Carpatii Orientali
Carpatii Orientali se desfasoara pe cca. 3o latitudine si pe o suprafata de 34549km2. Pe latura vestica s-a format un lant de munti vulcanici, fenomen datorat evolutiei placii est-europene si microplacilor transilvana si panonica. uccesiv in cadrul Carpatilor Orientali, s-au format trei unitati longitudinale distincte din punct de vedere litologic, structural si tectonic: in centru unitatea cristalina, in est cea a flisului, iar in vest cea vulcanica. Unitatea cristalina, care este si cea mai veche, formeaza un lant principal alcatuit din roci dure si avand o tectonica pronuntata: Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului, Muntii Bistritei si Muntii Giurgeului. La sud de valea Trotusului, formatiunile cristaline apar numai in fundamentul extremitatii sud-vestice a Carpatilor Orientali (Piatra Mare, Postavaru si Persani). Unitatea de flis s-a format in doua etape: cretacic superior - flisul intern - si paleogen - flisul extern. Flisul este formatiunea cea mai extinsa in toti Carpatii, avand o latime ce ajunge de la 40 de Km in nord-est la 80 de Km in zona de la curbura. Conditiile climatice din miocen au dus la formarea complexului mediu de nivelare, cu altitudini foarte variate. Miscarile tectonice din faza austrica pana in faza diastrofismului moldavic au dus la compartimentari care au redus masivitatea Carpatilor Orientali. Denivelarile create au conditionat formarea unor piemonturi, resturile lor fiind evidentiate de conglomerate si panze de pietrisuri in depresiunile carpatice. Cea de a treia latura, vulcanica, se contureaza incepand din neogen. Ciclurile vulcanice au dus la formarea lantului vulcanic: Oas, Gutai, Tibles, Caliman, Gurghiu, Harghita. Consolidarea lantului vulcanic a dus la izolare a unor depresiuni(Depresiunea Ciuc si Depresiunea Giurgeu). Inaltare a Carpatilor Orientali a dus la formarea unor "prispe inalte " la periferia muntilor, a depresiunilor intracarpatice si pe culoarele de vale(complexul Gornovita). Bogatiile subsolului se diferentiaza in functie de unitati: unitatea cristalina este concretizata prin zacaminte de cupru, plumb, zincmineralizatii mangano-feroase, zacaminte de bariu, fier, sulfuri polimetalice; unitatea de flis prin carbonati de fier, materiale de constructii(calcare), carbune brun; unitatea vulcanica prin sulfuri polimetalice, zacaminte de aur, sulf si fier, izvoare cu apa termala. Clima Carpatilor Orientali se caracterizeaza prin precipitatii reduse de la nord la sud (datorita desfasurarii longitudinale). Astfel, cele mai mari valori sunt inregistrate in nord - 1400mm/an. Temperatura medie anuala este de 2-6 oC(minima fiind de -29 oC - statia Iezer din Muntii Rodnei). In ceea ce priveste miscarile maselor de aer, importante sunt inversiunile de temperatura si, mai ales, fenomenul de foehn, intalnit la Curbura. Carpatii Orientali se disting printr-o mare extensiune a padurilor de molid si a padurilor de amestec(molid, brad, fag), reprezentand la un loc 40% din patrimoniul forestier al tarii. Pe langa aceste paduri mai intalnim tufarisurile de jneapan(Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului, Muntii Bistritei, Ceahlau) si pajisti alpine. Dintre animale amintim: ursul, cerbul, rasul, cocosul de munte, gainusa de alun, capra neagra, acvila de munte, ultimele doua le intalnim in zona alpina. Altitudinea medie este de 1025m. Maxima a fost inregistrata in Muntii Rodnei(Varful Pietrosu - 2303m si Ineu - 2279m). Carpatii Orientali au o masivitate redusa, datorita multitudinii depresiunilor, care apar fie suspendate la 900m inconjurate de masive care depasesc 2000m(Depresiunea Dornelor), fie la altitudini mai mici, in jur de 550m(Depresiunea Brasov, Depresiunea Maramures) sau 400m(Depresiunea Oas). Depresiunile alcatuiesc cca. 25% din suprafata. Din punct de vedere al populatiei, asezarilor si economiei, Carpatii Orientali au profunde implicatii in ansamblul Carpatilor Romanesti, configuratia lor favorizand o mare vechime a popularii, care dateaza din paleolitic, ca si permanente schimburi de oameni, bunuri si idei. Carpatii Orientali se impart in trei mari grupe: grupa nordica-de la granita cu Ucraina pana la aliniamentul mai coborat ce leaga Depresiunea Dornelor cu Depresiunea Campulung peste pasul Mestecanis(1096m); grupa centrala-pana la Depresiunea Brasovului si Valea Oituzului; grupa sudica-de la Valea Oituzului pana la Valea Prahovei.
