REZERVATII NATURALE DIN ROMANIA

Rezervatii floristice

Administratia Rezervatiei Naturale Lacul Sfanta Ana si Tinovul Mohos, care se implica activ pentru oamenii sa nu mai treaca indiferenti pe langa una dintre cele mai spectaculoase rezervatii floristice din Europa, a observat vreme de cativa ani comportamentul ursilor si a vazut ca acestia urmeaza niste trasee unde turba este sigura si nu exista riscul sa se scufunde.
Pe aceste carari s-a construit si noua poteca, denumita chiar 'cararea ursilor' din mlastina Tinovul Mohos si de unde turistii pot admira un loc unic in Europa. Tinovul Mohos, care inseamna in limba maghiara 'lacul cu muschi', s-a format in urma cu aproximativ 3.000 de ani, la o altitudine de 1.050 de metri.
In mlastina considerata o raritate a naturii se afla 17 lacuri a caror apa are o culoare aproape neagra. Ele sunt adevarate capcane pentru oamenii care indraznesc sa intre in Tinov neinsotiti si prin locuri neamenajate, adancimea acestora depasind, pe alocuri, 70 de metri.

In aceasta rezervatie, care atrage ca un magnet turistii si specialistii, se pot observa mai multe raritati botanice care au supravietuit din perioada glaciara. Una dintre cele mai cunoscute este roua cerului, o planta carnivora minuscula si care a inflorit in aceasta perioada.

Roua cerului sau 'drosera rotundifolia', cum o numesc botanistii, se hraneste cu insecte chiar si de 10-15 ori mai mari decat ea, pe care le ademeneste cu tentaculele acoperite cu picaturi de seva otravitoare care stralucesc puternic in razele soarelui. Din momentul in care sunt prinse in capcana, insectele sunt descompuse de o substanta foarte puternica.

In folclor, roua cerului este una din plantele careia i s-a atribuit renumele de 'iarba fierului', despre care se spune ca are puterea de a desface orice lacat. Pe langa 'roua cerului', aici mai creste 'rozmarinul de turba', o mica planta, mai toxica decat matraguna, sau pinii pitici, care se aseamana cu bonsaii japonezi.

Dunele litorale de la Agigea reprezinta o rezervatie floristica, situata langa statiunea zoologica la marina A«Prof.I.BorceaA», la 50 m de Marea Neagra, in judetul Constanta, avand o suprafata de 25 ha. Rezervatia naturala de la Agigea, declarata ca atare din 1939, este unica rezervatie de dune nisipoase de pe litoralul romanesc. Rezervatia este reprezentata de un platou de 8-10 m, format prin depunerea nisipului din partea de nord, dinspre un vechi golf marin ocupat in prezent de lacul Agigea. Exista peste 120 de specii vegetale specifice, cum ar fi: ridichea de nisip (Cakile maritima), pelinul de nisip (Sachys maritime), rogozul de nisip (Carex arenania) etc. In cadrul rezervatiei exista si o fauna interesanta reprezentata de broasca testoasa dobrogeana (Testudo graeca ibera), raritate in fauna Romaniei, dar si Mantis religiosa, Ameles, Saga etc.

Fanatele Clujului este o rezervatie floristica situata la 3-4 km nord de orasul Cluj-Napoca, judetul Cluj, de o parte si de alta a Vaii Fanatelor, inconjurata de coline de 500-600 m inaltime, cu alunecari de teren. Fanatele Clujului reprezinta niste urme stravechi de vegetatie stepica, ocupand circa 80 ha de teren accidentat, cuprinzand o movila in forma de dom, inalta de 30-35 m si lunga de 400 m. Din cercetari rezulta ca in partea nordica evaporarea apei este mai mica, diferentele de temperatura mai mari, ceea ce favorizeaza aparitia unei vegetatii de padure, in timp ce in sud se dezvolta o vegetatie de stepa (datorita diferentelor de temperatura mai mici).

