa la manastire. Exista o reglementare diferita in C.Calimah si L.Caragea.Potrivit C.Calimah, daca din casatorie nu au rezultat copii, intreaga zestre revine sotului, iar daca acesta nu-si ia sotia de la manastire pe o perioada de 2 ani, ea ramane inchisa pentru toata viata. L.Caragea restrange dreptul sotului pentru jumatate din zestre, sotia nu mai poate fi inchisa la manastire si aplica aceeasi obligatie sotului.Potrivit C.Calimah, obligatia de inzestrare revine, in ordine, parintilor si bunicilor. Potrivit Pravilniceascai Condica si L.Caragea, obligatia de inzestrare revine fratilor ca o consescinta a privilegiului masculinitatii.

Sunt reglementate pentru prima data o serie de institutii preluate din cele mai noi institutii europene: tutela (epitropie ), curatela (curatoria -pentru administrarea bunurilor copiilor minori, respectiv orfani). Scarlat Calimah infiinteaza judecatorii epitropicesti la episcopia din Roman si Husi, precum si o comisie epitropiceasca pe langa mitropolia de la Iasi. Codurile reglementeaza si instiutia adoptiei (infiala).Tot pe principii moderne este asezata si raspunderea civila si penala la baza careia se afla criteriul raspunderii persoanei. In acest sens, Prav.Condica prevede ca sotia nu raspunde pentru datoria si activitatea comerciala a sotului sau si nici pentru faptele penale ale acestuia. Parintii nu raspund pentru activitatea comerciala si infractiunile copiilor lor care nu mai sunt nevarstnici si deci nu se mai afla in grija lor.

Materia succesiunilor

Mostenirea putea fi deferita ab intestat sau potrivit testamentului lasata de defunct daca acesta este valabil intocmit si isi produce efectele. In materia mostenirii legale au vocatie cele 3 categorii de rude de sange pana la gradul 8, precum si sotia supravietuitoare. Daca sotul supravietuitor vine in concurs cu copiii, el dobandeste o parte virila cat a unui copil, dar nu in proprietate, ci in usufruct, iar daca vine in concurs cu celelalte rude sau cu copiii defunctului dintr-o casatorie anterioara, sotul supravietuitor dobandeste o cota indiviza in proprietate, cuprinsa intre 1/6 si 1/3 din mostenire.In lipsa altor rude sotul supravietuitor dobandeste intreaga mostenire, daca nu exista succesori se declara vacanta fiind culeasa de catre stat. Bunurile robului decedat fara mostenire revin stapanului acestuia.

Toate legiuirile adoptate consacra rezerva succesorala pe care o denumeste Partea Legitima precum si mostenirea destinata sufletului adica treimea din mostenire destinata cheltuielilor de inmormantare si de omenie a defunctului. Intre legiuirile din Tara Romaneasca si Moldova avem o serie de deosobiri Codul Calimah - se deschide succesiunea si-n cazul declararii mortii civile a persoanei pe care o declara moarte politiceasca. Toate legiurile prevad ca fetele inzestrate nu pot cere SINISFORA echivalentul lui "COLLATIO DOTIS'' raportul bunurilor dotale pentru a veni la mostenire, nici nu pot fi obligate la aceasta. Potrivit Codului Calimah copiii naturali au dreptul de mostenire dar vin in concurs cu cei legitimi in timp ce Legiuirea Caragea consacra vocatia succesorala a copiilor naturali doar la mostenirea mamei.Exheredarea se putea realiza doar pentru motive determinate precum: necinstirea, acuzarea pe nedrept prin actiuni penale, neingrijirea in caz de boala, motive enumerate de legiuirea Caragea sau vatamarea reputatiei familiei prin comportament imoral, nerespectarea dreptei credinte motive prezentate de Codul Calimah. Mostenirea testamentara atunci cand defunctul a lasat un testament care isi produce efectele adica nu este caduc. Testamentul se putea intocmi in forma scrisa DIATA sau in forma orala a 5 martori acestia putand consemna in scris cele declarate de testator. Nu puteau fi admisi ca martori conform codului Calimah: femeile, robii, desfrantii.

Materia obligatiilor

Spre deosebire de pravilele anterioare legii Caragea, aceasta prevede multe din principiile de baza ale contractului, iar Codul Calimah dezvolta o adevarata teorie generala a contractului consacrand drept izvor legea, tocmeala (contractul), vatamarea pricinuita cuiva (delictul civil). Tocmelile ca izvor: Scrise, Nescrise. dupa Codul Calimah, dupa efectele pe care le produc in: Unilaterale, Bilaterale.

