Relieful Granitic

Relieful Granitic

Relieful Granitic apare pe granite dar si pe alte roci care se comporta asemanator fata de agentii modelatori, cum sunt: granulitele, dioritele, sienitele si unele sisturi cristaline. Granitul ramane insa roca specifica pe care se modeleaza formele tipice ale acestui relief. Fiind o roca eruptiva de adancime, holocristalina, granitul este dur daca nu prezinta fisuri, si compact. Datorita rigiditatii sale, masa granitului se fisureaza in timpul miscarilor tectonice, cand este supusa la presiuni mari. Desi este impermeabil ca roca, din cauza retelei de fisuri, capata un anumit grad de permeabilitate. Din cauza eterogenitatii mineralogice (cuart, feldspat si mica), granitul este supus mai usor dezagregarii si alterarii. Cand este supus amplitudinilor termice importante (raciri si incalziri bruste si repetate) se dezagrega. Granitul in schimb rezista foarte mult la actiunea de eroziune exercitata de apele curgatoare. Alaturi de actiunea climei, o importanta deosebita o prezinta in evolutia morfologiei granitice, altitudinea reliefului. Relieful granitic tipic, se dezvolta in special in regiunile cu altitudini joase, unde intalnim predominant forme mamelonare, din care rasar (mai ales in regiunile cu clima tropicala) accidente de teren reprezentate prin blocuri, ingramadiri haotice de bolovani, capatani de zahar. La altitudini mari se detaseaza unele aspecte distincte, constituind relieful granitic de munti inalti. Acesta se inscrie prin forme piramidale, creste zimtate, coloane uriase, blocuri ascutite. In privinta raspandirii, relieful granitic este cunoscut bine in Europa: Muntii Jura, Masivul Central Francez, Muntii Vosgi, Muntii Padurea Neagra. In Romania este partial intalnit in Muntii Apuseni, in zonele granitice din Carpatii Meridionali si Orientali, in care predomina distrugerea rocilor ca rezultat al gelivatiei, si un alt gen specific zonei hercinice a Dobrogei, care reprezinta un relief peneplenizat.

Forme de relief granitic

Datorita proprietatilor fizice si chimice si a conditiilor specifice de modelare, in granit se contureaza urmatoarele forme:

Arena granitica

Arena granitica apare in climatele calde si in cele temperate. Ea rezulta ca urmare a dezagregarii, fiind o patura groasa de materiale colturoase si in general marunte, care se desfasoara ca o poala ce acopera baza versantilor protejand roca. Umiditatea excesiva permite aici instalarea turbariilor, arena granitica functionand ca un sol poros, care se satureaza de apa tocmai ca un burete. O data formata, arena granitica este supusa procesului de alterare chimica, transformandu-se treptat in argila fina de tipul caolinului. Reteaua de vai este mai putin densa. Prezenta fisurilor permite infiltrarea apei, reducand intr-o masura apreciabila drenajul de suprafata. Raurile creeaza vai adanci cu versanti de forma convexa. Vaile au frecvent doar albie minora propriu-zisa, lunca fiind putin dezvoltata.

Capatanile de zahar

Capatanile de zahar au forma de "cupola", cu inaltimi de cateva sute de metri (100-300 m). Se dezvolta in conditiile climatului tropical cu doua anotimpuri: unul cald si uscat, care contribuie la descompunerea rocii granitice si altul umed, care usureaza transportul materialului dezagregat prin intermediul apelor. Capatanile de zahar apar in peisajul geomorfologic al unor regiuni, cum sunt Guyana Franceza, Sudan, India, Madagascar.

Taffonii

Taffoni - sunt niste excavatii semisferice (scobituri), ale caror diametre ating uneori cativa metri. Aceste forme se intalnesc pe pante puternice, unde roca este dezvelita. Pot fi vazuti in Antile, Corsica, Sardinia. Se formeaza in climatele cu doua anotimpuri: cald si secetos (predomina dezagregarea) si cel umed (predomina alterarea). In regiunile montane inalte, in conditiile unui climat de tip periglaciar sau crionival, apar forme cu aspect ascutit, cum sunt creste inguste si adanc ferastruite, varfuri de tip piramidal, ace, blocuri in pozitie de suspendare, ingramadiri de blocuri. Uneori se observa blocuri care stau in pozitie verticala, avand forme ascutite si nu prea inalte, care seamana cu siluetele unor oameni, motiv pentru care au fost denumite jandarmi. Aceste forme sunt frecvente si pe andezite (de ex in Ignis), sisturi cristaline, gneissuri.