Fanatele de la Suatu reprezinta o rezervatie floristica, situata la 26 km de orasul Cluj-Napoca, judetul Cluj. Aceasta rezervatie ocupa o suprafata de aproximativ 9,20 ha si cuprinde fetele insorite ale unei portiuni din dealul zis A«La TigleA», cu altitudinea de 498 ha. Fanatele de la Suatu reprezinta unul dintre cele mai interesante nuclee de vegetatie stepica cu specii pontico-mediteraneene si endemisme din Campia Transilvaniei. In afara de specii de colilie (Stipa sp.) si rogoz (Carex humilis), intalnim si specii caracteristice Transilvaniei precum salvia (Salvia nutans, Salvia transilvanica). Comoara cea mai de pret o reprezinta lintea piratului (Astragalus pA©terfii) care nu mai traieste in nici o parte a lumii. Ea apare in A«palcuriA» dese pe coastele inierbate, abrupte, pe solurile argiloase mai adanci din partea sud-vestica a rezervatiei.x

Fanetele seculare de la Bosanci - Frumoasa constituie o rezervatie floristica cu o suprafata de 14 ha, situata la 3 km de orasul Suceava, in comuna Moara. Desi apartine unei regiuni paduroase cu flora central-europeana, caracteristice sunt specii de stepa si silvostepa. Rezervatia este asezata pe o panta valurita (cu o suprafata de 1,6 km) ce coboara cu aproape 100 m spre depresiune, de la altitudinea de 407 m. In partea de sus, panta este foarte abrupta, cu o vegetatie xerofitica. Ea devine, apoi, coborand in inaltime, mai domoala, modelata de natura, prin alunecari de teren si scurgeri de ape. Fanatele cuprind trei grupe de formatiuni ierboase, cu mai multe asociatii: o formatiune a fanatelor stepice, cu vegetatie xerofila si termofila, a doua formatiune cuprinde o vegetatie de versant, mezoxerofila, si a treia formatiune este cea de mlastina, cu relicte de flora montana. In rezervatia de la Bosanci- Frumoasa se gasesc interferente de specii europene (poroinicul-Orchis ustulata) cu cele centrala€“europene (laptele cainelui- Euphorbia dulcis), continentale (stanjenelul de apa- Iris ruthenica, veronica- Veronica incana), pontice (vineteaua- Centaurea marschalliana, zambila pitica Hyacinthella leuophaea), mediterano-pontice (Lalthyrus pannonicus), mediteraneene (usturoiul salbatic- Allium flavum) etc. Flora cuprinde 350 de specii de angiosperme (plante ale caror seminte sunt inchise in fruct), dintre care unele relicte si raritati floristice: zambila pitica (Hyacinthella leucophaea), Serratula wolffii, Cytissus ratisbonensis etc. Cercetatorii D. Mitititelu si V. Cojocaru au identificat 483 de specii de plante vasculare, numeroase ciuperci (macromicete) si muschi. Prin gropile mici si umede, formate pe urma alunecarilor de panta, se mai afla Senecio schwetzvii si stanjenelul siberian (Iris sibirica). Fauna rezervatiei este relativ saraca in specii de animale. Totusi intalnim frecvent vizuini de vulpi.

Aceasta specie de relicta glaciara-mesteacanul pitic (Betula nana)- se afla in arealul sau sudic mondial, in tara noastra, la Lucina in Bucovina si la Luci in Harghita. Aceasta specie de planta se gaseste concentrata intr-o rezervatie, pe o suprafata de 1 hectar, intr-o zona de turba oligotrofa (lipsita de substante minerale), pe raza comunei Moldovita-Sulita (1200 m altitudine), in catunul Lucina, judetul Suceava. Alaturi de mesteacanul pitic mai traieste merisorul (Vaccinium vitis-idaea) si afinul (Vaccinium myrtillus). Pe multe ramuri uscate s-a dezvoltat si lichenul (Cetraria caperata) si trestia de mlastina (Calamagrostis neglecta), dar si multe specii de salcii (Salix aurita si Salix pentandra). Pe margini traiesc si mesteceni pufosi (Betula humilis, Betula pubescens). Dintre speciile faunistice amintim cerbul (Cervus elaphus), rasul (Lynx lynx), capriorul (Capreolus capreolus). Ornitofauna cuprinde specii de acvila de munte (Aquila chrysaetos), gaia (Garulus glandarius), corbul (Corvus corax), sturzul de iarna (Turdus pilaris), randunica (Hirundo rustica) etc

