Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Informatica an III - test grila
1. Din perspectiva paralela date - prelucrari metoda de proiectare:
a. |
permite alcatuirea unor magistrale de circulatie prioritara, cu scopuri de actualizare a deciziei |
b. |
va avea in vedere faptul ca vor fi necesare mutatii la nivelul cerintelor, ca reactii la fluxurile de intrare-iesire in si din sistem |
c. |
reprezinta activitati ce contin aplicatii pentru administrarea sistemului de operare |
d. |
tine cont in aceeasi masura de date si de prelucrari |
e. |
reprezinta o facilitate pentru accesul la fisierele de tip Procesor Help ce contin documentatia aferenta sistemului de programe |
D
2. Din perspectiva sistemica metoda de proiectare:
a. |
urmareste totalitatea problemelor inainte de a da o solutia globala, astfel spus intregul este altceva decat suma partilor |
b. |
prin lucrarile de sinteza, a elementelor patrimoniale, inclusiv a veniturilor, cheltuielilor si a rezultatelor financiare, asigurand astfel, in timp si spatiu, comparabilitatea informatiilor economico-financiare si contabile |
c. |
se orienteaza pe principiul relevantei economicului asupra juridicului; principiul pragului de semnificatie a informatiilor |
d. |
da explicatiile necesare prin situatiile anexate (notele) la bilant, aratandu-se motivele schimbarii si diferentele care apar la comparatia cu informatiile din perioadele precedente |
e. |
sau de conducere a intreprinderii are cunostinta de viitoare elemente de nesiguranta, care pot avea consecinte insemnate asupra continuitatii activitatii |
A
3. Metodele de proiectare obiectuale :
a. |
se materializeaza prin sarcini de coordonare si decizie corelata cu obiectivele fixate. |
b. |
realizeaza fixarea optiunii gestiunii la nivel conceptual. |
c. |
realizeaza fixarea optiunii organizationale la nivel logic si a celei tehnice la nivel fizic. |
d. |
realizeaza o punere in exploatare curenta in mod combinat sau complementar. |
e. |
conduc la proiectarea celor mai performante sisteme informatice, deoarece se bazeaza pe standardul UML |
E
4. Proiectarea sistemelor informatice prin abordarea descendenta:
a. |
culegerea si inregistrarea datelor tehnico-economice si financiare, care privesc patrimoniul unitatilor si economiei nationale |
b. |
consta in descompunerea unui sistem complex pe niveluri ierarhice, succesiv, pana la module elementare, simple si relativ independente care sunt controlate de module coordonatoare |
c. |
duce la realizarea gestionarului de retea si a celui de fisire sterse |
d. |
aplicatii Windows - aplicatiile scrise pentru programele rezidente - programe de tip Terminate and Stay Resident (TSR) |
e. |
va permite utilizatorului executarea unei operatiuni de instalare automata a unor subansamble nou adaugate in configuratia calculatorului |
B
5. Din punct de vedere al valorilor pe care le poate lua un atributul la un moment dat:
a. |
o valoare cunoscuta a atributului A care antreneaza, in mod sistematic, asocierea aceleiasi valori pentru atributul B |
b. |
sistemul de informatii organizational |
c. |
multivaloare si monovaloare |
d. |
un plan de lucru detaliat pentru derularea fiecarei etape, pentru a facilita conducerea proiectelor in conceptia sistemelor informatice |
e. |
una sau o multime a caracteristicilor unei entitati |
C
6. Realizarea unui sistem informatic:
a. |
se face pornind de la situatia conceptuala sau fizica pana la cea organizationala sau logica |
b. |
presupune realizarea unor categorii de activitati care necesita utilizarea eficienta a resurselor pentru realizarea unui sistem performant |
c. |
este un fapt de reconciliere dintre date si prelucrari prin intermediul modelelor externe |
d. |
in majoritatea cazurilor, vederea de ansamblu poate considera un domeniu ca fiind cel mai important |
e. |
trebuie sa tina cont de obiectivele planificate, abordate intr-o maniera globala |
B
7. Entitatea:
a. |
este un model de obiect sau eveniment care are o existenta de sine statatoare si poate fi identificat, in raport cu celelalte obiecte de acelasi tip, prin caracteristici sau proprietati specifice |
b. |
este utilizata pentru surprinderea comportamentului dinamic al fluxului de date |
c. |
este utila clarificarii cerintelor, realizarii conexiunii beneficiar-producator bazata pe intelegere, reprezentand in acelasi timp cadrul pentru proiectarea ulterioara si implementare |
