geografie - GEOGRAFIA ORIZONTULUI LOCAL - orasul Bolintin Vale

 CAPITOLUL  I

PROBLEME  GENERALE

1.1.INTRODUCERE

    Geografia moderna, prin viziunea ei de sinteza, releva interactiunile dintre componentele naturale si demografice ale unui teritoriu si posibilitatile utilizarii lor practice, productive.Sigur ca studiile teoretice sau cele minutioase, aprofundate,ale unui singur component al mediului geografic nu sunt abandonate.Nici nu s-ar putea, pentru ca ele reprezinta baza pe care se constituie apoi orice abordare geografica complexa a unui teritoriu. In epoca pragmatica pe care o traim, insa, din ce in ce mai mult studiul geografic trebuie sa raspunda unei comenzi de natura economica. Oamenii sunt tentati sa caute sa obtina cat mai multe avantaje concrete din mediul natural. Totul se vrea exploatat, valorificat si cu cat progresul tehnologic si presiunea demografica sporesc, cu atat cresc  sansele de a obtine  mai mult dintr-un teritoriu. Dar cresc si riscurile Ultimele decenii au marcat constientizarea pericolului de alterare a calitatii mediului prin activitati umane excesive, necontrolate.Si aici geografia este chemata sa intervina. Prin studii complexe ea poate  surprinde aspectele negative ale unui teritoriu, modul in care omul trebuie sa intervina pentru corijarea lor, limita pana la care el poate actiona pentru a nu frange echilibrul ecologic.

    Desfasurarea activitatii oricarei forme de invatamant intr-un mod eficient implica o complexa si permanenta comunicare cu mediul extern.

    Fara sa cunoastem spatiul in care locuim nu putem sa intelegem legile dupa care se ghideaza. Nu putem valorifica resursele, nu putem proteja mediul.

    Geografia introduce individul in cotidian. Elevii trebuie indrumati sa cunoasca in mod direct, sa aiba abilitati de a investiga si intelege un fapt geografic imediat.

    Daca se va intampla acest lucru, vor intelege mai tarziu, ca protejarea mediului ambiant este intotdeauna favorabila unei vieti sanatoase si echilibrate.

    Un aspect extrem de important a fost sa exemplific notiunea de spatiu urban, sa scot in evidenta ceea ce apartine si ceea ce lipseste orasului Bolintin Vale si cum am putea  noi, locuitorii sai, sa ne implicam in dezvoltarea sa.

    Ca multe  din orasele Romaniei, Bolintin Vale se inscrie in tiparul oraselor mici trecute brusc de la asezare rurala la asezare urbana.

    Daca prin numar de locuitori, cele cateva blocuri, strazi asfaltate si institutii se apropie de notiunea de oras, fara a soca, infrastructura, gestionarea resurselor, ori viata oamenilor te integreaza mai repede intr-o asezare rurala mai evoluata ce si-a pierdut identitatea de sat.

 Plecarile in afara ale majoritatii locuitorilor sai au facut  ca asezarea sa prospere doar prin nivelul de trai al oamenilor neschimband atat de evident urbea.

    Legat de locurile natale  si profesia pe care o am, prin lucrarea de  fata am incercat sa pun cap la cap istoria si prezentul pentru a descoperi cu copiii viitorul unui oras mic de campie.Mi-am propus prin lucrarea prezenta sa realizez o analiza a componentelor mediului geografic ca rezultat al interdependentei  dintre elementele naturale si cele social economice.

    Cunoasterea potentialului de resurse ale zonei, a valorificarii acestora in contextul analizei evolutive a acestora ofera prognozarea raporturilor ce vor determina dinamica acestui peisaj geografic.

    Viziunea geografica asupra interactiunilor dintre natura si societate ofera o baza de actiune fundamentata stiintific pentru spatiul productiv sau rezidential, lucrarea fiind o modesta contributie in acest sens.

    Prezenta lucrare constituie o analiza de cabinet si de teren a unui teritoriu limitat, cel al orasului Bolintin Vale, menita sa surprinda toti factorii geografici.

    Ca profesor am integrat in lectiile la clasa informatiile culese, am implicat elevii in studiul propriei localitati cu motivatii si indrumari clare si astfel am realizat o legatura mai intensa intre scoala si comunitate.

Doresc ca lucrarea prezenta sa justifice: munca de-o viata la catedra, implicarea in viata comunitatii si nu in ultimul rand legatura cu locurile natale.

1.2.ASEZARE   GEOGRAFICA  SI  LIMITE

    Orasul  Bolintin Vale  este situat in nordul  judetului Giurgiu si se afla situat in partea de sud a tarii,avand urmatoarele coordonate  geografice: 44°24`49`` latitudine nordica si 25°46`24`` longitudine estica, avand aproape aceleasi coordonate cu Bucurestiul.

    Este situat la o distanta de 23 km vest de capitala tarii, si de 90 km fata de municipiul Giurgiu.Localitatea este pozitionata langa autostrada A1 Bucuresti- Pitesti,pe drumul judetean 601 ce leaga Bucurestiul de orasul  Videle.

     Bolintin Vale se afla amplasat in centrul Campiei Romane, mai precis la contactul dintre Campia Gavanu-Burdea, la vest si Lunca Arges- Sabar la est, sau putem spune intre raurile Arges la vest si Sabarul la est.

    Orasul are in componenta sa localitatile Suseni, Malu Spart si Crivina, avand o suprafata de 37 km², adica 4000 ha si se intinde de la est la vest, in sudul Autostrazii Bucuresti Pitesti, fiind delimitat la nord de comunele Stoienesti-Floresti si Ulmi,in est comuna Bolintin Deal, in sud comuna Ogrezeni, in vest comuna Crevedia Mare iar in nord –vest se invecineaza cu comuna Gaiseni.

    Lungimea limitelor terenului extravilan depaseste 41 km, urmand in nord-vest cursul raului Arges pe o portiune de 4 km.

1.3. ISTORICUL  LOCALITATII

Localitatea Bolintin Vale este atestata documentar din anul 1433 intr-un hrisov dat de Alexandru Aldea Voievod (1431-1436) fiul lui Mircea cel Batran, atestarea fiind legata de existenta manastirii Buna Vestire din Padurea cea Mare de la Bolintin. Din acest hrisov rezulta ca localitatea Bolintin Vale sustinea din punct de vedere economic, inca din anul 1433 manastirea Buna Vestire ceea ce demonstreaza ca era o asezare bine dezvoltata pentru perioada aceea datorita prezentei celor doua rauri si a intinselor paduri unde stramosii bolintinenilor au putut sa-si gaseasca hrana si adapostul. Localitatea se afla printre cele 63 de asezari rurale consemnate in perioada 1426- 1450 in Tara Romaneasca. Dupa 1433 sunt recunoscuti boierii Baleanu, Babeanu,Bolintineanu.

    De-a lungul istoriei in localitatea Bolintin Vale s-au desfasurat evenimente deosebite printre care amintim: domnitorul Mihai Viteazul a amplasat una din taberele sale intre Ogrezeni, Malu Spart si Bolintin; in 1821 Tudor Vladimirescu da Proclamatia de la Bolintin; in localitate s-a nascut poetul Dimitrie Bolintineanu.

    De-a lungul timpului localitatea a fost zguduita de cutremure, inundatii a fost bantuita de boli si ciuma si afectata de razboiul ruso-turc.

    Localitatea Bolintin Vale a devenit ora in urma Deciziei Consiliului Executiv nr.125 din 31 mai 1989.

    In anul 2003 orasul Bolintin Vale a sarbatorit 570 ani de la prima atestare documentara.

    In ceea ce priveste toponimul localitatii, exista mai multe ipoteze.

Problema numelui localitatii este inca nerezolvata explicatiile cele mai plauzibile dandu-le profesorii locului care s-au ocupat de intocmirea unor monografii ale  localitatii.

    Astfel profesorul Ion Carbarau se opreste asupra denumirii in monografia sa din 1937-1938; el crede ca numele localitatii este de origine slava, provenind din termenul “bolinti”. El specifica: ˝am aflat un fapt de traditie care a fost uitat de multi dintre oamenii locului,si anume ca o specie de ciuperci comestibile numite  bolinti ar fi dat numele satului nostru Bolintin; ca in zona localitatii noastre ar fi fost un fel de lazaret, unde taranii bolnavi de stomac veneau si mancau aceste ciuperci- tulpinile lor- si se vindecau˝. Dat fiind ca de multe ori traditia a constituit un argument, este posibil ca numele asezarii sa vina de la aceste ciuperci, ca locul sa fie considerat tamaduitor. Specia de ciuperci amintita se mai regasea in 1937 in padurea Cascioarele, un rest din Codrul Vlasiei, situata nu departe de Bolintin. De fapt ciuperca este manatarca, iar in limba latina se numeste “Bolletus edulis”.Parerile sunt impartite referitor la aceasta provenienta a numelui deoarece nu se poate ajunge chiar prin intermediul latinei vulgare de la “bolletus” la “bolinti” si apoi la Bolintin.