Poienile cu narcise de la Negrasi sunt situate pe stanga raului Dambovnic, in apropierea de confluenta cu Berinoaia, in judetul Arges. Aceasta rezervatie floristica are o suprafata de 4, 6 ha. Temperaturile medii anuale ale aerului de 10-11 C si substratul umed cu ape freatice mai reci nu impiedica dezvoltarea narciselor (Narcisus stellaris) din mai si pana in iunie. Albul florilor infrumuseteaza poienile de la Negrasi, o minunata priveliste, mult admirata de turisti.

Rezervatia de nuferi de la Salcea se afla in judetul Suceava. Nuferii sunt plante de apa, de culoare alba sau galbena si se gasesc in afara de Delta Dunarii pe raul Suceava, pe o suprafata de 2,8 ha, in apropiere de comuna Salcea. Pe suprafata apei traieste stuful de apa (Phragmites australis). In luna iunie sunt admirate specii de nuferi albi (Nymphaea alba) si nuferi galbeni (Nuphar luteum), avand radacine la peste 1 metru infipte in malul apei. Fauna este reprezentata prin numeroase specii de pasari (in principal rate salbatice), dar si specii de broaste testoase, serpi de apa si pesti de dimensiuni mari (stiuca, crapul, carasul etc).

Rezervatia Fantanita-Murfatlar este o rezervatie floristica, situata la 1 km de podgoria Murfatlar, in comuna Basarabi, judetul Constanta si se intinde pe o suprafata de 66,4 ha; isi trage numele de la o pitoreasca fantana de pe platourile dealurilor pe care se afla. Rezervatia este localizata pe un teren deluros (cateva dealuri succesive), calcaros, in medie de circa 80 m inaltime, cu o expozitie nord-vest si sud-vest. Platoul si o parte din versantii dealurilor, acoperiti cu o vegetatie ierboasa, suscita un mare interes botanic, o parte dintre versanti fiind acoperiti cu padure. Infiintata in anul 1962, Rezervatia Fantanita-Murfatlar adaposteste specii rare precum usturoiul (Allium moschatum), zambila (Hyacinthus leucophaeus) dar si specii endemice-inul dobrogean (Linum borzaeanum) sau dobrogene-migdalul pitic (Amygdalus nana) sau bujorul de stepa (Paenonia tenuiflora). Vegetatia lemnoasa este reprezentata prin specii de stejar (Quercus pubescens, Q.virgiliana, Q.pedunculiflora), artar tataresc (Acer tataricum) etc. In aceasta padure sunt multe exemplare de broasca testoasa dobrogeana (Testudo graeca ibera) care nu se gaseste decat in cateva locuri din stepa Romaniei.

Rezervatia Todirescu constituie o rezervatie floristica in judetul Suceava, cu o suprafata de 44 ha, situata in partea superioara a Codrului Secular de la Slatioara, la altitudinea de 1320-1492 m. Aflata la limita superioara sud-vestica a masivului Rarau, rezervatia formeaza cumpana apelor din bazinele hidrografice ale Bistritei si ale Moldovei. Aceasta rezervatie este dominata de formatiunile stancoase Todirescu I si Todirescu II, de unde se pot admira culmile Calimanilor, ale Barnarelului, Poiana Lunga, iar spre vest Pietrosu Bistritei si dantela calcaroasa a Pietrelor Doamnei. Dintre speciile lemnoase enumeram molidul (Picea abies), bradul (Abies alba), fagul (Fagus sylvatica), pinul (Pinus sylvestris), ulmul (Ulmus montana), paltinul (Acer pseudoplatanus) care urca pana la 1800 m altitudine, in Muntii Calimani. Speciile floristice predominante sunt: arnica (Arnica montana), margareta (Chrysanthemum leucanthenum), Scorzonera rosea, omagul (Aconitum anthora), vineteaua (Centaurea austriaca). Dintre speciile de plante rare enumeram usturoiul siberian (Allium sibiricum), sveritia (Sweritia perennis) si ghintura (Gentiana clussi) de pe cresta, dar si barcoace (Cotoneaster integerrima) si urechelnita (Sempervivum montanum). In rezervatia Todirescu traiesc cocosul de munte (Tetrao urogallus), iar dintre lepidoptere s-au descoperit doua tipuri de fluturi Euphitecia linariata si Gnophos intermedia (forma gremmingeri). Fauna mai este reprezentata de ursul carpatin (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), rasul (Lynx lynx), veverita (Sciurus vulgaris) etc.

