Recoltarea si pregatirea probelor de sol

RECOLTAREA SI PREGATIREA PROBELOR DE SOL

1. Recoltarea probelor de sol (Lucrarea nr. 1)

Recoltarea probelor de sol se face din toate orizonturile si suborizonturile, direct din profile sau cu ajutorul sondelor, in mod diferit in functie de scopul urmarit [17]:

- probele de sol ridicate pentru analize de laborator se recolteaza din fiecare orizont si suborizont in parte. Daca grosimea orizontului este mai mica de 20 cm se recolteaza o singura proba de sol, iar daca grosimea orizontului este mai mare de 20 cm se vor recolta 2 - 3 probe de sol;

-la solurile saline recoltarea probelor se face din 10 in 10 cm in cadrul aceluiasi orizont sau suborizont.

Recoltarea se face obligatoriu de jos in sus, in pungi, saculeti, cutii sau borcane. Fiecare proba de sol trebuie sa aiba 0,5 - 1 kg in greutate si va fi insotita de doua etichete, una la exterior si una la interior (in punga, cutie, borcan) pe care se vor nota urmatoarele date: locul si data recoltarii probelor, numarul profilului, scara, orizontul, adancimea, numele persoanei care a efectuat recoltarea probei.

In afara acestora se va mentiona apartenenta probei la una din urmatoarele categorii sau daca este cazul, combinatii ale acestora:

- O: probe obisnuite. Daca se solicita determinari la umiditatea de recoltare se specifica aceasta in dreptul analizei respective;

- S: probe care contin fragmente de schelet si pentru care se cere determinarea lui gravimetrica;

- $: probe care contin fragmente de schelet si pentru care se cere numai indepartarea lui;

- N: probe cu un continut ridicat (peste 15%) de nisip grosier;

- M: probe de sol din orizonturi minerale care contin abundente resturi de materie organica nedescompusa;

- T: probe de sol din orizontul organic ;

- H: probe cu un continut scazut (sub 0,5%) de humus ( se au in vedere in special orizonturile superioare ale solurilor nisipoase, intrucat la probele din orizonturile inferioare nu se recomanda a se executa determinari de humus). Specificatia este necesara pentru a se lua in lucru la determinarea humusului o cantitate de sol mai mare decat in mod normal.

Recoltarea probelor de sol in vederea determinarii umiditatii solului se va face cu diferite sonde pedologice si pe diferite adancimi in functie de scopul urmarit.

Sondele pedologice sunt de doua tipuri:

1) Sonde actionate manual, prin lovire - alcatuite din corpul propriu - zis si ciocanul pompei (sonda Cluj, sonda Nekrosov);

2) Sonde burghiu actionate prin rasucire.

2. Pregatirea probelor de sol pentru analiza (Lucrarea nr. 2)

Esantioanele de sol sunt uscate la aer intr-o etuva a carei temperatura nu depaseste 40 sC. De asememea, esantioanele pot fi uscate in liofilizator. Daca este nevoie, esantionul de sol este maruntit cat este inca umed si friabil, operatia repetandu-se

dupa uscare. Schema functionala este urmatoarea [12]:

Schema functionala de pregatire a esantioanelor de sol

Solul este cernut si fractiunea mai mica de 2 mm este separata prin mijloace mecanice sau manual, in portiuni care sa permita o subesantionare reprezantativa pentru analize . Daca analizele cer o esantionare si mai mica , este necesar sa se reduca si mai mult dimensiunea particuleleor din fractiunea mai mica de 2 mm.

2.1. Probe de sol uscate la aer

Camera pentru uscare va fi prevazuta cu rafturi, instalatie de evacuare a aerului incarcat cu vapori de apa si eventual o aeroterma pentru uscari rapide la o temperatura de pana la 40 sC. Incaperea trebuie sa fie ferita de patrunderea prafului si vaporilor de substante chimice care ar putea schimba caracteristicile fizico - chimice ale probelor de sol; la uscare sunt necesare scafe din material plastic sau din carton parafinat.

Uscarea in aer se poate executa si dupa cum urmeaza : probele de sol, dupa ce au fost aduse din camp, se aseaza intr-un strat subtire de cca. 2 cm pe o hartie sau in cutii intr-un spatiu inchis si periodic solul se amesteca cu mana pentru ca uscarea acestuia sa fie cat mai uniforma. Atmosfera din spatiul in care se expun probele trebuie sa fie uscata, lipsita de praf si de substante gazoase care pot fi adsorbite de catre sol. Probele sunt lasate astfel la uscare timp de 3 - 5 zile, pana cand solul nu mai pierde apa si masa ramane constanta, care se apreciaza prin cantariri repetate [17].