Carpatii Orientali Nordici
Asezare si limite.
Grupa de nord este asezata in nordul Carpatilor Orientali si are ca limite: in sud culoarul depresionar Campulung Moldovenesc, Pasul Mestecanis (1096m), Depresiunea Dornelor, Culoarul Bargaului, in vest depresiunea colinara a Transilvaniei (Podisul Someselor) si Campia de Vest (Campia Somesului), in nord granita tarii cu Ucraina, in est Podisul Sucevei.
Alcatuirea petrografica. Grupa nordica s-a format, asemenea intregului lant carpatic, in timpul orogenezei alpine, care a tinut din cretacic pana la inceputul cuaternarului. Din punct de vedere geologic, sunt alcatuiti din roci vulcanice in vest (Muntii Oas, Muntii Gutai, Muntii Tibles), roci metamorfice (sisturi cristaline) in centru Muntii Rodnei, Muntii Suhard, Muntii Maramures, Obcina Mestecanis) si roci sedimentare cutate (flis) in est (Obcina Mare, Obcina Feredeu). Prezenta calcarelor a favorizat aparitia unui relief carstic pe rama sudica a Muntilor Rodnei si in Muntii Suhard.
Din punct de vedere al reliefului grupa nordica este compusa din doua parti: de vest si de est. Partea de vest include una dintre cele mai mari depresiuni ale tarii si culmi muntoase inalte. Depresiunea Maramuresului ce depaseste spre nord granita tarii, este marginita la vest de muntii vulcanici Oas (cu Depresiunea Tara Oasului), Gutai, Tibles (1835m). Muntii vulcanici din grupa nordica nu prezinta cratere vizibile, deoarece au fost puternic erodati. Sudul Depresiunii Maramuresului este delimitat de Muntii Rodnei alcatuiti din sisturi cristaline, cu varfuri ce depasesc 2000m pe versantul nordic (Varful Pietrosu - 2303m si Varful Ineu - 2279m). Muntii Rodnei se prelungesc spre sud cu Muntii Suhardului si Muntii Bargau (1611m). In partea de est a Depresiunii Maramuresului se inalta Muntii Maramuresului (Varful Toroioaga - 1930 m, Varful Farcau - 1957 m). Depresiunea Maramuresului este strabatuta de raurile Viseu, Iza si Mara si are inaltimi de 800m. Are un relief ce coboara in trepte catre vaile raurilor care o strabat. Partea de est a grupei este reprezentata de Obcinele Bucovinei, o succesiune de culmi paralele separate de vai longitudinale largi. Altitudinea lor scade de la vest spre est. Doua depresiuni importante marginesc aceasta grupa la sud: Depresiunea Bistritei si Depresiunea Campulung.Pasurile mai importante din aceasta grupa sunt: Pasul Setref (818 m), intre Muntii Rodnei si Tibles, Pasul Prislop(1416 m), intre Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului, Pasul Mestecanis (1096 m), Pasul Tihuta (1201 m), Pasul Huta. Grupa nordica poseda numeroase resurse naturale: minereuri complexe (cupru, plumb, zinc)la Baia Sprie, Cavnic, Baiut; minereuri de cupru la Toroioaga, Lesu Ursului, Crucea; mangan la Iacobeni si Saru Dornei; minereuri auro-argintifere la Cavnic; marmura la Borsa; gresii la Campulung Moldovenesc; andezit la Baia Mare.
Clima
In grupa de nord se disting trei etaje climatice: etajul alpin, cu doua temperaturi medii anuale de 0-2 oC, ierni lungi si veri scurte(Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului); etajul de munte cu temperaturi medii anuale de 0-6 oC (0 oC la peste 2000m altitudine), precipitatii bogate (800-1200mm/an, pe alocuri chiar peste 1200mm/an) si vanturi puternice. In depresiuni temperaturile medii anuale sunt de 7-8 oC, cu frecvente inversiuni si acumulari de aer pe fundul depresiunilor. In grupa de nord se manifesta influentele oceanice, cu climat umed si moderat termic in muntii vulcanici si baltice, cu ierni geroase si precipitatii bogate in Obcinele Bucovinei.