Rezervatia Valea Mare reprezinta o rezervatie floristica situata in partea de nord-est de orasul Moldova-Noua, judetul Caras-Severin, cu o suprafata de

488 ha si se intinde de-a lungul vaii cu acelasi nume. Relieful rezervatiei nu depaseste altitudinea de 600 m (inaltime maxima la Cornetul Dracului- 605 m) si reprezinta culmile sudice ale Munceilor Corganului. Predomina padurile de fag (Fagus carpatica) care se afla in amestec cu carpenul (Carpinus betulus), ciresul (Cerasus avium), paltinul (Acer pseudo-platanus). Abrupturile stancoase prezinta o bogatie floristica surprinzatoare pentru suprafata pe care o au, cu specii de liliac (Syringa vulgaris), mojdrean (Fraxinus ornus), carpinita (Carpinus orientalis) etc.

In regiunea Carpatilor de Curbura, in judetul Buzau, de la Berca pana la Paclele (pe o lungime de 20 km) se afla rezervatia Vulcanii noroiosi, cu o suprafata de 5 ha. Aceasta rezervatie se intinde incepand din Valea Slanicului- Buzaului si pana in Valea Jiului, nu rareori intalnim manifestari la suprafata ale zacamintelor de petrol din adancime, sub forma de salte sau vulcani noroiosi. Aceasta rezervatie floristica si geologica cuprinde 4 platouri de varsta cuaternara, cu sute de vulcani in miniatura si a€śfierbatoria€ť variati ca forma si marime a conurilor de la 7-8 m pana la 4-5 m ca diametru din care rabufnesc periodic A«gazelleA» care arunca noroiul mai consistent sau mai fluid, in functie de gradul lor de apa. Platourile cu vulcani noroiosi sunt sculptati din sedimente de varsta pontiana si meotiana, si au o cuvertura externa de argile si marne salifere. Paclele Mari erup un noroi mai vascos si au conuri de 2-5 m inaltime (A«vulcanii noroiosiA»). Paclele mici nu prezinta conuri in relief, ci doar cratere largi (A«fierbatoriA»), dar cu eruptii permannete. Vulcanii noroiosi (de la Berca) au fost descoperiti in 1867 de petrolistul francez H. Cognand, iar apoi au fost descrisi de Gr. Cobalcescu (1883) si Gr. Stefanescu (1890). In anul 1965 a fost publicata o lucrare de sinteza geologica despre acest fenomen al vulcanilor noroiosi. Printre fisurile acestea, gazele se ridica si antreneaza apa sarata din stratele de nisip care formeaza materialul noroios prin inmuierea stratului argilos. Pe solul astfel format, bogat in eflorescente bituminoase, se dezvolta o flora cu elemente caracteristice (gardurarita- Nitraria schoberi-se gaseste aici in singurul loc din tara, Obione verrucifera) in asociatie cu alte plante mai comune, care pot suporta salinitatea ridicata din jurul vulcanilor noroiosi. Pajistile halofile cresc in jurul vulcanilor noroiosi si se compun din palcuri de branca (Salicornietum europaeae), iarba de saratura (Suadetum maritimae), balanica (Puccinellietum limosae), rugina (Juncetum gerardi) sua rogoz de saratura (Agrostio-Caricetum distantis).