d. |
reprezinta o asociere de acest tip din tabelul A poate avea cel mult o inregistrare corespunzatoare in tabelul B |
e. |
se materializeaza prin definirea unui model precis, concis, inteligent si corect al viitorului sistem informational |
A
8. Structura de ansamblu a unui sistem informatic e formata din :
a. |
reprezentare -afisare - tiparire |
b. |
introducere, memorare si afisare date |
c. |
adunare - scadere si inmultire date |
d. |
intrari- prelucrari- iesiri |
e. |
prelucrare, calcule si stocare |
D
9. In cadrul proiectarii unui sistem informatic:
a. |
informatiile de programare, planificare si previziune au un caracter relativ sintetic |
b. |
se prezinta toate legaturile dinamice create intre un program si reprezentarea grafica atribuita acestuia |
c. |
se realizeaza o sinteza a celorlalte programe, corelat cu cifra de afaceri, cu profitul si cu modul de repartizare a acestuia |
d. |
se urmareste afisarea in fereastra de baza Taskbar o serie de reprezentari grafice |
e. |
datele si prelucrarile sunt studiate si modelate impreuna |
E
10. Intr-un sistem informatic, metodele si procedurile de prelucrare se refera la:
a. |
partea logica a prelucrarii datelor in vederea obtinerii informatiilor |
b. |
pentru producerea de imagini standard in spiritul teoriei valorii, antreneaza o pierdere de informatie |
c. |
costurile de fabricatie a bunurilor, de executare a lucrarilor sau de prestare a serviciilor |
d. |
obtinerea si cercetarea unitatilor elementare de informatie |
e. |
rezolvarea unei variate problematici de natura economica |
A
11. Un produs software orientat-obiect
a. |
consta intr-o multime de obiecte software, impreuna cu clasele carora le apartin si relatiile dintre acestea |
b. |
este caracterizat prin atentia deosebita acordata concomitent structurii datelor si structurii functionale |
c. |
are programe de investitii, programe de aprovizionare si vanzare de bunuri, servicii si de marketing |
d. |
realizeaza fixarea optiunii gestiunii la nivel conceptual, optiunii organizationale la nivel logic si a celei tehnice la nivel fizic |
e. |
este un proces simplu si rapid de asezare a tabelelor si a campurilor strict necesare |
A
12. Metodele de proiectare se pot clasifica in:
a. |
pilotaj ul si executia operatiunilor productive |
b. |
metode de proiectare functionale; metode sistemice; metode orientate obiect |
c. |
vizualizarea si eventuala activare a programelor care asigura monitorizarea si impiedica modificarea caracteristicilor modemului |
d. |
operatii de adaugare, modificare, stergere, mutare si copiere de sisteme informatice de gestiune |
e. |
descrierea activitatii sistemului operant, orientata pe baza regulilor de functionare, sisteme de management, aplicate asupra intrarilor, pentru a produce iesirile dorite |
B
13. Proiectarea sistemelor informatice prin abordarea ascendenta:
a. |
presupune structurarea informatiilor financiar-contabile, prelucrate potrivit procedeelor metodei contabilitatii prin conturi si dubla inregistrare |
b. |
se poate constitui sub forma unui ghid de abordare a unui sistem informatic, pus in evidenta sub forma sintetica |
c. |
permite adaugarea la desktop a unei functionalitati specifice Internet-ului |
d. |
are ca punct de plecare nivelul operational (aflat la baza piramidei ierarhice), si, prin realizarea informatizarii la fiecare nivel in parte, se ajunge la un sistem informatic care poate atinge nivelul extrem al piramidei |
e. |
este format din reuniunea de functii care pune in evidenta cel mai bine comportamentul intregului sistem operant |
D
14. Metodele de proiectare sistemice:
a. |
permit crearea unei gandiri informatice in plan abstract ancorata in realitatea mediului economic, care pregateste proiectantul pentru abordarea obiectuala a proiectarii sistemelor informatice |
b. |
este considerata invariabila sau relativ stabila in sistemele anterioare si gestionata doar de administratorul bazei de date |
c. |
operant formeaza imaginea dinamica de nivel "actiune" |
d. |
reprezinta ansamblul de tehnici si echipamente de culegere, prelucrare si transmitere a informatiilor |
e. |
aduc o varietate de procedee pentru obtinerea si prelucrarea datelor, in vederea utilizarii sistemelor informationale in gestionarea unei unitati economice |
A