Apele.
Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, reprezentata prin rauri apartinand grupei de vest (Viseu , Iza cu Mara; Somesul Mare cu Bistrita , Salauta; Lapus) si grupei de est (Suceava cu Putna si Sucevita, Moldova cu Moldovita, Bistrita cu Dorna si Bistricioara); lacuri (Ocna Sugatag - pe masiv de sare; Lala , Buhaiescu din Muntii Rodnei - glaciare; Lacul Firiza - de acumulare); ape subterane - minerale in Vatra Dornei, Sangeorz-Bai, Poiana Negri.
Vegetatia
Se caracterizeaza printr-o etajare a speciilor vegetale astfel: etajul foioaselor (fag, tei, frasin, mesteacan); etajul padurilor de amestec (conifere si fag); etajul coniferelor (brad , molid, pin); etajul alpin (Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului, Muntii Suhard) - pajisti alpine (firuta, rogoz, ienupar, jneapan, afin, merisor). In depresiuni si lunci se dezvolta o vegetatie hidrofila.
Fauna
Este reprezentata prin: mistret, viezure, lup, vulpe, pisica salbatica, iepure, caprioara, veverita, cerb, urs , ras; pasari ca: ciocanitoarea, cinteza, cocosul de munte, gainusa de alun; pesti ca: pastravul, cleanul, mreana, lostrita. In masivul Rodnei a fost repopulata capra neagra.
Solurile. In muntii nu prea inalti sunt intalnite argiluvisolurile si cambisolurile (brune si brune acide). Sub padurile de fag si rasinoase apar solurile podzolice, sarace in humus, iar mai sus solurile alpine, brune acide - spodosoluri.
Rezervatii: floristice - Tinovu Gaina, Poiana Stampei, de flora si fauna - Pietrosu Mare - Muntii Rodnei, forestiere - Codrul secular Slatioara; speologice - Izvorul Tausoarelor, geologice si paleontologice - Creasta Cocosului - Muntii Gutai.
Carpatii Orientali Centrali
Asezare si limite.
Limita nordica o reprezinta aliniamentul mai coborat ce leaga Depresiunea Dornelor de Depresiunea Campulung peste Pasul Mestecanis (1096 m), la sud este limitata de Depresiunea Brasovului si Valea Oituzului legate prin pasul Oituz (866 m), la est de Subcarpatii Moldovei, iar la vest de Depresiunea colinara a Transilvaniei.
Alcatuirea petrografica
Se remarca prin prezenta sisturilor cristaline (Muntii Moldovei - Bistritei, Ceahlau, Tarcau), a calcarelor (Giurgeu, Hasmasu Mare), a rocilor vulcanice (Caliman, Gurghiu, Harghita) si a rocilor sedimentare.
Relieful
Se caracterizeaza printr-un paralelism accentuat al culmilor, altitudini intermediare si multimea depresiunilor. Grupa centrala este alcatuita din doua parti: de vest si de est. In partea de vest sunt muntii vulcanici: Caliman (Varful Pietrosu - 2100 m), Gurghiu (Varful Saca - 1776 m), Harghita(Varful Harghita - Madaras - 1800 m). La sud de Muntii Harghita se afla Muntele Ciumatu, tot de natura vulcanica. Sunt mai inalti decat cei din grupa nordica si au crestele mai vizibile, mai bine pastrate. Lantul muntilor vulcanici este delimitat la vest de doua depresiuni: Giurgeu, strabatuta de cursul superior al Muresului si Ciuc, strabatuta de cursul superior al Oltului. Ambele au altitudini de 600-700 m, cu un climat racoros. Dintre celelalte depresiuni, mai mici, se pot aminti: Balbor, Borsec, Casin, Baraolt, Varsag. In partea de est se defasoara Muntii Moldovei, sub forma a trei siruri de culmi paralele. Primul sir de la vest la est se compune din Muntii Giurgeului, Hasmasu Mare, unde predomina calcarele, ce au facut posibila formarea Cheilor Bicazului, Muntii Ciucului (Varful Viscol - 1493 m) si Nemira (Varful Nemira Mare - 1649 m). Al doilea sir cuprinde cele mai inalte altitudini din Muntii Moldovei: Muntii Bistritei (Varful Budacul - 1859 m), Ceahlaul (Varful Ocolasul Mare - 1907 m) si Tarcaul (Varful Gorindusu - 1664 m). In sirul al treilea se afla munti mai scunzi: Muntii Stanisoarei (Varful Bivolu - 1530 m), Muntii Gosman (Varful Cracul Geamana - 1442 m), Muntii Berzunti (Varful Magura - 984 m), care delimiteaza Depresiunea Comanesti catre est. Fragmentarea este accentuata si de prezenta pasurilor: Tihuta (1201 m) intre Depresiunea Dornelorsi Depresiunea Transilvaniei; Tusnad (1301 m) intre Depresiunea Ciuc si Depresiunea Brasov; Bucin (1273 m) intre Depresiunea Giurgeu si Depresiunea Transilvaniei; Sicas (1000 m) intre Depresiunea Giurgeu si Depresiunea Varsag; Racos intre Depresiunea Baraolt si Depresiunea Transilvaniei; Oituz (866 m).
