In aceste doua tendinte se situeaza revista "Contimporanul" (care reprezinta curentele avangardiste) si revistele eclectice, intre care "Viata literara", "Revista fundatiilor", "Jurnalul literar" s.a.
"Sburatorul" a aparut la Bucuresti in doua serii: prima, de la 19 aprilie 1919 la 8 mai 1920, si a doua din martie 1926 in mai-iunie 1927. Intre cele doua serii se interpune "Sburatorul literar" (1921-1922). Inima noului curent a fost E.Lovinescu. El a reusit sa adune in jurul sau insemnati scriitori: Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Victor Eftimiu, Tudor Vianu, Ion Pillat s.a. Modernismul promovat consta in disocierea esteticului de etic si etnic. In opozitie cu samanatorismul si poporanismul, care puneau accent pe etic (N.Iorga -o literatura de consolidare morala) sau pe etnic (N.Iorga -o literatura care sa reprezinte realitatile vietii taranesti), Lovinescu sugera adoptarea noilor formule artistice si, prin aceasta, sincronizarea literaturii noastre cu literaturile europene, in "spiritul veacului".
In poezie, Lovinescu sustinea intelectualizarea sentimentelor, explorarea psihicului uman, depasirea lirismului subiectiv al secolului trecut. Prozei i se cerea a fi una de observatie sociala, de investigare psihologica mai subtila. In critica literara se promoveaza metoda impresionista.
Cel de-al doilea curent literar promovat in anii interbelici a fost traditionalismul. Tribuna a traditionalismului, revista "Gandirea" a aparut la Cluj, la 1 mai 1921, din initiativa unui grup de scriitori tineri, intre care Cezar Petrescu, Adrian Maniu si Lucian Blaga. Transferata la Bucuresti, in octombrie 1922, condusa din 1926 si pana in 1944 de catre Nichifor Crainic, revista a evoluat de la traditionalism spre ortodoxism. La revista vor colabora Tudor Arghezi, G.Calinescu, T.Vianu, G.Bacovia, Zaharia Stancu, I.Agarbiceanu, M.Sadoveanu s.a.
Ideile majore afirmate de N.Crainic se circumscriu exigentelor de a salva cultura romaneasca de la "pieire", a-i pastra caracterul independent si de a o feri de "europenizare", "occidentalizare", "urbanizare" etc. Spre deosebire de miscarea semanatorista, noul curent (ideologul lui) sustine ca spiritul religios ar forma "substanta constiintei nationale a poporului roman".
"In literatura, arata D.Micu, «gandirismul» se reduce la autohtonism. Nici ortodoxism ostentativ, nici nationalism xenofob, nici celelalte stigmate ale doctrinei. Autohtonism doar, si un autohtonism deschis, receptiv, asimilator. Substanta romaneasca in expresie inedita." Partea valoroasa a revistei (curentului) o constituie literatura publicata si promovata.
Miscarea avangardista gaseste, dupa primul razboi mondial, in revista "Contimporanul" un demn urmas. Sub conducerea lui I.Vinea, revista a aparut intre 1922-1932. Idei avangardiste promoveaza si revistele "Punct" (1924-1925), "Integral" (1925-1927), "Urmuz" (1920) s.a.
"Negarea artei traditionale, a formelor invechite, punerea de acord a artei cu ritmul tehnicii moderne pentru o arta a viitorului, geometrica, in linii mari, abstracta, constituiau punctele programului revistei conduse efectiv de I.Vinea".
Cu tot programul sau transant, "Contimporanul" a continuat sa publice scriitori nealiniati acestui program: Tudor Arghezi, Emil Isac, Camil Petrescu, I.Minulescu, Al.Philippide, I.Pillat, N.D.Cocea, alaturi de Tristan Tzara, Marcel Iancu, Ilarie Voronca.
Dezvoltarea literaturii intre cele doua razboaie a impulsionat si preocuparile in domeniul teoriei si criticii literare. Rodnica a fost, in aceasta perioada, activitatea desfasurata de criticii literari Eugen Lovineascu, Tudor Vianu, Mihail Dragomirescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Serbam Cioculescu, George Calinescu.
b. Stiinta. Secolul al XX-lea este al rationalitatii stiintifice.