    Profesorul de istorie Constantin Barbuta din Bolintin Vale, intr-un articol intitulat „De ce Bolintin?” si aparut in primul numar al revistei Sud, in octombrie 1996, considera ca, totusi, ipoteza unei origini latine a numelui localitatii noastre nu trebuie exclusa. „Spatiul nord-dunarean mijlociu – citez din amintitul articol -, reprezentat si de Campia de pe malurile Argesului, a fost o zona de intensa romanizare, care a rezistat influentei slave ulterioare. Sunt deci temeiuri de a accepta ca traditia orala de la inceputul Evului Mediu a preluat in  <mosternire>  termini uzuali . si, prin transformari fonetice sa se ajunga de la <bolletus> la <bolinti> si apoi la statornicirea numelui de Bolintin”.

    Desigur, problema numelui localitatii noastre ramane deschis si este  de presupus ca cercetari viitoare se vor apropia mai mult de o explicatie adecvata. De asemenea, se pune problema cercetarii, schimbarii denumirii localitatii de-a lungul anilor. Asezarea s-a numit nu numai Bolintin, ci si Rodea, Stirbesti, Borobeci etc.

    Localitatea s-a numit Rodea in baza unui hrisov din 1607 al domnitorului Radu Serban. La sfarsitul veacului mentionat, isi schimba din nou numele devenind Stirbesti, de data aceasta  printr-un hrisov dat de domnitorul Constantin Brancoveanu in 1698, luand astfel numele de familie al unui mosnean de vaza, Ionita Stirbescu, care a trait pe aceste meleaguri si care, se poate presupune, a adus numeroase servicii voievodului in rezolvarea unor probleme administrative, poate chiar in pregatirea lucrarilor de construire a palatului de la Potlogi. Dupa primul razboi mondial numele localitatii devine Bolintineanu, in jur de anul 1930, pentru ca in 1935 urmare a interventiei Consiliului Comunal si in baza unui decret regal sa-l recapete pe cel pe care il poarta si astazi si pe care i l-a pomenit prima data domnitorul Alexandru Aldea in hrisovul sau din 15 martie 1433 – Bolintin.

CAPITOLUL  II

PARTICULARITATI  ALE  POTENTIALULUI  NATURAL

2.1. EVOLUTIA  PALEOGEOGRAFICA  SI GEOLOGIA

    Sectorul central al Campiei Romane,ca unitate mare in care se situeaza orasul Bolintin Vale face parte din punct de vedere geologic din Platforma Valaha parte coborata a Platformei Moesice. Platforma Valaha reprezinta jumatatea nordica a axei consolidate dintre Carpati si Balcani cunoscuta sub numele de Platforma Moesica.

    In structura Platformei Valahe se disting usor cele doua etaje structurale: fundamentul foarte vechi, bine peneplenizat, format in principal din sisturi cristaline peste care s-a asezat o cuvertura sedimentara.

    Soclul s-a format in preordovician cand pe fundul unor geosinclinale s-au acumulat sedimente, au avut loc procese de metamorfism generate de orogeneza baikaliana si kareliana care au fost insotite de o serie de corpuri magmatice. Fundamentul acesta, constituit in cea mai mare parte din sisturi cristaline mezo si epimetamorfice strapunse de masive intruzive se afla la adancimi de 2500- 3000 metri.

    Platforma Valaha are un soclu heterogen, atat in ceea ce priveste alcatuirea geologica cat si varsta consolidarii.

    Fundamentul cristalin a fost peneplenizat destul de intens in mai multe faze si el reprezinta primul etaj de relief fosil, usor ondulat datorita atat eroziunii indelungate, cat si sistemului de grabene si horsturi generat de miscarile disjunctive peste care stau depozitele mai noi paleozoice(P. Cotet,1972).

    In evolutia ulterioara consolidarii, soclul valah a fost supus unor miscari de basculare care au determinat transgresiuni si regresiuni marine. Acestea se reflecta in existenta mai multor cicluri de sedimentare.

    Prima transgresiune dupa incheierea procesului de consolidare a avut loc in cambrian. In aceasta etapa fundamentul cristalin peneplenizat si deformat tectonic s-a acoperit cu sedimente variate: faciesuri detritice si pelitice.

    In depozitele cambriene, prin foraje, s-au interceptat o bogata fauna de trilobiti(R. Mutiu).G. Murgeanu si H. Spasov au identificat o asociatie de graptoliti ce apartin ordovicianului.Depozitele devonianului urmeaza in continuitatea de sedimentare cu cele siluriene, de care primele secvente nu difera ca litofacies. Astfel depozitele de la partea inferioara a suitei devoniene cuprind argile negre si gresii silicioase, iar subordonat depozite grosiere microconglomerate si prundisuri dar si argilite.

    In depozitele carbonifere se distinge o formatiune calcaroasa si o formatiune detritica. Formatiunea calcaroasa cuprinde varietati de calcare iar cea detritica  gresii si sisturi argiloase. Cu suita carboniferului se incheie primul ciclu de sedimentare. Dupa aceea a urmat o faza tectonica de ridicare a Platformei Valahe si de peneplenizare(Petre Cotet, 1968).Dupa aceasta exondare procesul de sedimentare se reia de la la sfarsitul permiamului si dureaza pana la sfarsitul triasicului(V.Mutihac,1990).

    Etapa permiam- triasic s-a desfasurat in mai multe faze de sedimentare, (ultima fiind seria rosie) si s-a incheiat cu o a treia faza de peneplenizare scurta (P.Cotet,1968).In suita permiam- triasic apar trei entitati lito- faciale, doua detritice, alcatuite din depozite continentale, frecvent de culoare rosie constituind seria rosie inferioara si seria rosie superioara, separate printr-o serie mixta lagunar continentala (V. Mutihac, 1990).

    La sfarsitul triasicului are loc o noua faza de exondare si se realizeaza cea mai mare stabilitate a spatiului valah; eroziunea a dus la o nivelare a reliefului(V.Mutihac, 1990).Astfel Platforma Valaha isi pierde caracterul de instabilitate si se va comporta ca un bloc mai rigid  avand loc doar miscari de basculare (V.Mutihac,1990).

    Etapa jurasic-cretacic si pana in eocen corespunde unui timp mai indelungat de sedimentare marina cu numeroase serii detritice (P.Cotet,1968).

    Paroxismul laramic care s-a manifestat in ariile vecine labile a generat si o ridicare generala a domeniului valah, totusi zone restranse au ramas ocupate de ape. Zona supusa peneplenizarii din paleogen si pana in miocen a fost numita de D. Paraschiv (1966), „Peneplena Moesica” si de P. Cotet (1967), „Peneplena Valaha”. Aceasta peneplena constituie un important punct de reper pentru evolutia paleogeografica a Campiei Romane separand ciclul paleotectonic de cel neotectonic.

    Fazele de exondare care separa cele patru cicluri de sedimentare majore par sa fie ecoul paroxismelor tectonice din regiunile invecinate , ultimile faze ale orogenezei hercinice,paleokimmerice si laramice(V. Mutihac, 1990). Cele patru mari faze de peneplenizare se inscriu in scara morfostructurala a acestor unitati prin  etaje sculpturale, situate in mod normal la adancimi diferite dar nu separat in toate cazurile ei si prin suprapuneri in unele parti (P. Cotet, 1968).

    Dupa Enciclopedia Geografica a Romaniei din 1982, primele trei mari cicluri de sedimentare impreuna cu soclul Platformei Valahe, formeaza asa numitul fundament al Platformei Valahe.

    Desi mult mai scurt decat perioadele precedente, cuaternarul reprezinta o etapa mult mai complexa si in acelasi timp mai importanta pentru intreg complexul de conditii naturale.