15. In teoria bazelor de date, tehnica entitate-asociere permite construirea modelului structural sub forma unei diagrame entitate-asociere, prin parcurgerea urmatorilor pasi:
a. |
identificarea componentelor, identificarea asocierilor, stabilirea semnificatiei legaturii si identificarea nodurilor-eticheta (sub forma de romb). |
b. |
identificarea componentelor, identificarea asocierilor, codificarea asocierilor, identificarea atributelor si stabilirea atributelor de identificare a entitatilor. |
c. |
identificarea componentelor, identificarea atributelor, identificarea erorilor de asociere si stabilirea atributelor de identificare a entitatilor. |
d. |
identificarea asocierilor, identificarea atributelor, stabilirea atributelor de identificare a entitatilor si marcarea acestora pentru operatia de stergere. |
e. |
identificarea componentelor, identificarea asocierilor, identificarea erorilor de asociere si stabilirea entitatilor pentru stergere. |
B
16. Conform metodelor de proiectare sistemice sistemul informatic este abordat:
a. |
ca un sistem complex de tehnici si metode de prelucrare logica si automata a datelor statistice |
b. |
concurential intre diferiti utilizatori care pastreaza performantele sistemelor anterioare |
c. |
sub doua aspecte complementare: datele si prelucrarile analizate-modelate independent, cu reunirea lor cat mai tarziu posibil |
d. |
prin stabilirea firmelor concurente, incluzand organizatiile care intentioneaza sa patrunda pe piata si producatorii de produse substitute |
e. |
astfel incat sa se poata realiza definirea sarcinilor de realizare pe compartimente, precum si raspunderi in caz de nerealizare |
C
17. Dependenta functionala reprezinta:
a. |
o structura ce permite vizualizarea structurii ierarhice, descrierea programului sau a unui modul fiind stabilite pe mai multe niveluri |
b. |
unei inregistrari din tabelul B ii corespunde cel mult o inregistrare din tabela A |
c. |
demersul metodologic de dezvoltare a sistemelor informatice |
d. |
raportul de determinare sau legatura dintre atributele tip ale caror atribute reprezinta, de fapt, datele care trebuie prelucrate automat |
e. |
conceptprocesul de evaluare a unui sistem |
D
18. Considerand urmatoarea reprezentare grafica:
Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati Furnizori-Factura:
a. |
- (0,n) |
b. |
(n,0) - (0,1) |
c. |
(1,n) - (1,1) |
d. |
- (0,1) |
e. |
- (0,1) |
C
19. Se cunoaste urmatorul fragment de MCD:
Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati:
a. |
|
b. |
|
c. |
|
d. |
|
e. |
|
B
20. Metodele de proiectare fuctionale:
a. |
acorda prioritate datelor fata de prelucrari si respecta cele trei niveluri de abstractizare conceptual, logic si fizic |
b. |
utilizeaza tehnici specifice netinand seama de aspectul semantic al informatiei, ci doar de modul de reprezentare formala a activitatii productive |
c. |
folosesc descompunerea progresiva descendenta top-down, ele fiind in fapt carteziene |
d. |
prin implicarea functiei birotice de prelucrare si comanda-control, permite managerului sa cunoasca punctele forte, dar si cele slabe ale firmei |
e. |
conduc la sisteme informatice modulare cu structura ierarhic-functionala descendenta, ascendenta sau mixta |
E
21. Ciclul de decizie este constituit:
a. |
din informatii de generalizare, de regula cantitative, unele valorice, prelucrate dupa metodologii statistice |
b. |
pe baza darilor de seama de stat; dari de seama departamentale; dari de seama interne ale agentilor economici |
c. |
din abordarea ascendenta, cunoscuta mai simplu sub numele de bottom-up, si abordarea descendenta sau top-down |
d. |
din toate mecanismele de decizie, inclusiv acele optiuni de alegere de pe parcursul dezvoltarii sistemului informatic |
e. |
ca un anumit domeniu compus din parti corelate intre ele si cu legaturi cu exteriorul |
D
22. Metoda de proiectare Merise este:
a. |
este reprezentativa pentru proiectarea sistemica a sistemelor informatice economice, in general si a sistemelor informatice de gestiune, in special |
b. |
obiectivul de strategie care permite managerului sa adopte solutii de dezvoltare a activitatii firmei |
c. |
actiunea in timp real a sistemului informational economic |
d. |
materializat prin modul de realizare a obiectivelor unitatii si a sarcinilor fiecarui compartiment |
e. |
asigura o legatura directa intre obiectele lumii reale si entitatile definite, datele sunt ierarhizate, manipulandu-se legaturile intre obiect si componentele sale |
