Tehnician Proiectant CAD - Modelarea unui solid in spatiul 3D

Tehnician Proiectant CAD

Modelarea unui solid in spatiul 3D

AutoCad (computer aided design)este cel mai utilizat sistem de proiectare asistata de calculator.

Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator,adica pregatirea elevilor astfel incat sa poata beneficia de lumea calculatoarelor ,respective sa poata folosi avantajele stiintei calculatorului,trebuie sa stea in atentia invatamantului preuniversitar.

Informatica a patruns astazi in cele mai variate domenii,deci indiferent de profesia pe care o va alege un tanar ,la viitorul lui de munca in mileniul III,cu siguranta va avea nevoie de cunoasterea modului de utilizare a unui instrumentar informatic.Datorita implicatiei pe care tehnologia infomatiei o are azi in toata profesiile,rezulta caracterul ei interdisciplinar.

Exista foarte multe avantaje intre desenarea cu ajutorul unui soft de tip CAD si desenarea traditionala cu instrumente clasice, la planseta. Aceste avantaje ar fi:

-un sistem de cotare extreme de bine elaborate si precis;

-posibilitatea editarii in doua si trei dimensiuni;

-acuratetea acestuia;

-posibilitatea automatizarii programului prin utilizarea rutinelor AutoLISP, etc.;

-calitatea superioara a desenului realizat pe calculator;

-timp de executie mult mai scurt;

-precizia foarte mare, ea mergand pana la 16 zecimale.

In cadrul invatamantului tehnic,desenul tehnic este o disciplina care s-a adaptat rapid in informatizare,pentru desen tehnic s-au creat o serie de aplicatii,care au dus la conceptual de proiectare asistata de calculator. Cel mai utilizat utilitar de desenare asistata de calculator este AutoCad.Acesta se foloseste intr-un aspect larg de specialitati:mecanic,electronic,constructii ,arhitectura topografie,proiectarea mobilei etc.La ora actuala nu exista domeniu tehnic de proiectare care sa nu foloseasca AutoCad,sau programe specializate pentru o anumita gama de produse care deriva din AutoCad.La orice angajare in domeniile tehnice de proiectare unul din testele obligatorii este desenarea in AutoCad.

La desenarea in AutoCAD trebuie avute in vedere doua aspecte majore : cu ce se deseneaza?cum desenam cu precizie maxima? In AutoCAD se deseneaza cu diverse obiecte (linie,cerc etc)si cu diverse operatii de editare (mutare,copiere,rotire etc).Pentru a face un desen cu precizie maxima se foloseste desenarea in coordonate si fixarea pe obiect.

Cap 1.Comenzi pentru editare (modificare si constructie)

Orice obiect (desen) trece prin doua operatii majore, una de desenare cu comenzile descrise in capitolul 3 si una de editare.In mare majoritate a cazurilor desenele create necesita modificari,aceste operatii de modificare formeaza operatiile de ediatre . Operatiile de editare sunt mai numeroase ca cele de desenare . Apelarea operatiilor de editare se face cu :

-butoanele de pe bara Modify

-meniul Modify

-linia de comanda unde se scrie numele operatiei.

1.1.Stergerea obiectelor

Stergerea obiectelor (erase)se face cu butonul Erase sau cu comanda Erase (e) .

Command :erase sau e

Select object:se selecteaza obiectul sau obiectele si Enter

1.2. Refacerea obiectelor sterse (oops)

Refacerea ultimului set de obiecte sterse ,anuleaza ultima actiune Erase.

Command:oops

1.3. Mutarea obiectelor(muve)

Se face cu butonul Muve sau cu comanda Muve(m)

Command:muve sau m

Select object:se selecteaza obiectele care pot fi mutate ,apoi Enter

Specify base point or disceplement:100,100 se specifica coordonataele punctului de prindere din care se face mutarea

Soecify seconpoint of displacement:200,200 coordonatele punctului in care se muta punctual de prindere a obiectului.

1.4.Copierea obiectelor(copy)

Se face cu butonul Copy ,sau cu comanda Copy(c):

Command:copy sau c

Select object:se selecteaza obiectele care vor fi copiate ,apoi Enter

Specyfi base point or disceplement or (multiple) :100,100 se specifica coordonatele punctului de prindere din care se face copierea

Specify seconpoint of disceplement : 200,200 coordonatele punctului in care se copiaza obiectul. 