    Trecerea de la etapa precedenta, pliocenul,a reprezentat un salt important pe scara evolutiei biologice a Terrei, determinata de marile schimbari paleoclimatice, conditionata de aparitia celei mai importante glaciatiuni terestre, glaciatiunea cuaternara, a carei influenta majora s-a proiectat pe mari suprafete din sud. Pozitia periglaciara a teritoriului Romaniei, cu nuante diferite, s-a conturat inca de la aparitia acestui mare eveniment planetar. Ca dovada in acest sens este prezenta loessului si depozitelor loessoide care reflecta schimbari paleoclimatice destul de evidente in sectorul centrel si estic al Campiei Romane.

    Pachetele de roci moi cuaternare,groase de circa 150 m, inclinand spre sud,sud-est, au la baza pietrisuri, nisipuri (Stratele de Fratesti) fluviolacustre, umplutura care dupa P. Cotet a fost generata de actiunea viguroasa a retelei carpatice in urma importantelor miscari de ridicare din Carpati concomintent cu cele de subsidenta din fosa pericarpatica. Peste aceste strate de Fratesti sta complexul marnos (marne si argile cu grosimi de 10-50 m- Strate de Uzunu), peste care urmeaza pietrisuri si nisipuri mai noi la 5-10 metri adancime (Strate de Colentina), iar la suprafata depozite loessoide galbui pe care sunt formate solurile actuale.

    Cele mai noi formatiuni sedimentare sunt aluviunile din Lunca Argesului si Sabarului, aluviuni recent stratificate cu continut ridicat de argila subcarpatica adusa aici de cele doua rauri, „bune pentru fabricarea caramizilor”.

2.2. RELIEFUL

.2.1 UNITATEA  FIZICO- GEOGRAFICA  IN  CARE SE INCADREAZA  ORASUL

    Orasul Bolintin Vale se afla amplasat in centrul Campiei Romane, mai precis la contactul dintre Campia Gavanu-Burdea (si Campul Neajlov.) la vest si Lunca Arges- Sabar la est ce intra in contact cu Campul Titu- Potlogi

    2.2.1.1Campia Gavanu-Burdea cuprinde intreaga regiune intre Vedea la vest, Arges la est, Campia Piemontana Pitesti la nord si Campia Burnaz la sud, de care o desparte Valea Calnistei-Valea Vajistei. Are aspectul unui platou inclinat catre sud-est, fiind o campie de tranzitie intre campia piemontana si cea tabulara din sud. Inregistreaza altitudini de 90 m in S-SE si 160 m in N-NV. Aceasta cadere reflecta si caracterul piemontan al campiei, transpus in configuratia retelei hidrografice: vaile au lunci largi, si un sistem de trei terase (5-7 m, 10-12 m, 17-35 m) dintre care cea de 5-7 m are cea mai mare extensie. Campia apare ca o asociatie de campuri interfluviale netede, intersectate de vai adanci, cu lunci bine dezvoltate, cu aspect de culoare de vale, in care raurile descriu numeroase meandre. Se caracterizeaza prin paralelismul culmilor si interfluviilor, adancimea mai accentuata a vailor care creste de la vest la est si de la nord la sud. Aceasta campie este constituita din mai multe conuri delta. Modificarile de cursuri au lasat o multime de martori de eroziune la nivelul campului sau al terasei (maguri, movile). Altitudinea in nord este cuprinsa intre 155-175 m, iar in sud intre 90-95 m, de unde rezulta o inclinare pe directia nord-vest- sud-est, avand o fragmentare mai mare decat Campia Burnaz, determinata de raurile autohtone si alohtone. Vaile autohtone se deosebesc de cele alohtone din punct de vedere morfometric. Vaile alohtone sunt evoluate, dreneaza apele subterane, au scurgere permanenta, prezinta terase fluviatile, iar in cadrul luncilor chiar martori de eroziune.

Regiunea cuprinsa intre orasul Videle si comuna Poeni se regaseste in partea sud-estica a Campiei Gavanu-Burdea, si mai exact in: Campia Dambovnic- subunitate a Campiei Piemontane Pitesti,ce ocupa o mica portiune din nord-estul judetului Teleorman. Deosebirea de Campia Pitesti consta in lipsa teraselor, aparitia unor paturi de loess, groase de 2-3 m, si altitudinea mai coborata (136-175 m). Ea reprezinta o zona de tranzitie catre Campia Videle, este delimitata in partea sudica de o serie de izvoare cu debite apreciabile. Campia Videle- prezinta forma de patrulater, cuprins intre Campia Dambovnicului (in nord), raul Teleorman si Valea Calnistei, prelungindu-se spre est pana la Arges. Orientarea generala este de la NV catre SE. Este o continuare a Campiei Piemontane a Pitestilor, atat ca litologie si tectonica, cat si ca resurse ale subsolului. Sunt cunoscute aici numeroase structuri de hidrocarburi acoperite de o intinsa cuvertura piemontana pleistocena. Este o campie de loess, cu altitudini intre 90-120 m,ce coboara, in mod normal, cu o convexitate catre SE. Sunt caracteristice interfluviile inguste, vaile adanci cu terase locale, cu sate asezate in special pe vai, datorita lipsei de apa pe campuri sau prezentei acesteia la mari adancimi. Energia reliefului depaseste 50 m, iar meandrele adancite se intalnesc foarte des.

2.2.1.2.Campul Neajlov este situat la vest de lunca joasa a Argesului. Aceasta constituie o unitate geomorfologica si mai inalta, antrenata mai putin in miscarile de afundare. Microrelieful nu este atat de aplatizat ca in cazul precedent, observandu-se urmele unei vechi retele hidrografice, fosilizata sub depozitele eoliene si aluviale mai noi.Limita spre Arges este clar marcata de lunca joasa a raului printr-un versant abrupt. Inaltimile maxime ale terenului depasesc 125 m, iar cele minime ating 110 m. panta longitudinala medie este de 1,5 ‰, practic egala cu cea luncii din stanga Argesului.

2.2.1.3.Campia Titu- Potlogi constituie terminatia vestica a campiei de divagare, Bolintin Vale fiind situat chiar la limita sa sud-vestica, a carei evolutie in conditiile subsidentei continue a condus la aparitia unui relief sters, cu denivelari minore, pante longitudinale si transversale reduse si a unei retele hidrografice foarte mobile, care a migrat lateral in permanenta.Nu se observa terase, micile denivelari care apar sunt create de albiile actuale ale raurilor sau de cele parasite,de grindurile depuse de acestea, de mici depresiuni lacustre colmatate si eventual de martori de eroziune de dimensiuni reduse. Inaltimea maxima este de 114,5 m si este intalnita la 250 m sud de autostrada in dreptul satului Palanca, iar cea minima este de 99,5 m si se afla la sud de satul Crivina. Panta medie a terenului este de 1,66‰.

Altitudinile medii sunt in jur de 100-120 m.

2.2.2.RELIEFUL  FLUVIAL

Relieful fluvial este de campie cu multe aluviuni, aduse treptat din Carpati si Subcarpati,de raurile Arges si Sabar. Formele de relief fluviale se succed ca niste fasii longitudinale de-a lungul raurilor de la vest la est, astfel: Campia Gavanu – Burdea (vest), albia minora a Argesului (vestul orasului), grindurile ingemanate centrale, albia minora a Sabarului (estul orasului), grinduri laterale (la est de pod peste Sabar).

2.2.2.1Argesul, importanta vale a Carpatilor Meridionali este total transversala iar formarea lui trebuie pusa in legatura cu disparitia apelor lacustre din bazinul pontic, dar si cu climatul arid ce domnea in acel timp cu discontinuitatile tectonice transversale preexistente, si cu inaltarile valahice. Dupa cum se stie apele Lacului Pontic s-au retras de la nord catre sud si de la vest catre est urmand liniile campiilor de coborare lenta.

Terasele reprezinta cele mai recente trepte de relief ce se intalnesc pe toate vaile pricipale ale tarii. Ele s-au format prin scoaterea periodica a raurilor din profilul lor longitudinal de echilibru si fixarea la alte profile situate in general mai jos decat cele anterioare. Aceste modificari periodice erau dictate de schimbarile de panta si debit (lichid si solid), cauzate si ele de inaltarile neotectonice ale spatiului carpatic, de modificarile climatice si de oscilatiile eustatice ale Marii Negre. Numarul lor este variabil iar in campie se reduce pana la disparitie.

O situatie aparte o au terasele Argesului. Mai intai cele care formeaza Campia Pitestiului,se pierd toate cinci cam pe aceeasi linie (linia Negrasi, la Gr. Posea,1984), in Campia Gavanu- Burdea, care a functionat subsident pana recent. In al doilea rand, cele trei – patru terase care apar in bazinul sau inferior dupa depasirea fasiei subsidente de la Titu sunt oarecum corelate cu cele dunarene, cu doua precizari: se desprind foarte firav din luncile raurilor argesene in numar de doua trei si apoi se dezvolta in avale unde apare si terasa 4 sub Campia Ciornuleasa.

