1. Principii de management al mediului
Omul traieste permanent intr-un mediu in care este expus unei mari diversitati de situatii mai mult sau mai putin periculoase, generate de numerosi factori. Manifestarile extreme ale fenomenelor naturale cum sunt: furtunile, inundatiile, seceta, alunecarile de teren, cutremurele puternice si altele, la care se adauga accidentele tehnologice (poluarea grava, de pilda) si situatiile conflictuale, pot sa aiba influenta directa asupra vietii fiecarei persoane si asupra societatii in ansamblu. Numai cunoasterea precisa a acestor fenomene, numite calamitati si/sau dezastre (denumite de geografi si hazarde), permite luarea celor mai adecvate masuri atat pentru atenuarea efectelor, cat si a celor pentru reconstructia regiunilor afectate. Reducerea efectelor acestor dezastre implica studierea interdisciplinara a hazardelor, vulnerabilitatii si riscului ca si informarea si educarea populatiei. In acest domeniu, informatica este chemata sa contribuie.
In contextul de fata, hazardul reprezinta probabilitatea de aparitie, intr-o anumita perioada, a unui fenomen potential daunator pentru om si pentru mediul inconjurator. Deci, hazardul este un fenomen natural sau antropogen, daunator omului, ale carui consecinte sunt datorate depasirii masurilor de siguranta pe care orice societate si le impune. Hazardele naturale reprezinta o forma de interactiune dintre om si mediul inconjurator, in cadrul careia sunt depasite anumite praguri de adaptare ale societatii.Pentru producerea lor, este necesara prezenta societatii omenesti. Daca o avalansa se produce in Antarctica, aceasta este numai un fenomen natural. Daca acelasi fenomen este inregistrat in Muntii Fagaras, spre exemplu, unde este afectata o cabana sau o sosea, suntem in prezenta unui hazard natural.
Vulnerabilitatea pune in evidenta cat de mult sunt expusi omul si bunurile sale in fata diferitelor hazarde, indica nivelul pagubelor pe care poate sa le produca un anumit fenomen si se exprima pe o scara cuprinsa intre 0 si 1, cifra 1 exprimand distrugerea totala a bunurilor si pierderile totale de vieti omenesti din arealul afectat. Distrugerea mediului determina o crestere a vulnerabilitatii. Spre exemplu, despaduririle determina o intensificare a eroziunii si alunecarilor, producerea unor viituri mai rapide si mai puternice si o crestere a vulnerabilitatii asezarilor si cailor de comunicatii.
Riscul este definit ca fiind probabilitatea de expunere a omului si a bunurilor create de acesta la actiunea unui anumit hazard de o anumita marime Riscul reprezinta nivelul probabil de pierderi de vieti omenesti, numarul de raniti, pagubele produse proprietatilor si activitatilor economice de un anumit fenomen natural sau grup de fenomene, intr-un anumit loc si intr-o anumita perioada. Elementele la risc sunt reprezentate de populat ie, de proprietati, cai de comunicatie, activitati economice etc., expuse riscului intr-un anumit areal.
Riscul poate sa fie exprimat matematic, ca fiind produsul dintre hazard, elementele de risc si vulnerabilitate:
R =H .E .V
in care
R = risc, H = hazard, E = elemente expuse la risc, V = vulnerabilitate.
Rezulta ca riscul este in functie de marimea hazardului, de totalitatea grupurilor de oameni si bunurile acestora si de vulnerabilitatea acestora. Pe baza acestei formule, se pot face calcule pentru evaluarea pagubelor produse de diferite fenomene naturale sau tehnologice.
Concluzii
Motivatia realizarii unui sistem complex, pentru managementul mediului si difuzare publica a informatiilor privind mediul, are un dublu suport:
-asistarea managerilor care iau decizii in domeniul mediului de catre un sistem complex, pentru managementul mediului, care sa permita luarea de decizii stiintific fundamentate, bazate pe principii derivate din ecologie; dintre principiile generale pentru protectia mediului, derivate din ecologie, amintim: prezervarea echilibrului ecologic, conservarea biodiversitatii (genofondului si a ecofondului), diminuarea drastica a gradului de poluare a apei, solului si a aerului, exploatarea rationala a resurselor naturale ale ecosistemelor mediului; principiile de abordare a unui sistem complex pentru managementul mediului si pentru difuzarea publica a informatiilor privind mediul sunt, de asemenea, prezentate;
-in plus, este nevoie de existenta unui sistem de difuzare publica a informatiilor privind mediul catre populatie si a unui sistem de alarmare timpurie a autoritatilor, in cazul aparitiei unor calamitati naturale (inundatii, seceta prelungita, alunecari de teren, avalanse, poluarea grava a aerului, apei si a solului si alte calamitati naturale).
Arhitectura sistemului complex, pentru managementul mediului si difuzarea publica a informatiilor privind mediul,este prezentata in figura 1. Aceasta arhitectura, departe de a fi rigida, este atat modulara, cat si flexibila; ea va fi imbunatatita pe masura ce utilitatea unor noi module se va dovedi necesara.
O contributie importanta pentru realizarea sistemului complex pentru managementul mediului si difuzare publica a informatiilor privind mediul, o constitue integrarea subsistemelor (modulelor componente) in cadrul sistemului complex de management al mediului. In acest context, arhitectura sistemului complex pentru managementul mediului si difuzare publica a informatiilor privind mediul, pune in evidenta modulele componente si interactiunea dintre acestea. In descrierea succinta a modulelor, se avanseaza unele idei pe care le consideram utile pentru cei care vor elabora aceste module. Ne referim, in principal, la elaborarea unui sistem de modele matematice, de simulare si control pentru evaluarea riscului de mediu, de aparitie a unor calamitati naturale (inundatii, alunecari de teren, seceta etc) si a urmarilor acestora, la elaborarea unui sistem de alarmare timpurie a aparitiei unor calamitati naturale, la elaborarea unui sistem in tehnologie Internet, destinat gestiunii informatiilor privind evolutia factorilor de mediu, la elaborarea unui sistem expert pentru managementul mediului si, in final, la elaborarea de sisteme pilot pentru managementul mediului si difuzarea publica a informatiilor privind mediul.