Optiunea multiple (m) creaza o copiere multipla ,in punctual care se specifica ,pana se inchide cu Enter.

1.5.Oglindirea obiectelor(mirror)

Command:mirror

Select object:se selecteaza obiectele care vor fi oglindite,apoi Enter

Specify first point of mirror line:100,100 se specifica coordonatele primului punct al axei de simetrie

Specify second point of mirror line:100,150 coordonatele celui de al doilea punct alaxei de simetrie

Delete source objects(yes/no)<N>:Enter,sterge sau nu sterge obiectul sursa

Cap 2. Sistemul de coordonate

In programul Auto Cad se folosesc doua tipuri de sisteme de coordonate.

Acestea sunt:

2.1.SISTEMUL DE COORDONATE WCS ﴾world coordinate system ﴿ -este un sistem de axe de coordonate rectangular,avand originea in coltul stanga jos a ecranului,axa OX orientata in sus,axa OZ perpendiculara pe ,OX OY avand sensul dinspre ecran spre utilizator. 2.2.SISTEMUL DE COORDONATE DEFINIT DE UTILIZATOR UCS ﴾user coordinate system ﴿ -originea si directiile axelor X,Y,Z pot fi mutate, rotite sau chiar aliniate cu obiectele desenului,axele ramanand perpendiculare intre ele.Comanda UCS permite pozitionarea originii sistemului de axe oriunde in planul bidimensional sau tridimensional, alegand punctul fata de care se raporteaza desenul.

La acesarea comenzii UCS, la promterul command apar urmatoarele optiuni :

Enter an option : new/

-Origin:specifica o noua coordonata X,Y,Z a punctului origine;

-3 point:permite stabilirea axelorX,Y prin specificarea originii si a unui punct pe fiecare axa;

-Object: defineste un sistem de coordonate pe baza unui obiect selectat.

Cap 3.Comenzi de desenare a entitatilor 2D

Cu toate ca AutoCAD este alcatuit dintr-un pachet de programe deosebit de complexe, entitatile fundamentale cu care el opereaza sunt create de cateva comenzi. Majoritatea acestor comenzi cer utilizatorului o serie de date care sunt necesare executiei comenzii: coordonate de puncte, valori de unghiuri, distante, valori de parametri.

In acest capitol va vom prezenta comenzile AutoCAD folosite pentru desenarea in doua dimensiuni a acestor entitati, dupa cum urmeaza mai jos:

3.1.Comanda LINE

Cu ajutorul acestei comenzi desenam entitatea de baza din AutoCAD, segmentul de dreapta. Pentru furnizarea punctelor de capat ale segmentului se poate utiliza oricare dintre metodele disponibile pentru introducerea punctelor. Specificarera punctelor se poate face utilizand coordonate 2D sau 3D, ori o combinatie a lor. Daca se introduce un punct in 2D, AutoCAD utilizeaza elevatia curenta pentru componenta Z a punctului.

3.2.Comanda POINT

Aceasta comanda asigura localizarea si marcarea unui punct in desen. Este acceptata de orice metoda de indicare a pozitiei punctului: modurile de lucru "Object snap", coordonate absolute sau coordonate relative. Modul in care apare punctul desenat este determinat de variabilele de sistem PDMODE si PDSIZE. Variabila PDMODE determina forma simbolurilor pentru reprezentarea punctelor iar variabila PDSIZE controleaza marimea acestor simboluri.

3.3.Comanda CIRCLE

Aceasta comanda este folosita pentru trasarea unui cerc utilizand una din urmatoarele 5 metode, in functie de elementele care se specifica:

Centrul si raza cercului.

Centrul si diametrul cercului.

Doua puncte diametral opuse.

Trei puncte.

Doua puncte in care cercul sa fie tangent la diferite entitati si raza cercului.

3.4.Comanda ARC

Comanda ARC serveste la trasarea arcelor de cerc, fiind una din cele mai complicate comenzi de desenare AutoCAD. In functie de elementele care pot determina un arc de cerc exista opt metode diferite de desenare, folosite dupa situatiile concrete in care se solicita trasari de arce.

