Incepand cu domnia lui Alexandru Ioan Cuza, conducatorul administrativ al Putnei poarta numele de prefect.
Tinutul Putna si apoi judetul cu acelasi nume a inclus partial teritoriul actualului judet Vrancea. Aceasta situatie s-a mentinut pana la prima impartire administrativ-teritoriala din anul 1950, cand teritoriul actual al judetului se incadra in raioanele Vrancea si Focsani.
Incepand cu ultima impartire administrativ-teritoriala din anul 1968, judetul Vrancea, suprapus raioanelor Vrancea si Focsani, cuprinde aproape in intregime judetul Putna si aproximativ 1/3 din judetul Ramnicu Sarat, considerate in limitele anului 1938.
Sapaturile efectuate in imprejurimile satului Birsesti au scos la iveala urmele unei asezari preistorice, care dateaza din paleoliticul superior .
In neolitic se identifica asezari omenesti permanente, din ce in ce mai numeroase, caracterizate printr-o cultura materiala cu caracter agricol primitiv. Intre acestea mai frecvent intalnite sunt culturile Cris (la Bontesti - Cirligele), Boian (la Minastioara - Fitionesti) si Cucuteni ( la Topesti - Birsesti si Bontesti - Cirligele) .
In epoca bronzului, asezarile omenesti, caracterizate prin imbinarea celor doua ramuri ale economiei locale (agricultura primitiva cu plugul si pastoritul) sunt destul de numeroase. Sapaturile de la Birsesti, Bontesti, Cindesti, Minastioara, Tifesti au dat posibilitatea cunoasterii extensiunii purtatorilor culturii Monteoru in aceasta parte.
Sapaturile din cimitirul tumular de la Birsesti, de la Odobesti, Dumbraveni, Padureni etc., au aratat importanta obiectelor gasite, pentru cunoasterea primei epoci a fierului si influenta culturii scitice asupra culturii locale din Moldova.
In secolul al XV-lea, mentiunile documentare atesta, prin continutul lor, unele specializari viticole (Sparieti, Igesti, Soldesti etc.), intariri cu imunitati unor dregatori ai scaunului domnesc pentru "dreapta credinta" (Batinesti, Caliman, Sindrilari, Andreias, Voloscani).
In secolul al XVI-lea, dezvoltarea culturii plantelor (vita de vie, pomi fructiferi, cereale etc.) si a cresterii animalelor (in special ovine si porcine) a dus la crestere corespunzatoare a asezarilor omenesti. Dupa continutul documentelor, asezarile mentionate in secolul al XVI-lea se pot incadra, in ca mai mare parte, in categoria "daniilor" facute de domnitor slujitorilor sai pentru serviciile aduse domniei (Timboiesti, Urechesti etc.).
Depresiunile subcarpatice (Soveja, Vrancea, Neculele), prin extensiunea pasunilor si fanetelor naturale au constituit intai puncte de popas si apoi de stabilire definitiva, fie prin casatorii, fie prin cumparaturi a mocanilor de peste munte, care treceau cu oile la camp pentru iernat. In acelasi timp, depresiunile subcarpatice au constituit locuri de mai mare siguranta pentru locuitorii fugiti din alte parti, din cauza persecutiilor si a impozitelor fiscale excesive. Citam in acest caz prima emigratie, din anul 1620, a locuitorilor din satele Dragoslavele si Rucarul Muscelului, care au parasit satele respective si s-au fixat pe valea Susitei, intemeind localitatea Soveja, respectiv localitatea Dragosloveni din bazinul Ramnei. In aceeasi categorie mentionam si localitatea Chiojdeni, ai caror fondatori se pare ca au venit de prin partile Buzaului, de la Chiojdeanca si Vilcani, cu locuitori care au emigrat din Valea Slanicului, de la Lopatari, stabilindu-se pe mosia Narujenilor.
FOCSANI. Asezare veche pe unde trecea catre sfarsitul secolului al XV-lea drumul care facea legatura cu tarile romane (« drumul lui Rotopan») punct principal de granita pana la 1859, este amintita intaia oara in 1572, intr-o cronica munteneasca ce vorbeste despre inscaunarea lui Petru Schiopu in Moldova.
Incepand cu secolul al XVI-lea, orasul Focsani ramane permanent capitala tinutului Putna, cunoscand o dezvoltare lenta. Cand problema Unirii celor doua Principate a inceput sa fie tot mai agitata, Focsanii au devenit, dupa Iasi, orasul cel mai framantat din Moldova de ideile politice ale timpului.
Ideea Unirii era aici evidenta, cu atat mai mult cu cat orasul era impartit in "Focsanii Moldoveni" si "Focsanii Munteni", despartiti doar printr-un firicel de apa.
In alegerile consecutive din iulie 1857 si septembrie 1857, au fost alesi pentru divanul ad-hoc, pe langa reprezentantii boierimii, doi membri ai populatiei orasenesti si Mos Ion Roata ca deputat al taranimii.
In Focsani si-a petrecut o mare parte din viata si activitatea sa poetul Grigore Alexandrescu, s-au afirmat ca scriitori Duiliu Zamfirescu, C. Mironescu, Hortensia Papadat Bengescu si geograful Simion Mehedinti.
ODOBESTI . Odobestii au fost in vechime un sat, satul lui Odoba, asezare de podgorie veche, devenit inca de la 1600 una din cele mai importante ale Moldovei. La 1716, Dimitrie Cantemir in "Descrierea Moldovei" consemna podgoria Odobestilor ca a treia din Moldova, dupa Cotnari si Husi.
