Protectia mediului in viziunea Comunitatii Europene

Protectia mediului in viziunea Comunitatii Europene

Afirmatia "Simptomele problemelor ecologice pot fi gasite in lumea biologica, dar sursa lor se afla in organizatiile socio-economice, iar solutiile finale sint de natura politica " (Barry Commener-Science and Survival, 1970) si-a dovedit credibilitatea de-a lungul timpului.Un individ, un agent economic nu exista solitar; cu totii sintem antrenati intr-un sistem aflat in continua miscare, intr-o evolutie adaptativa la conditiile extreme, de orice natura -morala, sociala, economica, legislativa-ar fi ele.

Antrenati in acest proces continuu, fiecare element al sistemului trebuie sa tina seama de necesitatile intregului, de "drumul " ales in atingerea obiectivelor. Pentru ca Uniunea Europeana sa poata progresa pe calea unei cresteri economice durabile si in concordanta cu mediul, se actioneaza prin intermediul politicilor si strategiilor de mediu la nivel national, regional, local, care fac parte integranta sau cocnorda cu strategia de mediu a U.E.

Comunitatea internationala a decis sa trateze problematica mediului prin masuri colective la nivel global, si s-a reunit pentru prima data in 1972 la Conferinta de la Stockholm, pentru a dezbate problema mediului si a necesitatilor de dezvoltare. In urma conferintei au rezultat:

. Declaratia de la Stockholm, continand 26 de principii;

. Planul de Actiune, pentru o perioada de 5 ani (1973-1977) cu trei componente:

- programul pentru evaluarea mediului global (Earthwatch);

- activitatile pentru managementul mediului;

- masurile de sprijin.

Acest Plan a fost urmat de un al 2-lea Program de actiune (1978-1982), care a stabilit masurile necesar a fi luate pentru controlul poluarii. Al 3-lea Program (1983-1987) a pus accent pe actiunile preventive de protectie a mediului, integrind problemelede mediu in politicile UE. La cel de-al 4-lea Program de actiune (1987-1992) s-a continuat integrarea  problematicii de mediu in ansamblul politicilor Comunitatii Economice Europene, abordindu-se in principal domeniile:

-implementarea legislatiei de mediu in CEE;

-reglementarea problemelor de impact asupra mediului, cu prioritate cele privind poluantii si sursele de poluare;

-accesul ingradit al publicului la informatii;

-crearea de noi locuri de munca

In iunie 1992, la Rio de Janeiro, s-a desfasurat Conferinta Natiunilor Unite privind Mediul si Dezvoltarea, la care s-au reunit 115 de conducatori ai statelor lumii. Cu aceasta ocazie, pe plan international, a fost recunoscuta oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economica si protectia mediului in obiectivul de dezvoltare durabila. Evaluarea progresului realizat, la cinci ani de la Conferinta de la Rio (New York, 1997), a evidentiat o serie de deficiente, legate in particular de echitatea sociala si saracie. Aceste aspecte au fost evidentiate prin:

-reducerea asistentei oficiale acordate pentru dezvoltare si cresterea datoriilor internationale;

-esecul imbunatatirii transferului de tehnologie;

-esecul coordonarii institutionale si

-incapacitatea de a reduce nivelurile excesive de productie si de consum.

Ca urmare, s-a facut apel la ratificarea, intarirea si implementarea mai ferma a acordurilor si conventiilor internationale privind mediul si dezvoltarea.

Summit-ul Natiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabila, care a avut loc la Johannesburg in perioada 26 august-6 septembrie 2002, a reafirmat dezvoltarea durabila ca fiind un element central al agendei internationale si a dat un nou impuls pentru aplicarea practica a masurilor globale de lupta impotriva saraciei si pentru protectia mediului. Prin Declaratia de la Johannesburg s-a asumat responsabilitatea colectiva pentru progresul si intarirea celor trei piloni interdependenti ai dezvoltarii durabile: dezvoltarea economica, dezvoltarea sociala si protectia mediului la nivel local, national, regional si global.