Pentru trasarea unui arc de cerc se pot specifica:

1. Trei puncte ale arcului (SSE);

2. Punctul de inceput, punctul de sfarsit, raza ( SER) ;

3. Punctul de inceput, punctul de sfarsit, directia de plecare (SED);

4. Punctul de inceput, punctul de sfarsit, marimea unghiului ( SEA);

5. Punctul de inceput, centrul, punctul de sfarsit (SCE);

6. Punctul de inceput, centrul, lungimea coardei (SCL);

7. Punctul de inceput, centrul, marimea unghiului (SCA);

8. Continuarea unui segment sau arc desenat anterior.

3.5.Comanda PLINE

Cu ajutorul comenzii PLINE se poate desena o succesiune de segmente si arce tratate de AutoCAD ca o singura entitate numita 'polyline' (polilinie 2D). Se poate utiliza orice tip de linie: linie continua, linie punct, linie intrerupta etc. Comanda PLINE poate inlocui comenzile LINE, SOLID si TRACE. Asupra poliliniilor pot fi efectuate diferite operatii de editare: inserare, deplasare, stergere, inchiderea si deschiderea poliliniei.

3.6.Comanda POLYGON

Aceasta comanda permite constructia poligoanelor regulate (2D), cu maximum 1024 laturi. Pentru a desena un poligon trebuie specificat AutoCAD-ului numarul de laturi si raza unui cerc in care poligonul va fi inscris sau circumscris. O alta metoda pentru desenarea poligoanelor consta in specificarea lungimii unei laturi prin indicarea celor doua puncte de capat ale ei. AutoCAD creeaza poligonul dintr-o polilinie de grosime zero.

3.7.Comanda DONUT (DOUGHNUT)

La generarea unui desen poate sa apara necesitatea trasarii cercurilor cu diferite latimi. Polilinia permite trasarea de arce cu care am putea compune cercuri, dar nu este intotdeauna comod. Se poate folosi in acest scop comanda DONUT care include in desen un cerc (inel) umplut, cu centrul in punctul specificat. In ultimul caz AutoCAD formuleaza cereri repetate ("Center of doughnut:) pentru pozitionarea centrului, existand astfel posibilitatea desenarii mai multor cercuri (cu acelasi diametru) la o singura apelare a comenzii. Pentru terminarea comenzii se introduce un raspuns nul. Umplerea inelelor se realizeaza daca modul "Fill" este ON.

3.8.Comanda ELLIPSE

Comanda ELLIPSE permite constructia elipselor si a cercurilor izometrice. Rezulta o polilinie inchisa de grosime zero formata dintr-o succesiune de mici segmente de arc.

3.9.Comanda SOLID

Aceasta comanda permite constructia suprafetelor compacte 2D , triunghiulare sau dreptunghiulare. Pentru inceput se introduc punctul de inceput si punctul de sfarsit ale primei laturi. In continuare se introduc doua puncte care reprezinta extremitatile urmatoarei laturii sau un singur punct si ENTER pentru specificarea unei suprafete triunghiulare.

3.10.Comanda SKETCH

Comanda SKETCH permite realizarea schitelor (desenare cu "mana libera") cu ajutorul unui mouse sau digitizor pe un pad. Un exemplu de utilizare este reprezentarea rupturilor in diferite piese. Comanda solicita precizarea unui pas de inregistrare si aproximeaza miscarea libera a cursorului prin segmente de linie sau polilinie cu lungimea egala cu acest pas. Modul de desenare SKETCH are performante numai cu tipul de linie continua (continuous).

3.11.Comanda TEXT

Comanda TEXT permite inserarea in desen a unei entitati de tip text. Trebuie furnizate modul de aliniere, stilul, inaltimea, orientarea si continutul textului.

3.12.Comanda DTEXT

Comanda DTEXT asigura aceleasi facilitati ca si comanda TEXT, cu deosebirea ca la introducerea textului ca raspuns la promt-ul "Text:" acesta se afiseaza in zona grafica pe masura introducerii lui. De asemenea, se pot introduce mai multe linii de text printr-o singura apelare a comenzii.

3.13.Comanda STYLE

Comanda STYLE poate fi folosita pentru crearea sau modificarea caracteristicilor stilului de text, pentru listarea stilului curent, sau pentru selectarea unui anumit stil drept curent. De asemenea, aceasta comanda este folosita pentru a incarca fontul unui text in desen sau pentru a crea noi fonturi.