Conditile de validitate ale contractului sunt: a) capacitatea, b) consimtamantul, c) obiectul, d) cauza.

a. Capacitatea - denumita vrednicia persoanei este reglementata in amanunt in codul Calimah care afirma principiul conform caruia tot omul se socoteste vrednic de a-si castiga DRIDUL dupa randuielile hotarate de catre legi. Aceste randuieli ingradeau semnificativ capacitatea potrivit discriminarilor de tip feudal atat in ce priveste drepturile politice cat si pentru diferitele operatii juridice intervenite intre particulari. Erau considerati nevrednici cei care erau condamnati pentru savarsirea unei infractiuni grave pe tot timpul executarii pedepsei. In acest caz i se aplica o pedeapsa complimentara alaturata celei principale.

b. Potrivit Legii Caragea consimtamantul trebuia sa fie lipsit de sila si de viclesug

c. Conform Codului Calimah obiectul contractului trebuia sa fie in comert (in circuitul juridic civil).

d. In ceea ce priveste cauza, legiuirea Caragea dupa modelul Codului lui Napoleon reproduce "principiul cauzei licite'' potrivit caruia tocmeala impotriva Pravilelor si a naravurilor celor bune nu se intocmeste.

Izvoarele obligatiilor: In privinta contractelor, in timp ce Pravilniceasca Condica contine dispozitii relative la contractul de imprumut, Codul Calimah si legiuirea Caragea contine dispozitii relative la alte numeroase alte contracte precum: vanzarea, donatia, schimbul, emfiteozul, comodatul, mandatul, chezasia (garantia personala), zalogul (garantie reala), anticreza. Vanzarea este amanuntit reglementata in Codul Calimah si corespunde nivelului de dezvoltare ajunsesera relatiile marfa-bani. Dpdv al formei vanzarii se putea face in scris fara cerinte ad validitatem totusi de legiuirea Caragea nu se putea face in forma orala pentru vanzarea imobilelor. Erau introduse anumite incapacitati de instrainare (eg. egumenii nu puteau vinde averile manastiresti sau incapacitati de dobandire, strainii necrestini nu aveau dreptul sa cumpere mosi), acestea fiind in codul Calimah. In cazul vanzarii mosiilor si robilor era necesar respectarea dreptului de protimis. Era reglementata totodata anularea vanzarii denumita Stricarea vanzarii pt leziune, atunci cand pretul este inferior jumatatii valorii de circulatie a imobilului. Cumparatorul nu dorea sa completeze pretul pana la aceasta valoare. In privinta donatiei este regl. in mod asemanator in codul Calimah si legiuirea Caragea fiind prevazute cauzele de revocare a donatiilor si anume atentat asupra donatorului precum si vatamarea lui, la trup, la cinste sau la avere. Sub influenta dreptului Bizantin sunt reglementate darurile de logodna, darurile de dinaintea nuntii precum si cele de a doua zi dupa nunta.

In materia contractului de imprumut, Pravilniceasca Condica reglementeaza in amanunt contractul, obligativitatea inscrisului, mentiunile pe care contractul trebuie sa le contina precum si necesitatea prezentei a cel putin 3 martori pentru a se evita tagaduirea ulterioara a inscrisului de catre debitor. In caz de neplata la scadenta creditorul se adreseaza instantei de judecate ce stabilea vanzarea bunului zalogit la mezat (la licitatie publica) creditorul urmand a se indestula (a-si satisface creanta) din pretul obtinut. Legiuirea Caragea preia din Codul lui Napoleon un inceput nou conceptul de cambie, polita sau carte de imprumut pt polita neonorata la termen se platea o dobanda dubla de asemenea legiuirile admiteau si imprumutul cu dobanda stabilita la 10% pe an precum si interzicerea anatocismului (dobanda la dobanda) si a cametei. Aceste reglementari nu au franat fenomenul acordarii de imprumuturi cu dobanzi camataresti ba mai mult s-a incetatenit aceasta practica. Arendarea mosiilor este si ea foarte amanuntit reglementata ca si chiriile la imobilele cu destinatia de locuinta. Acestea fiind varietati ale lui "Locatio rei'' una din formele contractului de locatiune. Ambele legiuiri prevad Dr. de Protiris al copartasilor atunci cand se arendeaza sau se inchiriaza un bun stapanit in indiviziune. Sunt regl. in amanunt obligatiile clacasilor fata de mosie, dijmele, zilele de lucru, de claca, interdictia de a defrisa si de a cladi pe mosie fara acordul stapanului prezentant totodata si vechile monopoluri ale boierilor pe domeniile lor. Gospodariile si terenurile care au apartinut clacasului fugit de pe mosie sau decedat fara mostenire legala revin stapanului prin efectul legii.