Rezervatia floristica Stanca Stefanesti

Localitatea – Stanca-Stefanesti

Suprafata – 1ha

Rezervatia a fost constituita in scopul protejarii speciei de flora Schiwereckia podolica, specie cu o ecologie interesanta, legata de substratul calcaros constituit din calcare recifale de varsta bugloviana numite Toltry. Statiunea floristica reprezinta limita vestica a arealului mondial de raspandire a plantei si unica locatie din tara unde vegeteaza aceasta.

In acest areal protejat exista un mare numar de specii continental sud-estice care impreuna cu speciile europene si euroasiatice dau un caracter ponto-sarmatic particular acestei regiuni ceea ce a determinat ocrotirea rezervatiei ca  monument al naturii .

Rezervatia Floristica Ripiceni

Localitatea – Ripiceni, Manoleasa

Suprafata – 1ha

Rezervatia a fost constituita in scopul conservarii speciei de flora “Schiwereckia podolica” transplantata de la statiunea floristica Stanca Stefanesti. Aceasta masura s-a impus ca  o necesitate, deoarece constructia nodului hidrotehnic Stanca-Costesti a avut influenta negativa asupra integritatii rezervatiei, diminuand in mod ingrijorator efectivele plantei prin distrugerea stancilor calcaroase. 

Rezervatia floristica -Turbaria Dersca

Localitatea – Lozna, Dersca

Suprafata –10ha

Rezervatia a fost constituita in scopul protejarii speciilor de flora salbatica specifica turbariilor. 

In rezervatie au fost identificate 204 specii ferigi si plante cu flori si 5 specii de muschi care au cel mai mare rol in formarea turbei.

Datorita valorii monumentale si estetice a rezervatiei floristice,in perimetrul protejat  se urmareste conservarea  valorilor naturale de flora si fauna salbatica, cu precadere a speciilor ocrotite prin conventii si acorduri internationale.

Rezervatia Floristica Baltile Siretului

Localitatea – Bucecea

Suprafata –2ha

Rezevatia a fost constituita in scopul protejarii speciilor de flora si fauna salbatica specifica zonelor umede.

“BALTILE SIRETULUI” – BUCECEA. 

Vegetatia este reprezentata prin : firuta, cimbrisor, golomatul, iarba campului, pir si alte plante ierboase ubitoare de umezeala.

La Grupul Scolar Industrial Bucecea se afla Muzeul “Baltile Siretului” infiintat de profesorul Vasile Afedoaie.

Rezervatii naturale in Bucovina

Parcul natural Calimani, Fagetul de la Dragomirna, Fanetele seculare de la Frumoasa, Fanetele seculare de la Ponoare, Piatra Tibaului de la Carlibaba, Padurea Zamostea-Lunca, Pietrosul Brostenilor - Cheile Zugrenilor si Rarau - Giumalau.

Rezervatii forestiere

1.Rezervatia de tisa

Localitatea Tudora

Suprafata –119 ha

Rezevatia a fost constituita in scopul conservarii arborelui de tisa (Taxus baccata) declarat monument al naturii pe intreg teritoriul tarii.

Rezervatia a fost preluata in custodie de DIRECTIA SILVICA Botosani-Ocolul Silvic M.Eminescu.

Arboretele predominante sunt fagetele de diferite virste si dimensiuni la care se adauga specii ca: frasin (Frasinus excelsior), carpen (Carpinus betulus) , fag (Fagus silvatica), gorun (Quercus petraea).

Stratul ierbos este format din flora de mull la care se asociaza si unele specii de graminee.

Domeniul faunistic se caracterizeaza prin urmatoarele specii:caprioara, mistretul, pisica salbatica, jderul de copac, veverita.

Dintre speciile avifaunistice , in rezervatie au fost observate 5 specii de pasari apartinand Directivei Pasari (anexa1) si 39 specii de pasari apartinand altor conventii internationale (Berna, Bonn).

2.Rezervatia Ciornohal

Localitatea – Calarasi

Suprafata – 76,5 ha

Rezervatia a fost constituita in scopul conservarii mediului de viata al speciei submediteraneene Scumpie (Cotinus coggygria) si a numeroase specii continentale si sudice specifice stepei.