Clima
Se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 2-6 oC, care pot depasi 6 oC in depresiuni, cu precipitatii bogate(800 - 1200 mm/an si pe alocuri peste 1200 mm/an) si cu vanturi frecvente si puternice. La peste 1800 m temperaturile scad la 0 - 2 oC, verile sunt scurte, iernile lungi, precipitatiile abundente si vanturile puternice. In depresiuni sunt frecvente inversiunile de temperatura.
Apele
Reteaua hidrografica este reprezentata prin raurile: Mures cu afluentii Gurghiu, Tarnava Mare, Tarnava Mica; Olt cu Raul Negru, Homorodu Mare si Homorodu Mic; Bistrita cu Dorna, Neagra, Bicaz, Tarcau; Trotus cu Uz, Slanic, Oituz (raurile au un potential hidroenergetic ridicat); prin lacurile: Sfanta Ana (de origine vulcanica), Lacul Rosu (format de baraje naturale); Izvorul Muntelui, Pangarati pe Bistrita, Poiana Uzului pe Valea Uzului (antropice) si prin ape freatice mineralizate pe alocuri si cu valoare terapeutica (Borsec , Tusnad, Slanic Moldova).
Vegetatia
Este formata din: padurea de fag pana la 1200 m, de amestec si de rasinoase. Pe muntii inalti (Caliman, Ceahlau) apar pajistile alpine (ienupar, jneapan, afin, merisor).
Fauna este reprezentata prin animale ca: mistretul , viezurele, lupul , vulpea, pisica salbatica in padurile de fag, caprioara in padurile de conifere, ursul, cerbul , rasul; pasari ca: gainusa de alun, cocosul de munte, ciocanitoarea, acvila de munte; pesti ca: pastrav , clean , mreana . In Ceahlau a fost populata capra neagra .
Solurile Sub vegetatia forestiera - argiluvisolurile (cenusii si brun-roscate) in zona muntilor nu prea inalti, solurile brune si brune acide (cambisoluri), solurile podzolice, sub padurile de fag si rasinoase si brune acide in zona alpina.
Rezervatii: floristice - Tulghes, Tusnad, Sancraieni , Balbor, de peisaj si flora - Cheile Bicazului , forestiera - Ceahlau, paleontologice si geologice - Carhaga , Racos .
Carpatii Orientali Sudici
Asezare si limite
Grupa sudica este delimitata la nord de Depresiunea Brasovului si Valea Oituzului legate prin pasul Oituz, la vest de Valea Prahovei, la est si la sud de Subcarpatii Curburii de care se desparte printr-o denivelare, dar, pe alocuri, pinteni de munti (Pintenul Ivarutu - 1021m) patrund in Subcarpati.
Alcatuirea petrografica.
Aceasta grupa este constituita in totalitate din roci sedimentare cutate (flis).
Relief
Carpatii Curburii se caracterizeaza prin cea mai scazuta altitudine din Carpatii Orientali, fiind totodata lipsiti de masivitati, datorita fragmentarii accentuate. Grupa sudica este formata din mai multe masive muntoase: Muntii Vrancei (Varful Goru - 1785m); Muntii Buzaului care includ Muntii Penteleu - 1772m si Muntii Siriu - 1657m; Muntii Ciucas (Varful Ciucas - 1954m); Muntii Baiu - 1895m. Spre Depresiunea Brasov se intinde o prispa mai scunda - Muntii Intorsurii, iar in sud-vestul Depresiunii Brasov sunt Muntii Barsei, formati din Piatra Mare si Postavaru - 1799m. Depresiunile din aceasta grupa sunt: Depresiunea Brasovului, Depresiunea Comandau, Depresiunea Intorsura Buzaului. Depresiunea Brasovului este cea mai mare depresiune din Carpati. Ea este limitata de Muntii Persani, Baraolt, Bodoc, Nemira, iar la sud de Muntii Barsei, Intorsurii si Vrancei. Are altitudini de 500-600m, este intinsa, neteda, cultivata agricol, cu multe orase, intre care Brasovul, important nod de cai de comunicatie, dezvoltat ca mare centru industrial si turistic. Pasurile sunt: Predeal (1033m), Buzau, Tusnad (1301m), Oituz (866m), Vladeni, Bratocea.