A
23. Ciclul de viata al unui sistem informatic descrie cronologic:
a. |
toate principiile in domeniu, completandu-se legislatia romaneasca cu doua principii, conform Recomandarilor IASC si Reglementarile Pietei Comune |
b. |
ansamblul activitatilor sistemului operant fata de multimea functiilor sale |
c. |
principiul relevantei economicului asupra juridicului; principiului pragului de semnificatie a informatiilor |
d. |
evolutia proiectului de-a lungul intregului parcurs de functionare a software-ului, incercand sa arate cum poate fi incorporata o informatie in cadrul organizatiei |
e. |
delimitarea domeniilor de studiu, a nenumaratelor mijloace de documentare, a metodelor de conceptie si punere in exploatare curenta informationala |
D
24. Specializarea:
a. |
programe de investitii, programe de aprovizionare si vanzare de bunuri, servicii si de marketing |
b. |
transmiterea si prelucrarea datelor, obtinerea de informatii |
c. |
consta in definirea initiala a unei entitati tip generice, care cuprind toate atributele tip, si identificarea subclaselor, in cadrul acesteia, pe baza unor atribute tip comune. |
d. |
un sistem operant format din reuniunea de functii care pune in evidenta cel mai bine comportamentul intregului sistem operant |
e. |
starea in care se afla elementele patrimoniale, sau valorile definite prin raportari |
C
25. Se cunoaste urmatorul fragment de MCD:
Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati:
a. |
|
b. |
|
c. |
|
d. |
|
e. |
|
E
26. Metodele de proiectare structurate:
1.urmaresc producerea de rezultate pe baza intrarilor din mediul extern
2.se realizeaza prin intermediul deciziilor din linia de titlu
3.folosesc descompunerea progresiva descendenta top-down
4.apartin selectiei secventiale continue
5.au fost integrate in SGBD prin limbajul de descriere a datelor.
a. |
|
b. |
|
c. |
|
d. |
|
e. |
|
D
27. Informatiile de programare, planificare si previziune:
a. |
urmaresc stocarea si pastrarea datelor pentru documentari si controale ulterioare |
b. |
au un caracter relativ sintetic, dar sunt obtinute de cele mai multe ori pe baza calculelor analitice |
c. |
sunt transmise organismelor interesate, urmarind, in continuare, aducerea lor la indeplinire |
d. |
se identifica cu datele financiar-contabile furnizate de documentele contabile |
e. |
uniformizeaza imaginea contabila, a modelelor traditionale tehnico-economice |
B
28. Relatia existenta intre sistemul informational si sistemul decizional, precum si legatura stabilita intre sistemul informational si sistemul condus este scos in evidenta de:
a. |
abordarea sistemica |
b. |
ciclul de abstractizare |
c. |
ciclul de viata |
d. |
diagrama fluxului de date |
e. |
nivelul conceptual |
A
29. Considerand urmatorul MCD caracterizat prin faptul ca ne confruntam cu furnizori specializati, acestia putand livra doar o singura materie prima, livrarea realizandu-se doar o singura data:
Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati Furnizori-Materii prime:
a. |
(n,1) - (1,1) |
b. |
- (0,n) |
c. |
- (1,1) |
d. |
(0,n) - (0,n) |
e. |
- (0,n) |
C
30. Se cunoaste urmatorul fragment de diagrama a dependentelor functionale:
Stabiliti care este modelul conceptual al datelor aferent:
a. |
|
b. |
|
c. |
|
d. |
|
e. |
|
D
31. Criteriile avute in vedere la proiectarea generala a unui sistem sunt :
a) obiectivele avute in vederea de organizarea respectiva,
b) posibilitati de modificare a iesirilor,
c) aria de intindere pe noul sistem, costurile si termenele de realizare,
d) cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie.
a. |
a+c+d |
b. |
a+b+c |
c. |
b+c+d |
d. |
a+b+c+d |
B
32. Activitatile desfasurate in cadrul proiectarii de ansamblu sunt:
a) stabilirea obiectivelor noului sistem informatic;
b) analiza deficientelor informationale;
c) proiectarea rapoartelor, listelor, situatiilor de iesire;
d) proiectarea bazei informationale;
a. |
a+c+d |
b. |
a+b+c |
c. |
b+c+d |
d. |
a+b+c+d |
A
33. Din perspectiva procesului decizional obiectivele unui sistem pot fi grupate in:
a) obiective generale ce trebuie sa asigure cunoasterea exacta si obiectiva a activitatilor desfasurate unitatea economica.
b) obiective specifice ce trebuie sa asigure cunoasterea exacta si obiectiva a activitatilor desfasurate unitatea economica.