Terasele, prin toate caracterele lor reprezinta dovada cea mai graitoare a intensitatii cu care reteaua hidrografica a contribuit la prelucrarea reliefului. Este si cazul Argesului ca o astfel de actiune continua si in faza actuala a modelarii, marcata de conditiile specifice postglaciarului care au favorizat eroziunea laterala, acumularea si inaltarea patului de aluviuni.

Formarea luncii Argesului este un proces complex datorat tendintei continui de echilibrare a albiilor iar rezultatele acestora se exprima in fizionomia, extinderea si structura luncii conditionate fiind de modificarile raportului dintre debitul solid si lichid, de variatiile sezoniere si accidentale ale regimului de scurgere. Procesele si fenomenele multiple care au loc (indeosebi inundatiile) precum si preocuparile priviind valorificarea ei economica, au facut ca lunca sa constituie obiectul unor observatii stiintifice inca de la sfarsitul secolului trecut.

Argesul, cu debit bogat, este insotit de lunci cu latimi de cativa km (intre 2 si 5 km). Lunca are de asemenea o mare extindere ocupand aproape in intregime fundul vaii.

Aspectul si dinamica albiilor sunt determinate de panta redusa si de caracterul sezonier si cel accidental al modelarii.Aluvionarea intensa si ridicarea patului de aluviuni fac posibila divagarea si modificarea continua a treptelor de lunca (Argesul avale de Pitesti).

Albia minora are o dinamica accentuata manifestandu-se prin modificarea talvegului, aparitia sectoarelor de depunere si formare a ostroavelor. Baza aluviunilor se gaseste sub talvegul actual al acestora, ceea ce arata tendinta generala de acumulare si de de inaltare continua a patului de aluviuni.

Grosimea depozitelor de lunca ajunge la 5-10 m pentru Arges si 2-5 m pentru Sabar.Astfel se evidentiaza succesiunea a doua orizonturi: un orizont inferior cu pietrisuri si nisipuri si un orizont superior mai fin, care tradeaza tendinta de echilibrare hidrodinamica si modificarea treptata a raportului debit- incarcatura. Aceste acumulari fine pot fi aduse de catre viituri.

In lunca Argesului, intre cele doua orizonturi au fost semnalate chiar orizonturi de busteni partial carbonizati (Gr. Posea,1978).

Albiile minore difera ca latime, a Argesului avand intre 50- 100 m, iar a Sabarului doar 5-10 m. Inaltimea malurilor pentru Arges este de 3,5 m iar pentru Sabar de 2 m. In albia minora a Argesului, la ape mici sunt frecvente reniile (plajele).

Vatra orasului se afla propriu-zis pe grinduri ingemanate neinundabile ale Argesului.

Fig.1.  Raul Arges in dreptul localitatii Bolintin Vale

2.2.3.PROCESELE  GEOMORFOLOGICE  ACTUALE

Caracterul de campie al zonei studiate face ca intensitatea proceselor geomorfologice actuale sa fie redusa, ceea ce influenteaza pozitiv potentialul geoproductiv al zonei. Pe harta proceselor geomorfologice actuale din Tratatul de Geografia Romaniei (volumul I, 1983) zona dintre Olt si Arges este inclusa in categoria terenurilor afectate de tasare si sufoziune asociate cu eroziune slaba in limitele vailor. De asemenea intr-o harta intocmita in 1959 de Institutul de Geografie si Geologie si care trateaza procesele de eroziune a solului, aceeasi campie intra in categoria cea mai favorizata, soluri cu eroziune neapreciabila pe majoritatea suprafetelor doar accidental eroziune de mal in lungul retelei hidrografice.

Procesele geomorfologice actuale din spatiul studiat pot fi clasificate in trei categorii: procese de versant,procese in lungul albiilor si procese caracteristice suprafetelor orizontale.

2.2.3.1Procese de versant

Pluviodenudarea si eroziunea in suprafata, afecteaza chiar si pantele cele mai mici, mai ales datorita stratului friabil,lipsei vegetatiei sau efectuarii neadecvate a lucrarilor agricole. Actiunea este mai intensa in perioada de maxima intensitate a ploilor torentiale, din aprilie pana in august.

Procesele de ravenare sunt si ele frecvente pe versantii vaii Argesului, dar sunt de mica intensitate.

Prabusirile sunt si ele frecvente dar de mica intensitate, pe versantii abrupti sapati in loess. Datorita suprafetelor mici pe care le afecteaza ele nu diminueaza prea mult potentialul productiv al regiunii.

Fig.2. Malurile Argesului in localitatea Malu Spart

   Fig.3. Procese in  albia minora (ostroave)

2.2.3.2.Procesele fluviatile

Produc cele mai intense modificari in albii, mai ales in timpul viiturilor care, in zona de campie, se produc de 1- 6 ori pe an. Pentru raurile ce strabat Campia Gavanu sunt caracteristice procesele intense de colmatare si inaltare a patului aluvial. Datorita unui aport sporit de aluviuni se remarca o dinamica a bancurilor aluvionare submerse sau emerse insotite de modificari ale liniei de talveg, subminarea malurilor, accentuarea meandrarii. In sectorul studiat Argesul  prezinta schimbari in pozitia talvegului, despletirea unor brate prin acumularea aluviunilor in propriul pat sau prin eroziune de mal. Pe raurile mici se remarca evolutia rapida a meandrelor.

In anumite sectoare  s-au dezvoltat ostroave numite popular crivine avand aspectul unor insule mici, alungite, acoperite de vegetatie arborescenta.

  Fig.4.  Grind in zona podului de legatura Bolintin Vale- Malu Spart

2.2.3.3.Procesele caracteristice suprafetelor orizontale

Procesele de tasare si sufoziune apar pe suprafetele orizontale datorita paturii de loess din subsol. Gavane de mici dimensiuni sunt presarate pe toata intinderea campiei dar nu sunt prea evidente in peisaj, diminueaza local productivitatea agricola.

2.2.3.4.Activitatea antropica influenteaza hotarator intensitatea modelarii reliefului. Extinderea  terenurilor agricole, irigatiile din trecut pana in 1989 au modificat circulatia apei atat la suprafata cat si in adancime. Amenajarea drumurilor mai ales pe terenurile in panta au creat pe alocuri baraje in calea scurgerii naturale provocand inmlastiniri. La nivelul interfluviilor, activitatile desfasurate de om au influentat stabilitatea albiilor.

    Fig.5.  Modificari antropice

   Fig.6. Modificari antropice

   Fig. 7. Procese de albie (crivine) in zona localitatii Crivina

2.3. CLIMA

Clima este temperat-continentala, specifica etajului climatic moderat de campie sudica si se caracterizeaza printr-un potential caloric ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantitati reduse de precipitatii si adeseori in regim torential vara, precum si frecvente perioade de seceta. Datorita pozitiei centrale in cadrul Campiei Romane climatul este de tranzitie. Acesta este dat de particularitatile circulatiei generale ale atmosferei si anume in interferenta maselor de aer uscat, care vin din est si nord-est, cu masele de aer tropical din sud, sud-vest, si cu masele de aer oceanic din vest. Clima este uniforma determinata de configuratia reliefului.

2.3.1.FACTORII  GENETICI  AI CLIMEI

2.3.1.1.Factorii radiatiei

 Radiatia solara directa, ca sursa principala de caldura, depinde de transparenta aerului si de inaltimea soarelui desupra orizontului. Este mai ridicata valoric vara decat iarna si creste de la latitudinile nordice spre cele sudice.

Radiatia difuza provine din radiatia reflectata de componentele atmosferei, intensitatea ei fiind in functie de opacitatea atmosferei si culoarea solului.

Radiatia totala reprezinta suma dintre radiatia directa si cea difuza. Pentru Campia Romana valoarea ei este de 125 kcal/cmp/an adica printre cele mai ridicate din tara.

Radiatia reflectata reprezinta acea parte a radiatiei totale care, in functie de albedou(determinat in special de caracteristicile solului), este reflectata.

Radiatia absorbita este determinata tot de albedou si de marimea ei depind toate procesele biologice de la suprafata pamantului, pentru ca ea duce la incalzirea stratului superior al solului.