Clima
Se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 2-6 oC, precipitatii bogate(800-1200mm/an, pe alocuri chiar peste 1200mm/an) si vanturi puternice. Climatul alpin cu temperaturi medii anuale negative, ierni lungi si veri scurte se manifesta numai pe cele mai inalte varfuri din Masivul Ciucas. In depresiuni, temperatura medie anuala este de 7-8 oC, precipitatiile sunt bogate(700-1200mm/an). Sunt frecvente inversiunile termice care au dus la inregistrarea la Bod, la 25 ianuarie 1942 a minimei absolute din tara noastra: -38,3 oC.
Apele
Reteaua hidrografica este reprezentata prin raurile: Olt cu Raul Negru, Barsa ; Oituzul si Uzul, afluenti ai Trotusului; Putna cu Zabala si Naruja; Ramnicul Sarat; Buzaul cu Basca Mare si Basca Mica; Teleajenul si Doftana, afluenti ai Prahovei; prin lacurile de acumulare Paltinu pe Doftana si Siriu pe Buzau si prin apele freatice lipsite de continuitate si uneori mineralizate (Covasna, Valcele).
Vegetatia
Este dispusa etajat pe verticala, distingandu-se doua zone: a padurilor (etajul stejarului - Depresiunea Brasovului - gorun, ulm, tei, carpen; etajul fagului - pana la 1200m; etajul coniferelor) si alpina ( "stepa rece ") - pajisti cu ienupar, jneapan, afin , merisor.
Fauna
Este reprezentata prin mistret, viezure, lup, urs, cerb, ras, cocosul de munte, gainusa de alun; pesti ca: pastravul , cleanul , mreana . In Ciucas se intalnesc acvila de munte si capra neagra.
Solurile sunt reprezentate prin argiluvisoluri (in zona muntilor mai scunzi); solurile brune si brune acide favorizate de un climat umed si racoros; podroluviile (sub padurile de fag si rasinoase); alpine brune(sub vegetatia alpina).
Rezervatii: paleontologica - Purcareni(Depresiunea Brasov), floristica - Sinaia.
Carpatii Meridionali
Carpatii Meridionali reprezinta grupa de sud a arcului carpatic si prin asemanarea lor cu Alpii, au fost numiti in literatura geografica mai veche "Alpii Transilvaniei ".
Sunt limitati la est de Valea Prahovei, la vest de Culoarul Timis-Cerna, la nord-vest de Culoarul Bistrei, la sud de Subcarpati si Podisul Mehedinti si la nord de Depresiunea Transilvaniei, Culoarul Orastiei si Culoarul Muresului. Carpatii Meridionali sunt cei mai inalti, depasind pe tot aliniamentul lor de la est la vest inaltimi de 2500 m (Muntii Bucegi - Varful Omu-2505 m; Muntii Fagaras - Varful Moldoveanu-1544 m, Varful Negoiu-2535 m; Muntii Parang - Varful Parangul Mare-2519 m; Muntii Retezat - Varful Peleaga-2509 m). Au o suprafata de 14040 Km2, reprezentand 21% din tinutul muntos si 5, 91% din suprafasa tarii. Aici intalnim cele mai frumoase si mai numeroase urme glaciare (vai, circuri). Din punct de vedere al alcatuirii petrografice, predomina sisturile cristaline cu intruziuni granitice, iar la margini apar calcarele (cu multe fenomene carstice) si conglomeratele. Pastreaza cel mai bine nivele de platforma: Barascu (2000-2200 m) cea mai veche; Rau-Ses (1200-1600 m) cu extremitatile mai fragmentate si Gornovita (1000 m)-distrusa aproape in intregime. Au o masivitate pronuntata dar, spre deosebire de Alpi, cu care sunt comparati, sunt fragmentati de vaile transversale ale Jiului, Oltului si de Culoarul Rucar - Bran. Spre deosebire de Carpatii Orientali, unde diviziunea in grupe se facea dupa aliniamente mai coborate, in Carpatii Meridionali, impartirea se face dupa aceste vai transversale. Astfel apar patru grupe cu aspect de masivitate: Bucegi - intre Valea Prahovei si Valea Dambovitei, Fagaras - intre Valea Dambovitei si Valea Oltului, Parang - intre Valea Oltului si Valea Jiului-Strei, Retezat - Godeanu - intre Valea Jiului - Strei si Culoarul Timis - Cerna -Bistra.