3.14.Comanda RECTANGLE

RECTANGLE - Comanda permite trasarea dreptunghiurilor, prin indicarea colturilor opuse diagonale.

Cap 4.Comenzi de desenare a entitatilor 3D

Comanda PFACE

Comanda PFACE este folosita pentru desenarea unei suprafete poligonale 3D oarecare, cu mai multe laturi. Intr-o prima etapa se definesc nodurile (punctele) retelei poligonale, prin coordonatele lor, in ordinea dorita ca raspuns la prompt-ul "Vertex n". Pentru construirea unei suprafete 3D , in a doua etapa, se indica nodurile care o definesc, in sens trigonometric sau orar, ca raspuns la prompt-ul "Face n, vertex m:".

Comanda 3DFACE

Comanda 3DFACE este echivalentul 3D al comenzii SOLID. Cu ajutorul ei se pot desena suprafete plane in spatiul tridimensional. O fata plana 3D poate avea trei sau patru laturi; specificand doar trei puncte, va fi desenata o fata plana 3D triunghiulara; specificand patru puncte, va fi desenata o fata plana 3D cu patru laturi.

4.3.Comanda 3DPOLY

Comanda 3DPOLY este folosita pentru constructia unei polilinii 3D (ca o singura entitate) formata numai din segmente de dreapta. Exceptand capacitatea desenarii in 3D, comanda 3DPLOY e mai putin puternica si are mai putine optiuni decat comanda PLINE.

4.4.Comanda 3DMESH

Aceasta comanda permite definirea unei suprafete poligonale tridimensionale, indicand toate vertex-urile (nodurile) retelei poligonale cu M linii si N coloane.

4.5.Comanda TABSURF

Comanda TABSURF creeaza o suprafata tabulara (de translatie), rezultata prin deplasarea unui vector director de-a lungul unei curbe generatoare. Vectorul controleaza directia suprafetei si distanta pe care ea se intinde, iar curba generatoare defineste forma suprafetei.

4.6.Comanda RULESURF

Comanda RULESURF creeaza o suprafata riglata intre doua entitati care pot fi curbe, linii, puncte, arce, cercuri sau polilinii.

4.7.Comanda REVSURF

Cu aceasta comanda se construieste o suprafata de revolutie prin rotirea unei curbe sau a unui profil in jurul unei axe. Axa este o linie asezata in orice pozitie in spatiu.

4.8.Comanda EDGESURF

Comanda EDGESURF permite construirea unei retele poligonale care aproximeaza o suprafata bicubica de interpolare intre patru curbe adiacente. Frontierele pot fi linii, arcuri sau polilinii deschise.

Cap 5.Generalitati privind modelarea solidelor.

Cea mai evoluata metoda de creare a obiectelor tridimensionale o constituie modelarea solidelor,denumita si modelare volumica.Modelele de solide sunt reprezentari ale obiectelor care, spre deosebire de entitatile de tip cadru de sarma(wireframe) sau suprafata (surface), contin informatii privind volumele care le compun. Astfel , modelului solid i se poate asocia o densitate de material,i se pot determina proprietati de corp fizic (centru de masa , moment de inertie etc.).

Toate propietatile legate de aspectul suprafetei exterioare sunt aplicabile si in cazul modelelor volumice.In general, obiectul este generat din forme solide simple, majoritatea descriptibile analitic, combinate intre ele pentru a constitui solidul de generat.

Programul AutoCad poate creea modelele solide de tipul volumelor geometrice elementare (paralelipiped, sfera, cilindru etc.), sau solide obtinute prin generare de tip extrudare sau rotatie.

Solidele obtinute pot fi supuse unor operatii logice booleane de uniune ,intersectie si scadere, rezultand modelele complexe.Totodata, din modelele solide se pot obtine automat vederi si sectiuni.

Densitatea liniilor prin care se reprezinta in desen suprafata solidului este controlata prin variabila de sistem Isolines, iar continuitatea suprafetei modelului este reglata prin variabila Facetres. Variabila Dispsilh (Display Silhuette) stabileste modul de vizualizare a corpului in urma aplicarii comenzii HIDE. Valoarea sa implicita este 0, dar pentru valoarea 1, corpul nu mai este acoperit cu fatete opace, fiind calculate si prezentate, alaturi de muchii, generatoarele vizibile care,impreuna,formeaza silueta corpului respectiv.