2.3.1.2Factorii dinamici

Imprima climei un mare grad de variatie; Romania fiind situata in zona de interferenta a maselor de aer tropicale cu cele polare, se gaseste sub influenta directa a marilor sisteme barice care actioneaza in Europa

Anticiclonul Azorelor: influenteaza teritoriul Romaniei tot timpul anului.

 Anticiclonul Siberian: actioneaza in perioada rece a anului

Ciclonul Islandez: actioneaza tot timpul anului pe un areal mai extins iarna si mai redus vara.

Depresiunea mediteranena isi face simtita influenta in anotimpul rece.

2.3.1.3.Suprafata subiacenta activa

Prin particularitatile sale determina modul de manifestare a fenomenelor climatice. Elementele caracteristice ale reliefului, vegetatiei, hidrografiei, solurilor, determina formarea de topoclimate si microclimate.

Relieful nu intervine decat in mica masura asupra parametrilor climatici. Acest lucru se face simtit in slabele modificari de temperaturi aparute in luncile adapostite, pe versantii insoriti sau umbriti.

Invelisul vegetal determina modificari ale umiditatii aerului, gradului de absorbtie a radiatiilor si regimului vanturilor. Dintre toate categoriile de formatiuni vegetale, padurea prezinta cele mai pronuntate particularitati topoclimatice: regim termic, umezeala mare a aerului si solului,obstacol in calea maselor de aer. Influentele  topoclimatice  ale padurii se extind si in jur, sporind  pozitiv potentialul climatic initial.

Tipul de sol, prin culoarea sa, determina o anumita valoare a albedoului, influentand cantitatea de energie calorica primita de sol, deci de plante.

La randul ei suprafata acvatica introduce modificari slabe in regimul temperaturilor, datorita variatiei energiei solare absorbite, apare o umezeala mai mare a aerului ca urmare a proceselor de evaporatie.

Suprafata activa urbana impune de asemenea modificari ale valorilor elementelor climatice.Desi reduse , aceste modificari se observa si in interiorul orasului Bolintin Vale (fara a exista totusi o statie meteo locala sau un punct de observatie). Reteaua stradala, cladirile , spatiile verzi, diferentiaza intr-o mica masura orasul de regiunea in care este amplasat. Astfel se observa o crestere usoara a temperaturii aerului, umezeala relativa a aerului mai redusa, directia vantului se modifica conform retelei stradale.

2.3.2. ANALIZA  INDICATORILOR  CLIMATICI

Radiatia solara globala, sursa energetica principala a teritoriului, este in medie de 125 kcal/cm, durata de stralucire a soarelui este de 2200-2300 ore/an.

Temperatura medie anuala se prezinta astfel: 10,5sC Videle, temperaturile maxime si minime absolute ce au fost inregistrate: 41,0sC (20 august 1945) si -29sC (6 februarie 1954).

Amplitudinea de peste 70sC este cea mai mare din unitatile geografice ale tarii si exprima clar caracterul continental al regimului termic. Teritoriul este cuprins in izoterma de -3sC a lunii ianuarie si cea de 22sC a lunii iulie.

Prima zi de inghet apare la sfarsitul lui octombrie si inceputul lui noiembrie, iar ultima zi de inghet la sfarsitul lui martie, inceputul lui aprilie.

Cele mai mari cantitati de precipitatii cad in sezonul cald, cand convectiei dinamice frontale i se adauga termoconvectia favorizata de incalzirea excesiva a suprafetei terestre si aerului din straturile inferioare ale atmosferei. Ele au adesea un caracter de aversa fiind insotite de descarcari electrice si vijelii.

Cantitatile maxime cazute in 24 de ore au fost de 105,3mm³  la statia Ghimpati.

Valorile precipitatiilor se apropie de 600 mm, sunt neuniforme in timp si spatiu atat ca durata si intensitate, cat mai ales cantitativ. Cele mai reduse cantitati medii lunare cad in luna octombrie (-27,7 mm³), iar cele mai mari in luna iulie (-68,3 mm³) - 1961-1991. Precipitatii abundente se semnaleaza la sfarsitul primaverii si inceputul verii (mai-iulie).

Media lunara a umiditatii relative este de 71%, avand o crestere sensibila, incepand din luna iulie (16%) pana in decembrie (88%). Media anuala a nebulozitatii este de circa 6 zecimi.

Stratul de zapada este discontinuu in teritoriu si in timp datorita vanturilor puternice care spulbera si troienesc zapada si frecventelor intervale de moina. Durata medie anuala a iernii este de 50 zile. Grosimea medie a stratului de zapada este maxima in luna ianuarie ajungand la 10 centimetri.

Vanturile sunt slab influentate de relieful uniform, vitezele ramanand relativ mari, iar directiile relativ constante: vanturile din nord-est si est reprezinta 20%, iar cele din sud-vest si vest 14%.Viteza medie este cuprinsa intre 2,2 si 4,5 metri pe secunda. Vitezele medii cele mai mari le inregistreaza vanturile de nord-est care au si frecventele maxime.Din est si nord-est bate 'Crivatul'; dinspre sud-vest bate 'Austrul' sau 'Traista goala', cum ii spun localnicii, are o frecventa mai redusa decat cea a 'Crivatului', este foarte uscat, fierbinte, prevestitor de seceta si afecteaza mult culturile agricole; 'Baltaretul' este, in schimb, un vant cald si umed, favorabil dezvoltarii vegetatiei.

Stratificarea aerului este preponderent neutra situatie ce apare cu o frecventa plurianuala de 31%, urmata de stratificarea putin instabila de 29%.

Cele mai slabe conditii de difuzare a poluantilor, in special pentru sursele joase sau pentru evacuari necontrolate la nivelul solului, apar in cazurile in care stratificarea aerului este stabila, iar viteza vantului este egala sau mai mica de un metru pe secunda.

In concluzie, teritoriul intruneste conditii de relief pedoclimatice foarte bune pentru practicarea agriculturii. Resursele agroclimatice sunt favorabile pentru cultura porumbului, graului, floarea soarelui, lucerna, tutun, si mai putin favorabile pentru plante sensibile la seceta si uscaciune, cum ar fi: cartoful, inul, canepa, fasolea, s.a.

2.4. HIDROGRAFIA

2.4.1. RETEAUA  HIDROGRAFICA ZONALA

Principalele ape de suprafata care dreneaza zona apartin bazinului hidrografic al raului Arges:

- ape curgatoare - Argesul si Sabarul

- ape statatoare - acumularea Ogrezeni-Crivina

Orasul Bolintin Vale este situat in bazinul hidrografic al Argesului intre acest rau si afluentul sau pe partea stanga, Sabarul.

2.4.1.1Sabarul are un regim de scurgere permanent, puternic meandrat, dar fara gatuiri de curs, nu se observa fenomene de acumulare in albia minora de tipul popinelor sau belciugelor. Rar, apar ostroave, datorita retragerilor apei pe timp de seceta. Ca timpuri de eroziune identificam eroziunea laterala si de fund.  Patul albiei este pardosit cu maluri, nisipuri, pietrisuri carate de rau in timpul viiturilor.

Avand caracteristicile unui rau de campie cu panta lina, Sabarul are malurile foarte joase, atingand inaltimea de 6 metri maxim, fara terase, fara versanti. Adancimea medie a Sabarului este de 2-3 metri in timpul ploilor de toamna si de 3-4 metri in timpul dezghetului de primavara. Latimea medie este in jur de 5-6 metri. Latimea maxima este atinsa in zonele de coturi. Adancimea maxima este de peste 4 metri in locul numit Buturugile. Nu se cunosc cazuri cand Sabarul a secat, insa se stie ca in anul 1974, la o viitura, apa a produs pagube locuitorilor comunei invecinate Bolintin-Deal. Raul Sabar ocupa o suprafata de 17,42 ha, cu inaltimea malurilor de 2 m, iar latimea albiei de 5-15 m. Albia raului s-a format datorita aluvionarii puternice si pendularii Argesului spre dreapta. Debitul mediu multianual este de 2,72 m3/s.

Localitatea nu are lacuri, balti, mlastini, nici macar in lunca Sabarului. Sunt de remarcat canalele de irigatii care leaga raurile Arges, Sabar, Ciorogarla. Inainte de 1989, aceste canale de irigatii erau folosite pentru irigarea terenurilor arabile din zona.