c)obiective functionale ce trebuie sa asigure informatizarea activitatilor esentiale si specifice ale unei unitati economice in vederea asigurarii functiilor sale fundamentale
a. |
a+c |
b. |
a+b+c |
c. |
b+c |
d. |
a+b |
D
34. Realizarea globala si structurala a indicatorilor economico-financiari este:
a. |
obiectiv de conducere (managerial); |
b. |
obiectiv functional; |
c. |
obiectiv specific. |
A
35. Asigurarea unui fundament informational superior pentru fundamentarea si implementarea strategiilor si politicii unitatii economice este:
a. |
obiectiv de conducere (managerial); |
b. |
obiectiv functional; |
c. |
obiectiv specific. |
A
36. Realizarea unei functionalitati superioare de ansamblu a sistemului decizional este:
a. |
obiectiv de conducere (managerial); |
b. |
obiectiv functional; |
c. |
obiectiv specific. |
A
37. Facilitarea introducerii si utilizarii anumitor tehnici, metode si sisteme manageriale este:
a. |
obiectiv de conducere (managerial); |
b. |
obiectiv functional; |
c. |
obiectiv specific. |
A
38. Degrevarea conducerii de procesele decizionale de rutina, formalizarea prin noul sistem a informatiilor sintetice necunoscute derularii relatiilor informationale cu organismele de stat si cu alte regii autonome sau societati comerciale este:
a. |
obiectiv de conducere (managerial); |
b. |
obiectiv functional; |
c. |
obiectiv specific. |
A
39. Planificarea financiara a investitiilor, previzionarea activelor circulante si a resurselor de finantare, previzionarea activitatii de trezorerie este.
a. |
obiectiv de conducere (managerial); |
b. |
obiectiv functional; |
c. |
obiectiv specific. |
A
40. Perfectionarea structurilor si a activitatii de productie in vederea unui asigurari optim global:
a. |
obiectiv de conducere (managerial); |
b. |
obiectiv functional; |
c. |
obiectiv specific. |
A
41. Cresterea operativitatii si gradului de fundamentare si adaptare a deciziilor:
a. |
obiectiv de conducere (managerial); |
b. |
obiectiv functional; |
c. |
obiectiv specific. |
A
42. Proiectarea in domeniul tehnologiilor si echipamentelor este o subactivitatea a :
a. |
activitatii de cercetare-dezvoltare; |
b. |
activitatii de productie; |
c. |
activitatii de comercializare. |
A
43. Determinarea capacitatii de productie si utilizarea eficienta a acesteia reprezinta o subactivitate a:
a. |
activitatii de productie; |
b. |
activitatii de cercetare-dezvoltare; |
c. |
activitatii de comercializare. |
d. |
activitatii de personal |
e. |
activitatii de desfacere |
B
44. Elaborarea normativelor si normelor de consum pentru resursele materiale si energetice este o subactivitate a:
a. |
activitatii de productie; |
b. |
ctivitatii de desfacere; |
c. |
activitatii de comercializare; |
d. |
activitatii de cercetare-dezvoltarea; |
e. |
activitatii de personal. |
D
45. Elaborarea normativelor si normelor de munca si a consumurilor specifice de manopera este o subactivitatea a:
a. |
activitatea de cercetare-dezvoltare; |
b. |
activitatea de productie; |
c. |
activitatea de comercializare |
A
46. Definirea ingredientelor si proceselor ce sunt utilizate in productia continua este o subactivitatea a :
a. |
activitatii de productie; |
b. |
activitatii de cercetare-dezvoltare; |
c. |
activitatii de comercializare. |
A
47. Definirea sectiilor, operatiilor si ordinea lor, care intervin in fabricarea unui produs este o subactivitate a:
a. |
activitatii de cercetare-dezvoltare; |
b. |
activitatii de productie; |
c. |
activitatii de comercializare. |
B
48. Definirea materialelor si (sub)ansamblelor folosite pentru fabricarea unui produs este o subactivitate a:
a. |
activitatii de cercetare-dezvoltare; |
b. |
activitatii de productie; |
c. |
activitatii de comercializare. |
B
49. Subactivitatea de aprovizionare trebuie sa solutioneze optim urmatoarele aspecte specifice :
a)determinarea necesarului de resurse materiale;
b)determinarea necesarului de resurse energetice
c)planificarea resurselor umane si financiare
d)contractarea necesarului de aprovizionat.