In domeniul matematicii contributii importante realizaeaza Gh.Titeica, Traian Lalescu, D.Pompei, Simion Stoilov, D.Barbilian, Octav Onicescu.
Progrese remarcabile inregistreaza fizica, prin cercetarile lui Stefan Procopiu, Eugen Badarau, Dragomir Hurmuzescu, Horia Hulubei, Vasilescu Carpen. Mecanica ii are ca personalitati pe S.Sanielevici, V.Valcovici. In domeniul tehnicii, traditiile anterioare sunt continuate de Henri Coanda, George Constantinescu, cercetator si realizator in domeniul sonicitatii, Nicolae Profiri, un cercetator in domeniul mecanicii constructiilor si betonului armat, A.Beles, Gh.Ene Filipescu.
Stiintele economice au fost ilustrate prin cercetarile lui Gh.Spacu, Radu Cernatescu, Eugen Angelescu, C.Nenitescu. In domeniul cercetarilor geologice contributii remarcabile au adus L.Mrazek, Gh.Munteanu-Murgoci, Gh.Macovei, Sabba Stefanescu, M.Filipescu si altii. Geografia ii are ca protagonisti pe Simion Mehedinti- cu lucrarea sa de mari proportii "Terra", Gh.Valsan, Vintila Mihailescu. Stiintele biologice au fost ilustrate de renumiti savanti ca Emil Racovita-creatorul primului institut de speologie din lume, Grigore Antipa, Paul Bujor, C.Voinov, M.Borcea si altii.
Progrese s-au inregistrat si in domeniul stiintelor agricole (Gh.Ionescu-Sisesti, Traian Savulescu etc.). Au fost infiitate "Institutul de cercetari agricole" si "Institutul de cercetari agronomice", in Bucuresti.
O dezvoltare remarcabila au cunoscut stiintele medicale, domeniu in care s-au ilustrat savanti de renume mondial: C.I.Parhon, fondatorul scolii de endocrinologie, Victor Babes, Ion Cantacuzino-fondatorul "Institutului de seruri si vaccinuri", Gh.Marinescu, neurolog, autor al unui studiu fundamental asupra celulei nervoase, F.I.Rainer, D.Danielopu, chirurgii Iacob Iacobovici, Toma Ionescu si N.Hortolomei si multi altii.
Stiintele sociale au fost puternic stimulate de disputa politica si noile realitati economico-sociale interne. Printre economistii acelei perioade s-au remarcat V.Madgearu, Victor Slavescu, Gh.Zane, Stefan Zeletin. In domeniul sociologiei Mihail Ralea, Petre Andrei si Dimitrie Gusti sunt cei mai reprezentativi. Psihologia s-a diversificat prin activitatea lui Fl.Stefanescu-Goanga, care a infiintat "Institutul de psihologie experimentala, comparata si aplicata", din Cluj, Mihail Ralea, C.Radulescu-Motru.
O sustinuta activitate de cercetare stiintifica s-a desfasurat in domeniul istoriei. Figura cea mai reprezentativa ramane Nicolae Iorga, autor al "Istoriei romanilor", in zece volume, membru al mai multor academii straine. Isi continua activitatea Vasile Parvan, intemeietorul scolii romanesti moderne de arheologie. Activitate rodnica au desfasurat D.Onciul, Ion Bogdan, Constantin Giurescu si C.C.Girescu, Ion Ursu, P.P.Panaitescu, Andrei Otetea, Gh.Bratianu, C.Daicoviciu, Ioan Lupas si altii.
Stiintele juridice au marcat progrese prin contributia unor remarcabili juristi ca Mircea Djuvara, Nicolae Titulescu, V.V.Pella, Traian Ionascu, Andrei Radulescu s.a.
c. Filosofia aduce in peisajul cultural romanesc idei si ganditori de certa valoare. "Gandirea filosofica romaneasca a acestei perioade a fost cea mai infloritoare din toata istoria filosofiei noastre.