2.4.1.2.Argesul. Raul Arges strabate orasul Bolintin-Vale de la nord-vest spre sud-est, impartindu-l in doua: partea de sud-est, ce cuprinde localitatile Bolintin si Crivina si partea de nord-vest, cu localitatile Malu-Spart si Suseni. Pe teritoriul orasului Bolintin-Vale, raul Arges ocupa o suprafata de 202,75 ha avand inaltimea malurilor de 3,5 m si latimea albiei de 50-100 m. Debitul mediu multianual este de 39,5 m3/s.

Bazinul hidrografic al raului Arges se afla in zona de sud a teritoriului Romaniei, delimitat la nord de Muntii Fagaras si la sud de fluviul Dunarea.

Bazinul raului Arges se invecineaza cu bazinele hidrografice ale raurilor Olt la nord si vest, Vedea la vest, Ialomita la est si Dunarea la sud si sud-est.

Bazinul hidrografic, de forma alungita, este orientat geografic de la nord-vest spre sud-est, dupa cum se ilustreaza in Fig.1.

Fig. 8 – Localizarea bazinului hidrografic al Argesului

Bazinul hidrografic Arges este un spatiu bine populat (cu peste 3,3 milioane locuitori in zone urbane si rurale) si dezvoltat economic (industrie, agricultura, silvicultura). Datorita potentialului hidroenergetic si de alimentare cu apa (pentru necesitati industriale, agricole si municipale, incluzand alimentarea capitalei Bucuresti), bazinul raului Arges este unul din cele mai importante spatii hidrografice ale Romaniei.

Bazinul Arges este unul din cele mai bine echipate bazine hidrografice ale tarii, existand un numar mare de acumulari complexe realizate in scopuri multiple (pentru producerea de energie electrica, atenuarea inundatiilor si alimentarea cu apa), lucrari de deviere (galerii, canale si conducte) pentru transferul bazinal si inter-bazinal al apei, lucrari de aparare impotriva inundatiilor si de regularizare a albiilor raurilor, prize, poduri si altele. Bazinul Arges este administrat din punct de vedere al gospodaririi apelor de catre Administratia Nationala “Apele Romane”, Directa Apelor Arges–Vedea din Pitesti (Fig.2).

Fig. 9- Directiile de Ape teritoriale ale Administratiei Nationale “Apele

Romane”  Bazinul  Raurilor Arges- Vedea

Bazinul hidrografic al raului Arges dispune de importante resurse de apa, relativ suficiente cantitativ pentru principalii utilizatori din regiune, dar care sunt neuniform distribuite in timp si spatiu.

Principalele surse de apa din bazinul raului Arges sunt de suprafata (rauri si canale, lacuri naturale si lacuri de acumulare) si subterane (freatice si de mare adancime).

Resursele teoretice totale de apa ale bazinului sunt evaluate la cca 2656 mil. m3 (din care 1960 mil. m3 sunt ape de suprafata si 696 mil. m3 sunt ape subterane).

Aproximativ 85.5% din aceste resurse teoretice sunt tehnic utilizabile (2271 mil. m3, din care 1671 mil. m3 din surse de suprafata si 600 mil. m3 din surse subterane).

Nivelul actual de utilizare al resurselor de apa din bazin este ridicat, de 600 m3/an per locuitor, exclusiv din sursele de suprafata.

Aproximativ 77% din apele de suprafata sunt clasificate in clasa 1 de calitate, 15% in clasa 2, 6% in clasa 3, si numai 2% sunt degradate (la nivelul anului 2000).

Nivelul actual de utilizare al resurselor de apa din bazin este ridicat, de 600 m3/an per locuitor, exclusiv din sursele de suprafata.

Aproximativ 77% din apele de suprafata sunt clasificate in clasa 1 de calitate, 15% in clasa 2, 6% in clasa 3, si numai 2% sunt degradate (la nivelul anului 2000).

Raul Arges si afluentii principali

Raul Arges este un important curs de apa interior al Romaniei, care izvoreste din Muntii Fagaras (micile rauri-sursa Capra si Buda), curge pe directia Sud-Est traversand zone de deal si campie, si se varsa in Dunare in apropierea orasului Oltenita.

Raul Arges are lungimea de 340 km, iar bazinul lui hidrografic de receptie are suprafata de 12,550 km2.

Raurile Valsan, Doamnei, Targului si Dambovita sunt principalii afluenti de stanga ai Argesului, iar raul Neajlov este principalul afluent de dreapta.

Raul Dambovita traverseaza capitala tarii Bucuresti, curgand printr-un canal de beton realizat in 1987-1989 (deschis pentru ape curate si casetat pentru ape uzate).

Reteau hidrografica a Argesului include un numar mare de cursuri de apa avand lungimea totala de 4579 km, ce reprezinta cca 5.8% din lungimea tuturor raurilor interioare ale tarii.

Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0.36 km/km2, iar cea maxima de pana la 1.40 km/km2; variaza de la 0.67 km/km2 in partea superioara, la 0.51 km/km2 in partea mijlocie si pana la 0.30 km/km2 in partea inferioara a bazinului de receptie.

Pantele longitudinale ale albiilor acestor cursuri de apa sunt de 10% in cazul raurilor din zonele de munte, de 1-0.4% pentru raurile din zonele de deal, si mai mici de 0.1% pentru raurile din zonele de campie.

Albiile raului Arges si a principalilor sai afluenti sunt amenajate cu lucrari de aparare impotriva inundatiilor (26 sectoare indiguite, pe un singur mal sau pe ambele maluri) si cu lucrari de regularizare si aparare a malurilor (68 sectoare regularizate si aparate).

In bazinul hidrografic al raului Arges au fost realizate si in present sunt in functiune un numar de 38 acumulari, pentru aparare impotriva inundatiilor, producerea de energie electrica, alimentarea cu apa si irigatii, cu o capacitate totala de cca. 135 milioane m3.

Pe sectorul inferior al raului Arges, pentru alimentarea cu apa a capitalei Bucuresti a fost realizata in anul 1997 acumularea Ogrezeni.

In bazinul hidrografic al raului Arges, debitul mediu specific de apa scursa este:

− de pana la 40 l/s.km2 – in zonele montane superioare (Muntii Fagaras),

− mai mic de 1 l/s.km2 – in zonele de campie inferioare (Campia Romana).

De regula, scurgerea si curgerea maxima a apei in bazin are loc primavara (Martie – Mai), iar cea minima are loc iarna (Decembrie – Februarie).

2.4.2. LUCRARI  HIDROTEHNICE

Acumularea Ogrezeni-Crivina: acumulare frontala si laterala. Acumularea frontala de pe raul Arges se face prin intermediul barajului de deviatie tip stavilar si a doua diguri de inchidere pe cele doua maluri ale raului Arges, in amonte de barajul de deviatie. Digurile se incadreaza in rambleul autostrazii Bucuresti - Pitesti (A1) in zona km 36. Se realizeaza adiacent lucrarilor stavilarului frontal de spalare si platformei tehnologice, asigurand conditiile necesare captarii debitului de perspectiva pe 26 m³/s pentru municipiul Bucuresti.

Acumularea laterala este amplasata pe malul stang al raului Arges, in aval de barajul de deviatie, amplasamentul acumularii cuprinzand o zona joasa formata din vechi albii parasite ale raului Arges. Prin aceasta priza si aductiune, datorita volumului acumularii de 5,5 milioane m3, se asigura o autonomie de minimum 3 zile in alimentarea cu apa a Municipiului Bucuresti.

In anul 1990 s-a aprobat si a inceput executia unei noi statii de tratare a apei potabile pentru capitala, la Crivina, cu o capacitate de 6 m³/s (din care 3 m³/s rezerva).

La Crivina se capteaza:

- 40% din apa potabila necesara Bucurestiului;

- 70% din apa industriala necesara Bucurestiului;

- 95% din debitul de dilutie necesar raului Dambovita;

- 70% din apa necesara pentru primenirea apei din lacurile de pe Colentina si a zonei industriale din sud-estul Capitalei.

    Barajul Ogrezeni, cu o capacitate de 7,6 milioane m³, este situat pe cursul raului Arges, in judetul Giurgiu, aval de podul rutier de la km 36 al autostrazii Bucuresti – Pitesti, in amonte de statia de tratare de la Crivina. Este prima acumulare principala de apa receptionata dupa 1990.

Barajul asigura alimentarea cu apa a municipiului Bucuresti si a localitatilor riverane, in toate situatiile in care apar fenomene hidrometerologice deosebite sau in caz de poluari accidentale.

Noua constructie are si rol de protectie impotriva inundatiilor pentru localitatile din aval de Bucuresti, in caz de viituri, la un debit de 26 de metri cubi pe secunda.