Muntii Bucegi
Asezare si limite
Grupa Bucegi este situata in estul Carpatilor Meridionali, avand ca limite: la est Valea Prahovei, la vest Valea Dambovitei , la nord Depresiunea Brasov, iar la sud Subcarpatii Curburii.
Alcatuire petrografica
Grupa Bucegi s-a format odata cu sectorul Carpatilor Meridionali si cu intregul lant carpatic, in timpul orogenezei alpine. Catena carpatica s-a definitivat in timpul Erei Neozoice, iar Carpatii Meridionali, deci si grupa Bucegilor, au fost inaltati in bloc, cu cca. 1000 m la sfarsitul Neogenului si inceputul Cuaternarului. Calcarele si conglomeratele dau un specific pitoresc Bucegilor. Caracteristice sunt si cele trei etaje de platforme netede sau usor ondulate: platforma Borascu (la 2000 m), platforma Rau - Ses (la 1200 - 1600 m), platforma Predealului (la 1000 m).
Relief
Unitatile acestei grupe sunt: Muntii Bucegi (Varful Omu - 2505 m), Muntii Leaota (Varful Leaota - 2133 m), Muntii Piatra Craiului (Varful Baciului - 2238 m), varful cu altitudinea maxima avand aspectul unei creste alcatuite in principal din calcare; Magura Codlei (1292 m), in partea de vest a Depresiunii Brasov. Zonele depresionare incluse in aceasta grupa sunt: Culoarul Rucar - Bran, unde se afla Pasul Giuvala (1240 m), situat intre Piatra Craiului si Muntii Bucegi - Leaota, Culoarul Prahovei, care formeaza limita estica a grupei. Acesta reprezinta limita dintre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali.
Clima
Se caracterizeaza prin temperaturi medii de 2 - 6 oC si 0 - 2 oC la peste 1800 m altitudine, precipitatii abundente de 800-1200 mm/an si vanturi puternice. In Bucegi si Piatra Craiului se intalneste climatul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2 oC, precipitatii putine si vanturi foarte puternice.
Ape
Reteaua hidrografica este alcatuita din raurile Prahova , Ialomita, Dambovita , Barsa si din lacurile antropice cu utilizare in scopuri hidroenergetice amenajate pe Ialomita (Scropoasa) si pe Dambovita.
Vegetatia
Este alcatuita din paduri dispuse pe mai multe etaje: etajul fagului care urca pana la 1200m si chiar mai sus, dar in amestec si etajul coniferelor. Mai sus de paduri se dezvolta o vegetatie alpina, numita si(stepa rece), cu pajisti, tufisuri de ienupar si jneapan si arbusti pitici(afin , merisor).
Fauna
Este reprezentata de mistret, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, ras , caprioara , veverita. Dintre pasari apar aici cocosul de munte, gainusa de alun, iar in apele reci de munte se gasesc pesti ca pastravul , cleanul si mreana. In zona alpina se intalnesc acvila de munte si capra neagra.
Solurile sunt reprezentate prin argiluvisoluri, care apar in munti cu altitudini mici, solurile brune si brun acide, in climatul racoros si umed, solurile podzolice sub padurile de fag si conifere si solurile brune acide in zona alpina.
Rezervatii: forestiere - Sinaia, floristica si faunistica - Piatra Craiului , de peisaje si flora - Muntii Bucegi .
Muntii Fagaras
Asezare si limite
Grupa Fagaras face parte din cadrul Carpatilor Meridionali, fiind limitata la est de Valea Dambovitei, la vest de Valea Oltului, la nord de depresiunea colinara a Transilvaniei si la sud de Subcarpatii Getici.
Alcatuire petrografica
Aceasta grupa este formata predominant din sisturi cristaline cu intriziuni granitice, iar pe latura de nord apar calcare si gresii.