3.Rezervatia Arinisul de la Horlaceni

Localitatea –Horlaceni,com.Sendriceni

Suprafata – 5 ha

Rezervatia a fost constituita in scopul protejarii speciei de Arin negru (Alnus glutinosa).

4.Rezervatia Fagetul Secular Stuhoasa

Localitatea – Stuhoasa, Oroftiana

Suprafata – 60,5 ha

Rezervatia a fost constituita in scopul protejarii exemplarelor de fagi seculari (Fagus sylvatica).

Fauna din muntii Olteniei

Oltenia are un capital natural deosebit de divers, fapt care se datoreaza atat varietatii reliefului, care coboara in trepte de la montan in partea de nord pana la campie in partea de sud, cat si prezentei unor bazine hidrografice majore in regiune, ca cele ale Oltului, Jiului si Dunarii. La factorii de mai sus se adauga si climatul relativ bland, cu influente continentale in partea de nord si mediteraneene din partea de sud, rezultatul general constand in diversitatea florei si faunei, inclusiv populatii de lupi, ursi, capre negre, mistreti, rasi, pisici salbatice, cocosi de munte, care considerate la nivel national, sunt printre cele mai mari din Europa.

Datorita masurilor de protectie, efectivele de urs carpatin au sporit, iar ciopoarele de capre negre au devenit mai numeroase. In timpul verii, puzderia fluturilor, minunat colorati, fac incantarea drumetilor care parcurg masivul. In fauna acvatica a muntilor Olteniei se remarca prezenta pastravilor, atat in paraiele si raurile de altitudine, cat si in unele dintre ochiurile de mare cuibarite in zanoagele masivului.

Muntele Domogled, 6.000 hectare, de-a lungul vaii Cernei, a fost prima rezervatie forestiera din tara (1932). Aceasta zona, aflandu-se sub influenta unui climat de tip mediteranean, a favorizat aparitia si dezvoltarea a peste 1500 de specii rare (fluturi, flora, insecte), muntele Domogled fiind pe drept socotit o veritabila gradina botanica, un loc cu o flora printre cele mai bogate din Europa.

Cheile Oltetului, cu peretii lor paraleli, distantati la 3-4 m in partea inferioara si la 10-20 m in partea superioara, permit in cantitatea redusa de lumina, urmarirea mai multor niveluri de eroziune, in lungimea carora pot fi observate numeroase guri de pestera, in cea mai mare parte inaccesibile. Cheile formeaza o rezervatie floristica ocrotita. Cea mai mare si cea mai interesanta dintre pesterile vaii Oltetului este 'Pestera lui Pahomie' de la Polovragi. Situata chiar la intrarea in Cheile Oltetului (la 200 m), cuprinde numeroase si variate galerii adanci ce formeaza un adevarat labirint.

Parcul natural Portile de Fier este a doua arie protejata ca marime din Romania, prima fiind Delta Dunarii, rezervatie a biosferei si patrimoniu UNESCO. Parcul este situat pe partea romaneasca a Dunarii, intre localitatile Bazias si Drobeta Turnu Severin, pe o lungime de 150 de km si cu o suprafata totala de 115 655 ha. Numele parcului a fost imprumutat de la barajul construit in apropiere, prin cooperarea dintre Romania si Iugoslavia. Biodiversitatea zonei este impresionanta, constituind o rezerva pentru flora mediteraneana, zone fosilifere, pesteri si caverne.