Proiectul a constat in realizarea unui complex de lucrari hidrotehnice (baraj de derivatie, sistem de captare, acumulare laterala, priza, bazine disipatoare, diguri, aductiuni si constructii de exploatare.

Dimensiunea reala a barajului de la Ogrezeni este de aproximativ 240 de hectare, pe 112 hectare fiind amplasata acumularea frontala, iar pe alte 125 de hectare, acumularea laterala. De asemenea, pentru realizarea bazinului hidrografic au fost necesari peste 200.000 de metri cubi de beton, lungimea digurilor depasind 14 kilometri.

Lucrarile la acest baraj au inceput in anul 1992, au fost stopate in 1997 si au fost reluate in anul 2004. Valoarea totala a investitiei este de 57,3 milioane de lei si a fost realizata din fonduri de la bugetul de stat.

Acumularea Ogrezeni este integrata in schema de amenajare a bazinului hidrografic Arges-Vedea, precum si in sistemul de alimentare cu apa a Bucurestiului. Aceasta, in conditiile in care sistemul hidrografic nu mai corespunde in acest moment cerintelor de captare in siguranta a apei brute pentru Capitala prin functionarea prizei Crivina.

Ansamblul lucrarilor consta intr-o acumulare frontala care alimenteaza, la randul ei, o acumulare laterala, printr-un sistem de captare. Rolul acestui sistem este acela de a prelua apa din acumularea frontala, astfel incat, in acumularea laterala sa fie apa curata, de calitate foarte buna, indiferent de starea de moment a raului Arges. De aici, printr-un canal casetat, apa va fi dirijata catre statia de pompare de la Crivina.

Uzina Crivina a fost proiectata la inceputul anilor 1990 pentru o capacitate de 6 m³/s. Sursa de apa bruta este raul Arges. Apeductul pentru apa tratata cu o lungime totala de 26 km a fost construit partial (portiunea aval de 14 km) in anii 90 pentru a face pentru a face legatura intre uzina Crivina si municipiul Bucuresti.

Noul proiect al uzinei de tratare a apei de la Crivina a reconsiderat intreaga filiera initiala de tratare, introducand procedee moderne si integrand o parte din cele existente, pentru obtinerea unui sistem de tratare adecvat calitatii apei brute si cerintelor de calitate a apei tratate conform cu Legea 458/2002 si Directiva Europeana 98/83/CE.

Noua uzina de apa potabila Crivina are o capacitate de productie de 3 m³/s si include completarea apeductului de apa potabila de la statia de tratare a apei pana la nodul hidrotehnic Dragomiresti (cca. 12 km).

Filiera de tratare a uzinei de apa de la Crivina include urmatoarele trepte de tratare:

Tehnologii moderne de tratare a apei

• Pre-ozonare. Statia de ozonare si sistemul de tratare cu ozon a fost realizat impreuna cu Trailigaz;

• Coagulare-floculare. Preparare si dozarea reactivilor pentru controlul pH-ului si coagulare floculare se face intr-o statie de reactivi moderna complet automatizata

• Decantarea se realizeaza cu ajutorul unui procedeu de decantare lamelara brevetat de VWS (MULTIFLO™300), care indeparteaza materiile in suspensie, culoarea si algele in procesul de potabilizare. Multiflo 300 poate trata si apa bruta cu incarcarea de suspensii in domeniul (10 - 4000 mg/l). Apa decantata are turbiditati sub 3 UNT, in functie de caracteristicile apei brute.

• Inter-ozonare

• Filtrare rapida pe nisip,cu spalare cu baleiaj orizontal

• Clorinare

• Corectie pH

Automatizarea completa a noi statii de tratare a apei potabile

Functionarea statiei de tratare este complet automatizata, integrand ultimele tehnologii in domeniu si permitand astfel operarea in deplina siguranta a uzinei cu minimum de personal.

Flexibilitate si robustete

Flexibilitatea in exploatare a uzinei este asigurata prin realizarea a cel putin doua linii de tratare pentru fiecare obiect principal, astfel incat sa permita desfasurarea operatiunilor de operare si mentenanta fara intreruperea productiei de apa sau diminuare calitatii acesteia:

• Ozonarea apei si dezinfectia finala cu clor cuprind cate doua linii paralele de injectie si contact.

• Decantarea cuprinde o baterie de 4 decantoare identice, iar filtrarea se face in 12 filtre functionand in paralel.

Fig.10 Statia de tratare a apei - Crivina

2.4.3.APELE  SUBTERANE

Din punct de vedere al potentialului hidrografic al subteranului, localitatea se afla pe una din cele mai importante structuri acvifere, care se caracterizeaza prin prezenta a trei complexe acvifere:

• freatic si de mica adancime;

• de medie adancime;

• de mare adancime.

Dezvoltarea acestora pe verticala si orizontala prezinta insa, variatii, atat in ceea ce pozitia si grosimea, cat si natura litologica. Complexul acvifer freatic situat la mica adancime, exploatat pentru agricultura si pentru gospodarii, provine in special din stratele de Colentina (6-10 m adancime). Apele sunt bicarbonatate calcic–magneziene, atat in subteran cat si la suprafata, deci nu corespund din punct de vedere al potabilitatii.

 Fig 11

    Fig.12

Fig. 11 si 12. Baraj  de deviatie a apei din dreptul localitatii Ogrezeni

2.5. VEGETATIA SI FAUNA

Fondul forestier apartine Ocolului Silvic Bolintin cuprinzand paduri aflate pe teritoriul a trei judete: Giurgiu, Teleorman si Dambovita, pe o suprafata totala de 11.000 hectare.

Padurile administrate de ocolul silvic Bolintic sunt alcatuite din 48 de trupuri de padure, cu suprafete ce variaza de la 2 la 2.500 hectare, raspandite atat in zona de campie medie (88%), cat si in luncile raurilor interioare (12%).

Fig. 13 Padurea Mierla intre Malu Spart si Crevedia Mare

Obiectivele social-economice si ecologice ce vizeaza padurile devin, la un moment dat, concurente: productia de lemn si protejarea naturii. In Ocolul Silvic Bolintin, aceste obiective se refera la conservarea unor arborete de o deosebita valoare stiintifica, la crearea cadrului natural de recreere si destindere a populatiei si, in acelasi timp, la realizarea unei productii de lemn de calitate, necesare economiei de piata.

Zona prezinta un regim hidrologic inconstant pe timpul anului, influentat in principal de precipitatiile atmosferice, reteaua de rauri, fiind alcatuita din cursuri de apa, precum Argesul, Neajlovul si Sabarul. In Lunca Argesului, se afla trupuri de padure, celelalte cursuri de apa neinfluentand padurea decat intr-o mica masura. Regimul climatologic, corelat cu complexul hidrologic de pe teritoriul ocolului determina existenta padurilor de cvercinee in amestec cu specii de sleau (tei, frasin, carpen, jugastru, artar), a zavoaielor de plopi indigeni, salcie, si a culturilor de plopi euro-americani.

Tipul predominant de padure care valorifica superior calitatea terenurilor din zona forestiera administrata de ocolul silvic este sleaul normal de campie. Specie de interes major atat din punct de vedere ecologic, cat si economic este stejarul pedunculat.

Unul din centrele in care se concentreaza padurile cele mai intinse de stejar din Romania este perimetrul Pitesti – Alexandria – Comana (Ilfov-Mizil). Trupurile de padure din Lunca Dambovitei si din zona de nord si nord-vest a Bucurestiului sunt relicte ale fostilor codri seculari ai Vlasiei. Cel mai intins trup de padure administrat de ocol, Malu Spart – Cascioarele, este unul dintre ele, avand o importanta deosebita din punct de vedere stiintific si silvicultural. Regimul silvic majoritar adoptat este cel de codru, exceptia facand zavoaiele de plopi indigeni, unde se aplica regimul crangului. Acest regim silvic presupune o gospodarire eficienta a fondului forestier administrat, tinand cont mai ales de principiul ecologic al continuitatii vegetatiei forestiere si de conservare a biodiversitatii. Prin adoptarea unor lucrari de conducere si gospodarire corespunzatoare, se urmareste prezervarea mediului natural reprezentat de complexele ecosisteme forestiere, factorul antropic avand o influenta benefica in dezvoltarea padurii.