a. |
a+b+c+d; |
b. |
a+b+d; |
c. |
a+b+c |
d. |
b+c+d |
B
50. Subactivitatea de desfacere trebuie sa solutioneze optim urmatoarele aspecte specifice :
a) cooperarea cu alte societatii comerciale din tara
b)situatia necesarului de livrat conform contractelor;
c)situatia cantitativ si valorica a livrarilor ;
d)urmarirea ritmicitatii livrarilor in scopul onorarii contractelor.
a. |
a+b+c+d; |
b. |
a+b+d; |
c. |
a+b+c |
d. |
b+c+d |
D
51. Subactivitatea de marketing trebuie sa solutioneze optim urmatoarele aspecte specifice :
a)studierea caracteristicilor tehnico-economice a produselor concurente;
b)evolutia pietelor de desfacere in vederea realizarii relatiilor valutar-financiar si de distribuire a produselor proprii;
c)cooperarea cu alte societatii comerciale din tara sau strainatate in vederea promovarii produselor pe terte piete
d)studierea tehnicilor de comercializare a produselor concurente, furnizate de alte societati comerciale din tara sau strainatate;
a. |
a+b+c+d; |
b. |
a+b+d; |
c. |
a+b+c |
d. |
b+c+d |
A
52. Elaborarea bugetului general al unitatii economice pe an financiar, cu defalcare pe subunitati este:
a. |
subactivitate financiara |
b. |
subactivitate contabila |
c. |
Activitate de control financiar |
A
53.
Gestiunea creditului clienti pune in evidenta sumele datorate de clienti, ce rezulta din datele generate de cumpararile si platile acestora este:
a. |
subactivitate financiara |
b. |
subactivitate contabila |
c. |
Activitate de control financiar |
A
54.
Gestiunea numerarului colecteaza informatii privind toate intrarile si iesirile de numerar din organizatie, in mod periodic sau chiar in timp real este :
a. |
subactivitate financiara |
b. |
subactivitate contabila |
c. |
Activitate de control financiar. |
A
55.
Gestiunea portofoliului (titlurilor ) de plasament evidentiaza surplusul de numerar investite in hartii de valoare pe termen scurt ( fie cu un grad de risc scazut - bonuri de tezaur, certificate de trezorerie, fie cu un grad de risc mai ridicat dar si cu posibilitati mai mari de castig), astfel incat sumele rezultate sa poata fi disponibile atunci cand sunt necesare fonduri este :
a. |
subactivitate financiara |
b. |
subactivitate contabila; |
c. |
Activitate de control financiar. |
A
56.
Iesirile noului sistem informatic sunt determinate, in principiu, de urmatoarele reguli:
a)respectarea specificatiilor cadrului legislativ in vigoare ;
b)proiectarea se va face in concordanta cu activitatile specifice obiectivelor sistemului;
c)aceeasi informatie sa apara in mai multe situatii de iesire;
d)continutul va fi redat sintetic sau analitic si cu o frecventa precizata in legislatie.
a. |
a+b+c+d; |
b. |
a+b+d; |
c. |
a+b+c |
d. |
b+c+d |
B
57.
Continutul bazei informationale se determina in functie de:
a)obiectivele propuse concretizate in situatiile de iesire;
b)datele de intrare si dinamismul iesirilor solicitate;
c)dispozitivele periferice de iesire;
d)variantele de abordare a proiectarii generale.
a. |
a+b+c+d; |
b. |
a+b+d; |
c. |
a+b+c |
d. |
b+c+d |
B
58.
Pentru proiectarea corecta a continutului bazei informationale este necesara indeplinirea concomitenta a urmatoarelor conditii:
a)multimea atributelor de iesire este formata din submultimea atributelor preluate reunita cu submultimea atributelor calculate;
b)submultimea atributelor variabile este inclusa in submultimea atributelor de stare;
c)submultimea operanzilor primari intersectata cu submultimea atributelor preluate corespunde atributelor comune ce se gasesc in ambele submultimi;
d)submultimea atributelor de intrare este reprezentata corect de nucleul informational ce constituie continutul bazei informationale.
a. |
a+b+c+d; |
b. |
a+b+d; |
c. |
a+b+c |
d. |
a+c+d |
D
59.
Proprietatile esentiale ale unui cod sunt:
a) unicitatea codului;
b) comoditatea utilizarii ;
c)suplete in timp;
d) concizia codului.
a. |
a+b+c+d; |
b. |
a+b+d; |
c. |
a+b+c |
d. |
a+c+d |
A
60.