Rezervatia naturala Delta Dunarii

Pe fondul rezervatiilor principale si secundare existente - determinate de necesitatea conservarii procesului natural de evolutie, ocrotirii faunei si florei specifice - au fost precizate incinte strict protejate cu o suprafata de cca 50.000 de hectare. Pot fi observate, in mare, trei unitati distincte:
 1. Rosca - Buhaiova - Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare localizate in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulina). Lacul Rosca, Merhei si o imbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete, starci, tiganusi, lopatari.
2. Sacalin - Zatoane se intinde in sudul comunei Sfantu Gheorghe pe cca 21.000 de hectare limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape fluviale si salmastre, balti nisipite, stuf, travesrate de dune paralele. Lacurile Zatoane, in special, sunt locuri de pasaj, de popas si de clocit pentru lebedele mut, starcii albi, rosii si galbeni, tiganusi, lopatari.
3. Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei continua spre sud rezervatia precedenta, cu peste 4.000 de hectare. Se individualizeaza prin grinduri uscate scaldate de apele marii ori ale lacului Razim, prielnice mai cu seama existentei pasarilor de tarm cu saratura si celor in pasaj. In total sunt nominalizate 18 zone strict protejate. Se adauga celor de mai sus Raducu (2.500ha), Nebunu (115 ha), Rodundu (228 ha), Potcoava (652 ha),Vatafu-Lunguletu (1.625 ha), Caraorman (2.250 ha), Saraturi-Murighiol (87 ha), Erenciuc (50 ha), Belciug (110 ha), Popina (98 ha), Capul Dolosman (125 ha), Grindul Lupilor (2.075 ha) si Chituc (2.300 ha), Istria-Sinoie (400 ha).

Delta Dunarii - Paduri monumente ale naturii

Pe suprafata de uscat a Deltei se remarca vegetatia inalta, majoritar salcia, plopul (impadurit) si specii rare in zonele declarate rezervatii. Letea este padurea-monument aflata la 7 km sud de comuna Periprava (bratul Chilia). S-a dezvoltat pe grindul cu acelasi nume, in fasii (hasmacuri); prezinta plante cataratoare de origine mediteraneana, sub forma lianelor, intre arbori specifici - stejari brumarii (seculari de peste 25 m inaltime), garnita, ulm, arin, plop alb si negru, salcie, frasin pufos (raritate botanica).

Adaposteste vulturi codalbi, serpi si vipere. Caraorman, padure-monument localizata in vestul grindului cu acelasi nume, intre bratele Sulina si Sf. Gheorghe, este o formatie de arboret in palcuri. Flora si fauna sunt asemanatoare celor intalnite in Padurea Letea.

Padurea Erenciuc, situata in extremitatea sudica a lacului omonim, este singura padure naturala de arini din Delta. Aici cuibareste vulturul codalb.

Rezervatia Scarita-Belioara este situata in Muntii Apuseni, in masivul Muntele Mare, Judetul Alba, dar aproape de limita cu judetul Cluj. Calea de acces cea mai scurta este de pe Valea Ariesului DN75, Posaga de Jos, Posaga de Sus, se trece pe langa Manastirea Posaga, iar dupa aceasta mai este putin pana a ajunge la poalele Scaritei.

Cele mai importante obiective turistice din regiune sunt: Manastirea de lemn de la Posaga, Izbucul si Cheile Posegii, Cheile Runcului, Cheile Pociovalistei, Coltii Vulturersei, Pestera Casa Zmeului si rezervatia geo-botanica Scarita-Belioara (numeroase specii rare de plante si animale)

In structura geologica a masivului domina sisturi cristaline metamorfe, ca blocul urias de granit al Muntelui Mare, care este cea mai veche structura din M-tii Apuseni. Roci sedimentare apar mai mult la periferia masivului, din care in volum mai mare, calcare metamorfe in zona Scarita Belioara si Cheile Rancului si Pociovalistei.

Unele specii de plante au rezistat din perioadele glaciare reci, fiind situate sub altitudinea lor obisnuita (Gentiana-cupa, Gentiana-cupa de calcar, strugurii ursului, argintica, singele-voinicului, laleaua pestrita etc., care infloresc in perioada mai–iunie), iar altele se pastreaza din perioadele mai calde ale erei glaciare (ex. Sapunarita galbena - Saponaria Belidifolia - specie de origine mediteraneana).

De asemenea foarte valoroase sunt si padurile unde intalnim exemplare seculare de pin, molid si larice. Pe platoul Scaritei intalnim ienuparul, iar pe versantii abrupti si stanci apar exemplare de Tisa (Taxus baccata), specie ocrotita. Elemente faunistice foarte rare sunt unele specii de fluturi, precum si acvila de stinca (Aquila chrysaetos), cea mai mare pasare rapitoare din Romania, care cuibareste pe stincile abrupte