Relatia dintre cresterea economica,poluare si calitatea mediului in Uniunea Europeana este cel mai ades ilustrata prin evolutia PIB-prudusului intern brut pe locuitor si emisiile de poluanti. Relevant este faptul ca pentru tarile interesate in protectia mediului, cresterea PIB nu este insotita intotdeuna de cresterea cantitatii de poluanti emisiin mediu, fapt explicabil fie prin intervenitia unor instrumente directe (instalatii de depoluare,utilizarea celor mai bune tehnici disponibile) sau indirecte (instrumenteleeconomice amintite anterior).

La acest moment nu exista inca un indiator global, agreat de toate tarile UE, care sa permita cuantificarea in ansamblu a variatiilor mediului, aparute ca urmare a impactului unei activitati. O ultima abordare a acestei probleme propune stidiul comparativ alevolutiei PIB (care reflecta nivelul economic al unei tari) cu nivelul cheltuielilor si investitiilor in domeniul protectiei mediului, respectiv cu nivelulpresiunilor exercitate asupra mediului (reflectate prin frecventa si marimeadepasirilor concentratiilor maxim admise la emisiile/imisiile de poluanti).

Abordarea unitara a problematicii protectiei mediului presupune utilizarea unei legislatii de mediu unitare sau cel putin complementare cu cea existenta in toate tarile membre UE sau carese pregatesc sa fie primite in UE.

Legislatia de mediu a Uniunii Europene a fost dezvoltata in ultimii 30 de ani si cuprinde azi cca 300 de acte incluzind Directive, Regulamente, decizii si recomandari. Totalitatea legislatiei de mediu a UE, la care tarile asociate din Europa Centrala si Est au trebuit sa isi alinieze legislatia nationala si practicile administrative-care alcatuiesc aquis-ul comunitar de mediu,cuprinde in principal 70 de Directive , unele amendate si suplimentate cu "Directive fiice"- si 21 de Regulamente.

In Romania, aproximarea legislatiei de mediu (alinierea legislatiei nationale de mediu, a regulamentelor si procedurilor astfel incit legislatia UE continuta in aquis-ul comunitar de mediu sa poata fi aplicata in totalitate) este un proces continuu,deosebit de complex. Pina la procesul de aderare a Romaniei la UE, a fost transpus in legislatia nationala aquis-ul comnitar de mediu in cca 260 de legi privind protectia mediului in toate cele 14 arii de activitate, la care se adauga celelalte acte normative specifice (ordonante de guvern, hotariri de guvern, ordine ale ministerelor, hotariri ale organelor administratiei publice locale). Relevamt este faptul ca majoritatea legilor (206) au aparut in perioada 1999-2003.

Pe linga obligatia fiecarei tari membre a Uniunii Europene de a adopta aquis-ul comunitar, trebuie sa se identifice sau sa se creeze structurile care sa permita aplicarea prevederilor legale si sa stabileasca formele de aplicare si control.

In Romania, autoritatea centrala de protectia mediului este Ministerul Mediului iar autoritatea teritoriala este reprezentata de Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului si Agentiile pentru Protectia Mediului existente in fiecare judet. Verificarea si controlul modului in care se aplica in practica si se respecta legislatia de mediu se realizeaza de Comisariatele regionale/Judetene de Mediu, componente al Garzii Nationale de mediu .

Rezolvarea problemelor de mediu presupune realizarea de investitii in acest domeniu. Finantarea investitiilor se realizeaza din surse proprii,interne sau externe, prin acordarea de credite sau de grant-uri (sume nerambursabile). Creditele sint acordate cu dobinzi de obicei mai reduse decit cele perecepute de banci si se adreseaza in general investitiilor-proiectelor generatoare de profit. Grant-urile sint destinate proiectelor de mediu care nu au drept scop obtinerea de profit , dar a caror realizare este urmata de ameliorarea unei situatii (diminuarea impactului negativ).