Dreptul penal

In aceasta materie infractiunile sunt denumite "vini'' pot fi mari sau mici. Conceptul de infractiune nu este inca desprins de persoana faptuitorului. Prin numeroase dispozitii se incearca a se pune capat abuzurilor slujbasilor domnesti cu precadere Pravilniceasca Condica incrimieaza abuzurile de putere, ale ispravinicilor fata de localnici judetului. O alta categorie de infractiuni cea legata de noul sistem probator in justitie. Fiind pedepsite in acest sens plastografierea falsificarea de acte cu agravanta situatie in care actul este oficial(un inscris domnesc).Pedepsita de asemenea marturia mincinoasa, martorii mincinosi fiind inscrisi intr-o condica a siretilor (inceput de cazier judiciar). Este incriminata fapta mufluzilor (mincinosi) cei care in mod fraudulos pretind ca sunt in incetare de plati (in faliment) fata de creditorii lor pt a se sustrage de la plata datoriei fata de acestia numit bancruta frauduloasa. Accentueaza raspunderea persoanelor pe planul acestor dispozitii penale si civile si de asemenea este sanctionat pe planul penal cat si pe cel civil nerspectarea dispozitiilor referitoare la dreptul de protiris.Ca element retrograd mentiunea pedepselor fizice precum si pastrarea de catre judecatori a unei posibilitati de apreciere atunci cand pravila foloseste sintagmele ca sa se pedepseasca grav. Se realizeaza un progres in directia dozarii pedepsei facandu-se distinctie in cadrul legiuirii Caragea intre omorul cugetat si cel necugetat.

Dreptul procesual

Instantele se constituie ca organisme colegiale organizate si specializate in cadrul unui sistem conform condicii Pravilnicesti. Astfel sistemul instantelor e format din:

1. Judecatoria dupa judete (compusa dintr-un judecator,un logofat-pt tinerea condicilor echivalente pt grefier, slujitori pt treburile mai marunte). Ca element retrograd, ispravnicii judetelor pastrau dreptul de a judeca, fie singuri fie impreuna cu judecatorii.

2. Departamenturile: a. la Bucuresti 2: unul cu 7 si unul cu 8; b. la Craiova functiona o judecatorie formata din 4boieri; c. la Iasi, in materie civila, departamentul al II-lea pt pricinile civile mai marunte, Divan Judecatoresc format din boieri pt pricinile civile mai mari.

In materie penala, in Tara Romaneasca: a. la Bucuresti - Departamentul Vinovatilor denumit ,,Criminalion''; b. in Craiova instanta compusa din 3 boieri; c. la Iasi avem Departamentul Afacerilor Criminale.

Pentru procesele avand elemente de extraneitate, avem in Tara Romanesca - Departamentul Strainelo Pricini, iar in Moldova, Departamentul Treburilor Straine.

Pentru infractiuni cu caracter politienesc contraventii la Bucuresti s-au infiintat Spataria si Agia [Spataria pt zonele periferice ale capitalei (mahalalele), Agia, zona centrala a orasului]

3. Departamentul velitilor boieri. Divanul Olteniei de la Craiova -acesta functioneaza ca prima instanta pt pricinile dintre boieri si instanta de apel (rol de control judiciar)pt hotararile pronuntate de celelalte departamente.

4. Divanul Domnesc. Instanta suprema, prezidata de domn in afara organizarii unui sistem relativ modern de instanta. Pravilele adoptate in cea de-a doua faza a regimului turco fanariot au marcat si alte progrese in domeniul dreptului procesual:

a. introducerea condicilor de judecata

b. obligativitatea redactarii hotararilor judecatoresti si motivarilor cu aratarea capului de pravila (a temeiului juridic)

c. sistemul reprezentarii in justitie prin mandatar sau prin avocat

d. se introduce obligativitatea publicitatii actelor translative de proprietate avand ca obiect imobilele

e. se introduce condica siretilor

f. se introduce sistemul recuzarii judecatorilor

g. se introduce termenul de prescriptie a actiunilor precum si termenul de exprimare a actiunilor succesorale

h. sunt legiferate si o serie de proceduri speciale cea a falimentului si arbitrala, se introduce inscrisurile speciale, CAMBIILE denumite polite si procedura subsecventa acestora denumita procedura CAMBIALA.