Modelarea solida prezinta numeroase avantaje fata de modelarile cu ajutorul cadrelor de sarma si al suprafetelor,astfel: modelele solide sunt cel mai usor de creat si editat, contin cele mai complete date de proiectare asistata, asupra modelelor solide pot fi efectuate diverse aplicatii,precum analiza cu element finit, modelele constituite din combinatii ale unor obiecte primitive solide include toate caracteristicile acestora, utilizatorul poate obtine automat vederi si sectiuni prin solide create.

Totusi, modelarea solida, datorita multitudinii informatiilor pe care le include, este mai dificil de utilizat pe sistemele de calcule modeste din punct de vedere al dotarilor hardware. De asemenea, modelarea solida nu poate oferi ajutor utilizatorului in crearea formelor complexe, in acest caz, recomandandu-se utilizarea modelarii prin suprafete.

Comenzile de generare a modelelor solide sunt accesibile din bara cu instrumente Solids (fig 5.1.) din meniul draw->Solds, sau prin tastarea comenzii respective din linia de comanda.

Cap 6.Crearea primitivelor solide.

Autocad ofera utilizatorilor o serie de primitive grafice 3D predefinite:box (paralelipiped), sphere (sfera), cone (conul), cylinder (cilindru), wedge (prisma triunghiulara) sau torus (torul) .

Cap 7.Bara de instrumente SOLIDS

Cap 8.Comenzi de editare in spatiul 3D

8.1.Comanda BOX permite crearea in desen a unui paralelipiped dreptunghic de tip solid. Comanda cere utilizatorului doua varfuri diagonal opuse ale bazei si apoi inaltimea. Baza este intodeauna situate in planul XY al sistemului de coordonate curent, iar inaltimea este masurata pe directia axei Z. Implicit, muchiile acestui obiect sunt paralele cu axele sistemului curent de coordonate .

8.2.Comanda SPHERE este folosita pentru a crea obiecte solide de forma sferica. Aceasta comanda solicita utilizatorului introducerea pozitiei centrului si valoarea razei sau a diametrului sferei. Generarea sferei se realizeaza astfel incat planul sau ecuatorial este paralel cu planul curent XY ce trece prin centrul acesteia, in sistemul de coordonate curent. De asemenea, axa polilor este directionata dupa directia axei Z curenta.

8.3.Comanda CONE creeaza conuri drepte cu baza circular sau de forma eliptica . In mod implicit, utilizatorul trebuie sa introduca pozitia centrului bazei, raza sau diametrul bazei si inaltimea conului. Corpul astfel obtinut are baza plasata intr-un plan paralel cu planul curent XY si varful la o anumita inaltime. Daca se doreste ca baza conului sa fie de forma eliptica ,se utilizeaza optiunea Elliptical a comenzii CONE; informatiile solicitate apoi sunt specifice desenarii unei elipse, urmate, in final, de valoarea inaltimii. La introducerea unei valori pozitive a inaltimii, conul este creat in lungul semiaxei pozitive a axei Z, iar daca aceasta valoare este negativa, inaltimea conului este masurata in sens contrar, de-a lungul aceleiasi axe.

Pentru a plasa baza conului intr-un plan oarecare fata de planul XY, dupa precizarea centrului bazei si a razei acesteia, se utilizeaza optiunea Apex, precizandu-se explicit pozitia varfului conului.

8.4.Comanda CYLINDER creeaza un obiect solid in forma de cilindru drept, cu baza cilculara sau eliptica. Metoda implicita de lucru solicita stabilirea pozitiei centrului bazei, raza sau diametrul acesteia si, apoi, inaltimea cilindrului. Solidul astfel obtinut este un cilindru drept, fiind plasat cu baza intr-un plan paralel cu planul curent XY si care trece prin punctual indicat.

Comanda WEDGE permite crearea unui obiect solid de forma poliedrala, cu o fata inclinata, denumita simplu: pana. Baza acestui corp este paralela cu planul XY al sistemului de coordonate curent, iar inaltimea sa pe axa Z.

8.6.Comanda TORUS se utilizeaza la crearea unui tor de tip solid. Planul median al torului este paralel cu planul, XY al sistemului de coordonate curent. Comanda solicita succesiv indicarea centrului torului, raza acestuia si raza tubului. Raza (sau diametrul) torului descrie un cerc imaginar care trece prin centrul tubului. De asemenea, tubul este definit printr-o raza (sau diametru). Uzual, raza tubului este mai mica iar cea a torului mai mare. Daca raza torului este negativa, forma rezultata este alungita si ovala .