2.1.1. Probe fara schelet si concretiuni.

Scafele in care s-au intins probele de sol se aseaza pe rafturile camerei de uscare. Daca este cazul, in prealabil, bulgarii mari se maruntesc usor cu un pistil pentru a se realiza o uscare mai rapida si o mojarare mai usoara. Se indeparteaza in prima etapa resturile vizibile de materie organica nedescompusa ( probe notate cu M). Indepartarea resturilor se face cu ajutorul unei pensete: se aleg si se extrag diferitele incluziuni organice nedescompuse (tulpini, radacini, fragmente de frunze) precum si neoformatiile minerale (concretiuni de calcar, bovine) care daca s-ar lasa in proba de sol ar duce la denaturarea rezultatelor unor analize.

Uscarea se realizeaza la temperatura camerei sau la o temperatura de pana la 40 sC, produsa de aeroterma.

In cazul in care aceste incluziuni sunt numeroase, acestea se cantaresc si se stabileste proportia acestora in sol.

Dupa uscare se indeparteaza din sol resturile de materie organica nedescompusa si materialele straine, sfaramandu-se, pe cat posibil, bulgarii mari de sol. In laboratoarele in care are loc un volum mare de analize, se introduce proba in moara de sol prevazuta cu o sita de 2 mm. In general, moara trebuie sa marunteasca solul la dimensiuni mai mici de 2 mm. Pentru a preveni impurificarea probelor prin moara, in special la probele recoltate pe orizonturi genetice, se impune "spalarea" morii prin macinarea in prealabil a unei cantitati mici de sol care ulterior se arunca.

Daca se efectueaza mojararea manuala, proba de sol se pune intr-un mojar de portelan sau de lemn si se marunteste cu ajutorul unui pistil, imbracat la unul din capete cu un manson de cauciuc. Mojararea se face in portiuni mici, succesive, fara a presa prea tare, pentru a nu sfarama particulele elementare ale solului. Apoi este necesara cernerea prin sita de 2 mm. Operatia de maruntire si cernere se repera pana cand pe sita nu mai raman particule divizibile.

Solul se cerne printr-o sita cu diametrul de 2 mm. Partea de sol care nu trece prin sita se va pune iarasi la mojarat, dupa care se cerne, aceasta operatie repetandu-se pana cand pe sita raman numai fragmente cu diametrul mai mare de 2 mm care alcatuiesc "scheletul solului".

La probele din orizontul organic, notate in borderou cu T, nu se indeparteaza partea organica, proba se marunteste, urmand a se determina continutul total de materie organica prin metoda calcinarii.

La probele notate in borderou cu N, care au un continut de nisip grosier mai mare de 15%, nu se mai executa mojararea prin moara sau cu ajutorul mojarului cu pistil ci se face numai o sitare prin sita de 2 mm, iar daca este nevoie, in prealabil, se executa o usoara mojarare cu un pistil imbracat intr-un manson de cauciuc in asa fel incat sa nu se modifice dimensiunile si continutul fractiunilor de nisip.

Solul cernut se omogenizeaza cat mai bine.

2.2. Etichetarea si depozitarea

Probele de sol , astfel pregatite, se introduc si se pastreaza in borcane de sticla prevazute cu dopuri slefuite, avand capacitatea cuprinsa intre 250 si 500 ml.

Pe fiecare borcan se aplica cate o eticheta pe care se trec toate datele care s-au luat in camp la recoltarea probelor. Pentru simplificare, borcanele pot fi inscriptionate cu numere, iar datele privind identificarea probelor se vor trece impreuna cu numerele de pe borcane, in registrul de laborator. Aceste borcane se vor depozita pana in momentul analizei, in dulapuri pe rafturi.

2.3. Luarea probelor pentru analiza

Inainte de scoaterea solului din borcane pentru analiza, este necesar sa se faca omogenizarea lui printr-o agitare puternica.

Pentru ca solul ce urmeaza a fi analizat sa reprezinte cat mai fidel proba din care se extrage, este indicat ca intreaga cantitate de sol din borcan sa se intinda pe o coala de hartie in strat uniform, se imparte apoi in patrate mici si egale solul, dupa care cu ajutorul spatulei se recolteaza in mod repetat cantitati uniforme de sol, pana la realizarea cantitatii necesare pentru analiza.