RECICLAREA APLICATA IN INDUSTRIA JAPONEZA DE AUTOTURISME
1. RECICLAREA - CONCEPT GENERAL
Recuperarea si reutilizarea resurselor reciclabile reprezinta mijloace de solutionare a contradictiei dintre cerintele procesului de crestere economica si caracterul restrictiv al resurselor.
Reciclarea este un concept al secolului xx si a aparut ca una din posibilitatile de a limita risipa si de a utiliza mai eficient resursele. A devenit din ce in ce mai clar ca industrializarea si cresterea sustinuta a populatiei au condus la consumarea unor cantitati de resurse din ce in ce mai mari.
De ce s-a intamplat acest lucru? Pentru ca societatea moderna s-a bazat pe filosofia ca " Cosmosul e infinit ". Particularizand, oamenii au considerat la fel si Pamantul si resursele acestuia. In acest mod, industria s-a dezvoltat avand la baza axioma ca resursele sunt infinite. Daca o mina se epuiza, o alta noua intra in exploatare. Daca rezervele unei natiuni se epuizau, populatia putea emigra. Daca resursele Europei se epuizau, europenii puteau descoperi noi teritorii. Astfel, in acest ritm a aparut foarte curand problema deseurilor si al limitarii resurselor. Industria moderna este focalizata pe cum sa se produca ieftin, nu pe cum sa se conserve ecosistemul.
Peste tot in lume se observa tot mai des efectele subalimentatiei si saraciei. Desi in multe din tarile in curs de dezvoltare sau subdezvoltate s-ar impune o mai judicioasa gestionare a resurselor, reciclarea este practicata in mare parte doar in tarile dezvoltate. Din nefericire si procesul de reciclare necesita anumite tehnologii si cheltuieli.
Multe tari au abordat deja problema recuperarii si recircularii resurselor refolosibile si au trecut la o coordonare unitara a acestei activitati. S-au intensificat actiunile pentru actiunile de reglementare a activitatilor de recuperare, cele pentru stabilirea formelor organizatorice de colectare, precum si eforturile de cercetare pentru gasirea celor mai eficiente cai de recuperare si valorificare a materialelor refolosibile.
In 1948 s-a infiintat la Paris din initiativa a 4 tari ( Franta, Marea Britanie, Olanda, Belgia ) Biroul International al Recuperarii, organizatie fara scop lucrativ, ai carei membrii sunt federatii nationale, reprezentand firme de reciclare din intreaga lume.
In domeniul reciclarii se impun urmatoarele strategii:
. Prevenirea formarii deseurilor;
. Valorificarea deseurilor prin optimizarea sistemelor de colectare si triere ;
. Eliminarea finala a deseurilor care nu si-au gasit o valorificare.
Conceptul de reciclare cuprinde 3 categorii:
- transformarea naturala;
- transformarea in circuit deschis;
- transformarea in circuit inchis.
1.1. TRANSFORMAREA NATURALA
Mediul natural se ghideaza dupa dictonul " Nimic nu se pierde, totul se transforma ".
Plantele realizeaza fotosinteza prin dioxidul de carbon absorbit de frunze cu ajutorul energiei solare si elibereaza oxigenul. Pentru a putea supravietui, plantele transforma compusii anorganici in proteine si substante organice. Acestea sunt principalele sustinatoare ale vietii pe Terra. Celelalte vietuitoare isi procura hrana si oxigenul prin intermediul plantelor. Animalele si omul consuma plantele si folosesc materia organica in crearea de utilitare. Animalele alcatuiesc lantul trofic, ierbivorele sunt consumate de carnivore, la randul lor sacrificate de om. Animalele mici, insectele, bacteriile descompun copacii cazuti, plantele si animalele moarte in substante anorganice si astfel circuitul este reluat.
Ecosistemul este alcatuit din 5 componente: energie solara, materie anorganica, producatori de materie organica, consumatori de materie organica, agenti de descompunere.
Acest circuit al transformarii naturale continua de milioane de ani in cel mai desavarsit echilibru, independent de nasterea si prabusirea civilizatiilor. In mediul natural totul este prelucrat fara pierderi. Daca una din cele 5 componente dispare apar dezechilibre majore. Astfel, daca ar exista doar plante verzi, s-a estimat ca acestea ar consuma dioxidul de carbon in 26 de ani.