Raza tubului trebuie sa fie, in acest caz , mai mare in valoarea absoluta decat precedenta. Pentru o valoare a razei tubului mai mare decat raza torului, aceasta nu mai prezinta orificiul central, forma solida generata autointersectandu-se.

Cap 9.Crearea solidelor prin extrudare

Obtinerea obiectelor tridimensionale se poate realiza si pornind de la profile plane, carora li se asociaza o a treia dimensiune, utilizand comanda EXTRUDE. In programul AutoCad exrudarea prezinta o operatie prin care se atribuie grosime unui profil plan in contur inchis sau suprafata (polilinie, cerc, elipsa, regiune, curba etc.)

Intodeauna, extrudarea are loc dupa o directie in raport cu planul figurii plane considerate sau dupa o traiectorie (path). In cazul extrudarii dupa o directie , solidul generat are una din baze in coincidenta in figura plana extrudata, iar cea de-a doua baza paralela cu prima, la distanta specificata (pozitiva sau negativa). Cele doua baze au arii egale daca unghiul de extrudare este 0.

Pentru un unghi de extrudare pozitiv, aria celeia de-a doua baze este mai mica decat a primei baze. Solidul obtinut va avea, astfel, aspect ascutit, respective, largit, in zona celei de-a doua baze.

Sintaxa comenzii EXTRUDE este urmatoarea:

Command: extrude

Current wire frame density: ISOLINES=8

Select objects: se selecteaza unul sau mai multe profile plane inchise

Specify height of extrusion or [Path]: se introduce o valoare pozitiva (negativa) a inaltimii sau se selecteaza o traiectorie de extrudare (optiunea Path)

Specify angle of taper for extrusion <0>: se alege valoarea unghului de inclinare

Pentru ca extrudarea dupa o traiectorie sa fie posibila, este necesara ca profilul plan inchis si traiectoria sa nu fie coplanare. De asemenea, polilinia care formeaza traiectoria nu trebuie sa prezinte schimbari bruste de directie, sub unghuri foarte diferite. In acest caz, solidul se autointersecteaza, iar operatia de extrudare nu mai este posibila.

Cap 10.Crearea solidelor prin revolutie

Utilizatorul mai poate crea solide prin rotirea unui contur plan inchis sau a unei suprafete plane in jurul unei axe care nu intersecteaza conturul sau suprafata respectiva. Pentru acest tip de corpuri solide, de forma speciala, programul AutoCad foloseste comanda REVOLVE. Obiectele astfel generate au o configuratie simetrica fata de o axa (denumita axa de rotatie sau de revolutie).

Comanda REVOLVE este utila, in general, in cazul solidelor cu profil axial complicat, a caror forma ar fi dificila de obtinut prin combinarea unor primitive solide.

Rotirea se poate produce complet (unghiul de rotatie este egal cu 360) sau numai pe un anumit sector , obtinandu-se solide de forma sectoriala. In cazul unui unghi de rotatie mai mic de 360, rotatia incepe din planul figurii, iar sensul pozitiv de rotatie este dat de regula mainii drepte.

De asemenea, rotatia nu se poate realiza in jurul unei axe perpendicular pe planul figurii rotite, deoarece ar rezulta un obiect de grosime nula, deci nu se creeaza un solid.

Sintaxa comenzii este:

Command: revolve

Current wire frame density: ISOLINES=4

Select objects: 1 found se selecteaza unul sau mai multe profile inchise

Specify start point for axis of revolution or define axias by [Object/X (axias)]: se defineste axa de rotatie ca fiind un obiect sau chiar una din axele X, Y ale sistemului de coordonate curent

Select object: se indica obiectul in jurul caruia are loc rotirea profilului plan inchis selectat anterior

Specify angle of revoliution <360>: se indica unghiul de rotatie, care poate fi pozitiv sau negative.