Printre functiile codificarii regasim::
a) functia de identificare;
b) functia de control;
c) functia de manipulare;
d) functia de arhivare.
a. |
a+b+c+d; |
b. |
a+b+d; |
c. |
a+b+c |
d. |
a+c+d |
C
61.
Natura caracterelor ce intra in componenta codului determina urmatoarele coduri:
a. numerice: formate numai din cifre;
b. mnemonice formate numai caractere speciale;
c. alfabetice: formate numai din litere:
d. alfanumerice: formate din cifre, litere si eventual caractere speciale.
a. |
a+b+c+d; |
b. |
a+c+d; |
c. |
a+b+c |
d. |
a+b+d |
B
62.
Cifra de control corespunzatoare fiecarui cod se determina prin urmatoarele metode:
a. metoda aritmetica;
b. metoda geometrica;
c. metoda probabilistica;
d.metoda literei de control.
a. |
a+b+c+d; |
b. |
a+c+d; |
c. |
a+b+c |
d. |
a+b+d |
D
63. Alegerea tipului de cod utilizat este determinat de:
a. costul si timpul de realizare a activitatii de codificare;
b. cerintele de informare pe nivele ierarhice;
c. posibilitatea utilizarii unor coduri deja folosite;
d. metode de introducere si validare a codurilor.
a. |
a+b+c+d; |
b. |
a+c+d; |
c. |
a+b+c |
d. |
a+b+d |
A
64.
E. F. Codd a aratat ca printre asa numitele "anomalii de actualizare" regasim :
a. anomalii de adaugare;
b. anomalii de selectie;
c. anomalii de stergere;
d. anomalii de modificare.
a. |
a+b+c+d; |
b. |
a+c+d; |
c. |
a+b+c |
d. |
a+b+d |
B
65.
Fazele procesului de implementare a sistemelor informatice sunt:
a. realizarea si testarea programelor;
b. pregatirea locurilor de munca;
c. instalarea si testarea echipamentelor;
d. selectarea si instruirea personalului.
a. |
a+b+c+d; |
b. |
a+c+d; |
c. |
a+b+c |
d. |
a+b+d |
A
66.
Intr-un sistem informatic se pot distinge urmatoarele tipuri de erori:
a. erori de sintaxa
b. erori de executie
c. erori de utilizare
d. erori de algoritm.
a. |
a+b+c+d; |
b. |
a+c+d; |
c. |
a+b+c |
d. |
a+b+d |
A
67.
Intr-un sistem informatic pot aparea erori:
a. la nivelul sistemului de operare;
b. la nivelul sistemului de asamblu;
c. in interiorul modulelor;
d. la nivelul sistemului de supraveghere.
a. |
a+b+c+d; |
b. |
a+c+d; |
c. |
a+b+c |
d. |
a+b+d |
C
68.
Testarea de acceptare a noului sistem informatic consta in:
a. testarea utilizatorilor.
b. testarea regenerarii sau refacerii;
c. testarea securitatii;
d. testarea la suprasolicitari;
a. |
a+b+c+d; |
b. |
b+c+d; |
c. |
a+b+c |
d. |
a+b+d |
B
69.
Care din urmatoarele tipuri de intretinere detin ponderea cea mai mare in totalul activitatii de intretinere :
a. |
intretinerea adaptiva; |
b. |
intretinerea perfectiva; |
c. |
intretinerea preventiva; |
d. |
intretinerea corectiva |
D
70.
Planificarea proiectelor informatice are drept scop indeplinirea obiectivelor proiectelor, obiective precizate mai jos:
a)performanta si calitate ;
b)incadrarea in bugetul alocat;
c)incadrarea in durata de realizare
d)incadrarea in planul de dezvoltare regionala.
a. |
a+b+c+d; |
b. |
b+c+d; |
c. |
a+b+c |
d. |
a+b+d |
C
71.
Metoda PERT ia in considerare urmatoarele durate de timp pentru fiecare activitate:
a)durata optimista;
b)durata cea mai probabila;
c) durata realista;
d)durata pesimista.
a. |
a+b+c+d; |
b. |
a+c+d; |
c. |
a+b+c |
d. |
a+b+d |
D
72.
Cele mai cunoscute metode dintre analizele tip retea sunt:
a) analiza drumului critic (DC);
b) metoda PERT;
c) diagrame GANTT.
a. |
a+b+c |
b. |
a+c; |
c. |
a+b |
d. |
b+c |
B
73.