Uniunea Europeana recunoaste si agreaza mai multe tipuri de finantari :

finantari asigurate de organismele internationale

finantari asigurate de Guvernul Romaniei

finantari asigurate de alte guverne

finantari asigurate de diferite organizatii

co-finantari asigurate de un organism international si de Guvernul Romaniei

co-finantari asigurate de Guvernul Romaniei si Guvernul tarii partenere

co-finantari asigurate de un finantator si solicitantul finantarii

Pentru finantarea proiectelor de mediu, ue A PUS LA DISPOZITIA Romaniei mai multe programe de finantare, cu componente de mediu:

ISPA-Instrumentul Financiar pentru Politici Structurale de Preaderare- cu componenta:alimentari cu apa, canalizare, epurare ape uzate, managementul deseurilor, transporturi. Acesta se adreseaza proiectelor mari, valoarea minima a acestora fiind de 5 mil. E si se adreseaza managementului de risc, obtinerii de finantari suplimentare pe pietele internationale de capital si pentru asistenta tehnica in proiecte mari de modernizare si extindere

Programe de creditare finantate de BERD-Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare,in domeniul proiectelor economice de dezvoltare durabila, de eliminare a efectelor unor dezastresau calamitati naturale

In Romania, ca o reactie la diferenta existenta intre cererea de sprijin financiar pentru sectorul privat si oferta limitata de credite bancare, a fost creat in 1994 Fondul Roman de Garantare a Creditelor pentru Intreprinzatori Privati FRGC, care preia o parte a riscurilor de creditare.

Un rol deosebit de important in activitatea de protectie a mediului il are colaborarea cu diverse insitutii de profil din UniuneaEuropeana:

REC: Centrul European de Mediu pentru Europa Centrala si de Est

EEA:Agentia de Mediu Europeana

DEPA: Agentia Daneza pentru Protectia Mediului

CODEX: Centre for Open Distance Education for a Civil Society-Anglia

OECD: Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica

EAM: Agentia de Management de Fonduri de Protectia Mediului

La acestea se adauga institutii si programe de mediu:

USAID-Agentia pt. Dezvoltae a SUA

UNEP:Programul pt. Pritectia Mediului a SUA

PNUD: Programul Natiunilor Unite penru Dezvoltare

LIFE - cu componentele:

LIFE-Mediu : finanteaza initiative demonstrative noi pentru industrie si autoritati locale, ca si activitati preparatorii pentru sprijinirea legislatiei si politicii comunicare

LIFE-Natura: finanteaza actiuni de conservare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice de interes european

LIFE-tari terte: asigura asistentatehnica pentru crearea de structuri si capacitati administrative necesare in sectorul mediului, precum si dezvoltarea de politici si programe de actiune

PHARE-program de dezvoltare a capacitati iinstitutionale a autoritatii centrale si locale pentru administrarea legislatiei de mediu: este un program de asistenta pentru restructurarea economica adresat in special zonelor de cooperare transfrontaliera

SAPARD:Programul UE pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, care permite finantarea investitiilor din agricultura pentru imbunatatirea prelucrarii si comercializarii produselor agricole, pentru dezvoltarea si diversificarea activitatii economice, precum si investitii pentru dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale (drumuri,alimentari cu apa, canalizare epurare ape uzae)

DANCEE (Danish Assistance to Central and Eastern Euroaean Countries)-programde protectia mediului finantat de DEPA-Ministerilmediului siEbergiei din danemarca, cu eligibilitate a proiectelorprivind aplele, deseuri, reducere poluare industriala, rezervatii naturale etc.

Programul pentru granturi mici- finatat de Banca Internationala pentr Reconstructie si Dezvoltare BIRD

Program de creditare a IMM-urilor,finantat de IFC-Corporatia Internationala , componenta a Grupului Bancii Mondiale, care nu accepta garantii guvernamentale

POS Mediu