Cap 11.Crearea solidelor de forma complexa. Operatii booleane aplicate obiectelor solide

Asupra obiectelor solide, utilizatorul poate aplica operatii logice booleane in scopul obtinerii altor obiecte solide, dar de complexitate mai ridicata. Comenzile booleane disponibile in programul AutoCad sunt: UNION,SUBSTRACT,INTERSECT. Acestea se acceseaza din meniul Modify-> Solids Editing, din bara cu instrumente Solids Edtitng, sau prin tastarea comenzii respective in linia de comanda.

11.1.Comanda UNION se utilizeaza pentru a reuni volumul mai multor obiecte solide in volumul unui singur obiect. Comanda cere utilizatorului sa indice solidele asupra carora se aplica operatia si are ca rezultat generarea unui nou obiect solid, al carui volum este egal cu reuniunea volumelor solidelor individuale participante la operatia de uniune.

Operatia respective are propietatea de a fi comutativa, ordinea de selectare a solidelor individuale nefiind importanta si neinfluentand rezultatul. In cazul solidelor a caror granite nu se ating (nu se suprapun spatial), volumul rezultat in urma operatiei de uniune este egal cu suma volumelor acestor solide.

11.2.Comanda INTERSECT se utilizeaza pentru obtinerea volumului de intersectie dintre doua sau mai multe obiecte solide. Acest volum de intersectie este, in fapt, volumul pus in comun de obiectele solide considerate in operatia booleana.

Comanda este aplicabila numai obiectelor care se suprapun pe un anumit volum, in caz contrar, obiectul compus nu se constituie.

In urma acestei aplicari corecte, comanda INTERSECT elimina toate volumele care nu sunt puse in comun de obiectele solide constituente.

De asemenea, operatia de intersectie booleana este comutativa, ordinea de selectare a obiectelor nu influenteaza rezultatul.

11.3.Comanda SUBTRACT activeaza operatia booleana de diferenta asupra unor obiecte solide impartite in doua seturi, dar care pun in comun un anumit volum de intersectie. Astfel, se extrage din primul set volumul pus in comun cu cel de-al doilea set de obiecte solide.

Comanda cere utilizatorului sa specifice intai setul de obiecte cu rol de descazut si apoi setul de obiecte cu rol de scazator. Operatia booleana de scadere nu este comutativa, rezultatul fiind dependent de rolul ficarui set de obiecte solide.

In urma operatiei de scadere booleana, din sfera a fost extras volumul pus in comun cu paralelipipedul, forma acestuia ramanand impregnata prin extragere in interiorul sferei.

11.4.De asemenea, comanda INTERFERE, asemanatoare comenzii INTERSECT, este disponibila in bara cu instrumente Solids ,in menilu Draw-> Solids, sau prin tastarea in linia de comanda. Comanda INTERFERE determina volumul comun al unui grup de solide sau a doua grupuri de solide.

Deosebirea fata de comanda INTERSECT consta in faptul ca, in cazul selectarii a doua grupuri de solide, se ignora volumul comun al solidelor din primul set si de asemenea, volumul comun al solidelor din al doilea set, luandu-se in considerare numai volumul comun celor doua seturi. Atat cel de-al doilea set de solide, cat si crearea solidului rezultat prin intersectie sunt optionale.

Sintaxa comenzii este:

Command: interfere

Select first set of solids: se selecteaza primul obiect solid

Select objects: 1 found

Select objects: se apasa tasta Enter pentru a incheia selectia obiectelor solide din primul set

Select second set of solids: se selecteaza al doilea obiect solid

Select objects: 1 found

Select objects: se apasa tasta Enter pentru a incheia selectia obiectelor solide in al doilea set

Cmparing 1 solid against 1 solid.

Interfering solids (furst set): 1 se afiseaza cate obiecte solide din primul set se afla in interferenta

(second set): 1 se afiseaza cate obiecte solide din al doilea set se afla in interfefenta

Create interference solids?[Yes/No] <n>: programul va crea obiectul solid in interferenta.

Bibliografie:

1.Jay H.Zirbel si Steven B.Combs,Utilizarea programului AutoCad,Editura Teora,1997.

2.Bill Burchard,David Pitzer,Totul despre AutoCad 2000,Editura Teora 2000.

3.David J.Harrington,AutoCad 2005,Editura Teora.

4.Mihai Avram,Actionari hidraulice si pmeumatice,Editura Universala,Bucuresti 2005

5.Radu Lucan, Actionari pmeumatice in mecatonica,Automate programabile,Editura Imprimeriei de vest,Oradea 2008