In elaborarea planului de achizitii al proiectului de realizare a unui sistem informatic sunt considerate esentiale urmatoarele date:
a) sondaje asupra situatiei pietei;
b)trenduri privind preturile;
c)calificarea personalului tehnic;
d)disponibilitatea materialelor.
a. |
a+b+c+d; |
b. |
a+c+d; |
c. |
a+b+c |
d. |
a+b+d |
D
74. Metodologia de realizare a unui sistem informatic o definim ca o implementare fizica a ciclului de viata a sistemelor care trebuie sa includa:
a. activitati pas cu pas pentru fiecare etapa de lucru;
b. regulile individuale si de grup pentru fiecare activitate;
c. asigurarea legaturii in ambele sensuri intre sistemul de conducere si sistemul operational;
d. standardele de calitate in fiecare activitate;
e. instrumentele si tehnicile utilizate in fiecare activitate.
a. |
a+b+c+d |
d. |
b+c+d+e |
b. |
b+d+e |
e. |
a+b+c+d+e |
c. |
a+b+d+e |
C
75. Principalele metode de abordare a sistemelor informationale sunt:
a. Metoda descompunerii functionale (orientate-functii);
b. Metoda organizarii datelor in baze de date;
c. Metode orientate-obiect;
d. Metoda fluxului de date;
e. Metode orientate spre informatii (orientate-date);
f. Metoda evolutiva;
g. Metoda cascada.
a. |
a+c+d+e |
d. |
b+c+d+e+g |
b. |
b+d+e+g |
e. |
a+b+c+f |
c. |
a+b+d+e+f |
A
76. .. consta in capacitatea obiectelor de a contine la un loc atat date cat si operatii dintre care numai o parte sunt vizibile din exterior
a. |
Comportamentul; |
d. |
Strategia. |
b. |
Persistenta; |
e. |
Incapsularea |
c. |
Starea; |
E
77. este proprietatea obiectelor care determina existenta mai indelungata a acestora fata de procesul care le-a creat; este proprietatea prin care starea bazei de date asigura executia unui proces pentru a fi refolosit ulterior in alt proces.
a. |
Comportamentul; |
d. |
Strategia. |
b. |
Identitatea; |
e. |
Starea. |
c. |
Persistenta; |
C
78. .este procesul prin care toate atributele si metodele unei clase sunt preluate de o alta clasa inrudita, numita subclasa. Clasa de la care atributele si metodele sunt mostenite se numeste supraclasa.
a. |
Comportamentul; |
d. |
Strategia. |
b. |
Mostenirea; |
e. |
Identitatea |
c. |
Starea; |
B
79. ..este unul de referinta asigurand trecerea de la o etapa la alta in ordinea secventiala a posibilitatii revenirii la etapele anterioare sau parcurgerii in paralel a mai multor etape.
a. |
Modelul evolutiv; |
d. |
Modelul cascada; |
b. |
Modelul minge de baseball; |
e. |
Modelul X. |
c. |
Modelul piramida |
D
80. ..este o alta forma a modelului cascada,dupa etapa de proiectare se efectueaza descompunerea proiectului in subproiecte; ofera posibilitatea atingerii scopului final in doua variante: sistemul global livrat la sfarsit sau componente livrate distinct.
a. |
Modelul incremental; |
d. |
Modelul V; |
b. |
Modelul minge de baseball; |
e. |
Modelul spirala. |
c. |
Modelul piramida |
A
81. . consta in descompunerea proiectului in parti, fiecare cu o valoare deosebita pentru client. Aceste parti sunt realizate si livrate in mod iterativ si contribuie la sporirea performantelor sistemului.
a. |
Modelul incremental; |
d. |
Modelul V; |
b. |
Modelul iterativ; |
e. |
Modelul evolutiv. |
c. |
Modelul piramida |
E
82. . exprima doua categorii de cicluri de activitate: una derulanta inainte care sintetizeaza sistemul nou si una inapoi pentru dobandirea sistemului si a componentelor sale pentru o posibila reutilizare.
a. |
Modelul incremental |
d. |
Modelul V; |
b. |
Modelul X; |
e. |
Modelul evolutiv. |
c. |
Modelul piramida |
B
83. . consta in descompunerea proiectului in parti, fiecare cu o valoare deosebita pentru client. Aceste parti sunt realizate si livrate in mod iterativ si contribuie la sporirea performantelor sistemului.
a. |
Modelul incremental; |
d. |
Modelul V; |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
b. |
Modelul iterativ; |
e. |
Modelul evolutiv. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
c. |
Modelul piramida | E 84. . exprima doua categorii de cicluri de activitate: una derulanta inainte care sintetizeaza sistemul nou si una inapoi pentru dobandirea sistemului si a componentelor sale pentru o posibila reutilizare.
|