1.2. TRANSFORMAREA IN CIRCUIT DESCHIS
Epuizarea resurselor naturale, ploile acide, incalzirea globala, distrugerea stratului de ozon, contaminarea apelor, sunt generate din afara ecosistemului. Astfel se observa ca problemele apar atunci cand activitatile umane creaza o circulatie artificiala a substantelor in afara ecosistemului.
Transformarea in circuit deschis este posibila atunci cand mediul este capabil sa accepte deseuri pentru reciclare. Daca deseurile sunt acceptate de mediu nu apar probleme si astfel de substante pot fi fabricate in continuare fara a cauza dezechilibru in mediu . Un exemplu este plasticul biodegradabil care se descompune natural.
1.3. TRANSFORMAREA IN CIRCUIT INCHIS
Unele deseuri provenite din activitatea umana nu se descompun natural in ecosistem. Astfel s-a ajuns la concluzia ca substantele create artificial trebuie transformate artificial. Acest tip de transformare este adesea identificat ca reciclarea propriu-zisa. Substantele care nu se pot integra in circuitul natural al ecosistemului, trebuie descarcate in afara acestuia.
Daca in primele doua tipuri de transformare sarcina fiintei umane era inexistenta sau redusa, transformarea in circuit inchis necesita exclusiv preocuparea acesteia.
Recuperarea deseurilor nedegradabile este o problema stringenta a omenirii si in ultimul secol preocuparea pentru aceast subiect a crescut vertiginos.
2.RECICLAREA IN ACCEPTIUNE JAPONEZA
Japonia s-a situat printre primele tari care au devenit sensibile la consumul de resurse deoarece ea le importa aproape toate. Japonia a inceput sa recunoasca criza atat constient cat si inconstient, realizand ca -dupa cum au afirmat arheologii- mai multe civilizatii au disparut datorita neglijentei lor in a-si proteja mediul.
Pentru a supravietui, Japonia a inceput sa practice reciclarea.
In 1992 s-a stabilit o lege a reciclarii si desi efectele ei nu au fost mari, a pregatit drumul pentru reciclarea efectiva. Si in Japonia risipa s-a facut simtita.
Anual, sunt fabricate 50 milioane de autoturisme-15 milioane in SUA, 10 milioane in Europa, 10 milioane in Japonia. Din productia japoneza, 5 milioane pe an sunt scoase din uz. Din moment ce o masina consuma cel putin o tona de materiale, peste 50 milioane tone de resurse sunt consumate doar pentru fabricarea autovehiculelor.Daca productia ar continua pentru urmatorii 200 ani, cel putin 10 miliarde de tone de materiale s-ar consuma, fara a mentiona combustibilul. Acest consum nu poate fi sustinut intrucat rezervele sigure de petrol vor dura 45 de ani, cele de fier 120 ani, cuprul 30, plumbul 21.
Deasemenea, 15 milioane de bucati aparatura de uz casnic sunt scoase din uz. Toate aceste deseuri contin numeroase resurse pierdute.
Un exemplu in acest sens este un calculator electronic.Acesta este un dispozitiv mic, dar care necesita in fabricatie 0,01g aur , echivalentul a 18 yeni. Cum doar o asemenea cantitate e utilizata, este greu de recuperat. Problema apare atunci cand se ia in calcul intreaga productie japoneza care este de 100 milioane calculatoare de buzunar, ceea ce inseamna un consum de 1 tona de aur. Aceasta tona este evacuata in mediu, fara a mai fi recuperata. Astfel de produse folosesc cantitati mici de materiale auxiliare ca sa imbunatateasca performanta produselor. Aceste cantitati mici de materiale sunt dificil de recuperat si un astfel de consum nu mai poate fi sustinut.
Industria japoneza recupereaza doar 36% din aluminiu, 47% din cupru, 20% zinc, 39% plumb, restul materialelor folosite ajung deseuri.
Avand in vedere aceasta situatie, Japonia si-a propus demararea unui amplu program de reciclare, printre care un loc important il ocupa reciclarea in industria de autoturisme.
Reciclarea japoneza se imparte in 3 categorii:
. Reciclarea materiala
. Reciclarea chimica
. Reciclarea la temperatura