In cadrul Ocolului Silvic Bolintin se aplica tratamentul taierilor progresive, punandu-se baza pe regenerarea naturala a padurii. Numai in cazuri de forta majora, in functie de prevederile amenajamentului silvic si fructificatia arborilor, se recurge la regenerari mixte si semanari directe sau plantatii submasiv. Adoptarea acestui tratament pastreaza caracterul padurii, asigurand regenerarea naturala a speciilor adaptate.

Ocolul Silvic cuprinde noua fonduri de vantatoare dintre care doua administrate sub forma de gospodarii vantatoresti speciale: Balascuta si Cascioarele. Fondul de vanatoare Cascioarele are o suprafata de 8.223 hectare, din care 4.039 hectare padure. Vanatul care il populeaza este reprezentat de cerb lopatar, caprior, mistret, iepure si vulpe. Hrana necesara pentru vanat se asigura de pe cele 45 hectare terenuri care, anual, sunt cultivate cu lucerna, orz, grau, secara, pajiste, rapita, napi, porumb. Pentru iarna 2003-2004, s-au asigurat 22,4 tone lucerna, 15 tone frunzare, 21,5 tone furaje concentrate, porumb boabe, 2 tone sare.

Conditiile geografice si pedoclimatice sunt favorabile dezvoltarii unor specii ale caror fructe sunt folosite in alimentatie fiind solicitate pe piata interna si externa.

In flora spontana se intalnesc arbusti fructiferi cu pondere economica:

Mare: maces, corn

Mijlocie: porumbar, alun, paducel, cires salbatic

Mica: soc negru

Se pot recolta anual circa 18-20 de tone macese, 6 tone porumbar si 3 tone paducel. Organizarea productiei de fructe de padure poate aduce beneficii suplimentare ocolului silvic, valorificarea acestora reprezinza o activitate rentabila, dar numai in conditiile gasirii unor beneficiari.

Structura arboretului permite dezvoltarea grubelor de radacina, manatarcilor, galbiorilor si iutarilor. Aceste specii nu sunt suficient puse in valoare desi prin desfacerea lor pe piata se pot obtine venituri importante.

Varietatea conditiilor spatiale asigura dezvoltarea unei baze melifere diversificate: plante nectarifere (palamida, scaiul dracului, mazarichea), plante polenifere (alun, plop, nuc) si plante nectaro-polenifere (tei, salcam, artar, paducel, porumbar, lemn cainesc, maces). Teiul se intalneste pe o suprafata de 2.127 hectare si salcamul pe o suprafata de 3.432 hectare fiind cele mai importante specii din punct de vedere al resurselor melifere.

Vegetatia spontana este numeroasa si reprezinta o sursa de plante medicinale, cele mai raspandite fiind: coada soricelului, pirul, nalba mare, pelinul, traista ciobanului, rostopasca, cicoarea, ciumafaia, paducelul, fumarita, patlagina, maselarita.

Orasul Bolintin Vale se incadreaza biogeografic in subregiunea Pontico-central-asiatica, in provincia Pontica cu predominarea gramineelor si a padurilor rare (I. Pisota, 1987).

Din punct de vedere fito-geografic, orasul se incadreaza in regiunea macaronezo-mediteraneana, subregiunea submediteraneana, provincia dacica, subprovincia Banato-Getica, districtul Campia Romana Centrala.

Din punct de vedere zoo-geografic, orasul se afla la contactul dintre Provincia Dacica cu Provincia Moesica, fauna avand multe elemente central-europene (Georgrafia Romaniei, vol I, 1983).

In invelisul biotic se intalnesc elemente europene (Quercus robur), pontice (Prunus Spinosa) sau elemente submediteraneene (Quercus cerris, Quercus frainetto).

Datorita existentei reliefului jos, apar manifestari ale zonalitatii latitudinale, orasul fiind incadrat in zona nemorala, subzona padurilor de stejari submezofili-termofili.

Majoritatea lucrarilor geografice de specialitate sau silvicole indica pentru centrul Campiei Romane sau chiar pentru arealul orasului Bolintin Vale existenta urmatoarelor tipuri de vegetatie:

Paduri de stejar pedunculat cu cer si garnita in vest.

Zavoaiele de plop alb si salcie alba dispuse de-a lungul Argesului defrisate partial.

Pajistile secundare intre culturile agricole pe locul padurilor defrisate dispersate pe camp si pe lunca dar si pe terenurile agricole.

Vegetatia hidrofila prezenta in sud pe lunca joasa la sud de vatra orasului, pe stanga Argesului.

Fiecare asociatie vegetala are fauna adaptata biotopului respectiv alcatuind biocenoze distincte cu multe trasaturi comune. Putem individualiza in arealul orasului, in domeniul de viata terestru in principal urmatoarele biocenoze:

Biocenoza padurilor de cvercinee in vest

Biocenoza zavoaielor de plopi si salcii in lunca

Biocenoza pajistilor secundare dintre ogoare

Biocenoza culturilor agricole foarte raspandita

Biocenoza stufarisurilor si papurisurilor din lunca Sabarului si Argesului.

 Domeniile de viata acvatica sunt restranse in cadrul raurilor Arges si Sabar, rauri care strabat comuna pe directie nord-sud. Biocenozele de pe raza orasului sunt in general in stadii nesaturate, avand compozitii si structuri specifice cu numeroase specii.

Tipurile de vegetatie din regiune si fauna specifica fiecareia in parte sunt:

Padurile de foioase termofile sunt reprezentate prin asociatii de stejar pedunculat (Quercus robur) cu cer (Quercus cerris) si garnita (Quercus frainetto) si de alti arbori. Padurea este extinsa pe circa 300 hectare in vestul orasului in zona dinspre vestul satului Malu Spart, facand parte din padurea Cascioarele. Este ramasita unui vechi si intins codru, al Vlasiei, defrisat treptat de catre locuitori in ultimele secole (V. Mihailescu, 1926). Padurea aceasta de stejar este inclusa in zona forestiera si este compusa din stejaret de campie inalta, sleau de campie si foarte izolat, sleau de depresiune (S. Ivanescu, 1982).

o  Stejaretul de campie inalta se interfereaza cu padurile de sleau. Este extins in zonele mai inalte din centrul padurii pe soluri brun-roscate tipice, foarte profunde. Arboretul este alcatuit din stejar pedunculat, cer, garnita, carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia tomentosa), frasin (Fraxinus excelsior). In aceste portiuni de padure exista, de regula, un al doilea etaj mai scund format din carpen, tei, frasin, artar. Subraboretul este alcatuit din paducel, lemnul cainesc, sangerul, salba moale. Vegetatia ierboasa este alcatuita din golomat, paius (Festuca gigantea), coada soricelului (Polygona oficinale), toporas (Viola silvestris). Padurea are o consistenta buna, fara goluri sau poieni. Este bine regenerata, arborii au o densitate buna. Acest tip de padure este cel mai frumos din sudul Munteniei putand atrage multi turisti (zona de la nord de ocolul silvic). Padurea are o crestere de peste 5 metri cubi anual. Face parte din clasele II si III de productie. Acest stejaret de campie inalta constituie majoritatea trupului de padure termofila Malu Spart, circa 70% din suprafata.

o  Sleaul normal de campie se intrepatrunde cu stejaretul de campie inalta. Se pare ca este tipul de padure cel mai productiv. Arboretul este alcatuit din stejar pedunculat (Quercus robur), tei (Tilia tomentosa), ulm (Ulmus campestris), jugastrul (Acer campestre), artarul tatarasc (Acer tatarica). Diseminat apare cerul, garnita. Si aici apar doua etaje arboricole. Un etaj dominant alcatuit din stejar, tei, ulm, frasin si al doilea, mai scund, din carpen, jugastru si artar. Subarboretul este specific fiind alcatuit din: paducel, salba moale, maces, corn, gherghina. Vegetatia ierboasa din sleau cuprinde: ceapa ciorii (Atium ursinum), golomat (Dactylis  glomerata), lacramioare (Convaleria majalis), rodul pamantului (Asarum europacum), vinarita (Asperula adorata). Sleaul ocupa locuri mai adapostite in nordul padurii (comuna Suseni), pe soluri brun-roscate, fiind extins pe suprafete care insumeaza peste 20% din padure. Padurea de sleau de aici are o consistenta buna, fiind observata si de noi pe teren. Aici, stejarul si teiul uimesc prin rapiditatea cu care se refac dupa perioadele secetoase sau dupa atacul daunatorilor. Padurea face parte din clasele de exploatare II, III.

Fauna padurilor de foioase termofile din vestul orasului este alcatuita mai ales din vanat mare si pasari de padure fiind bine adaptata biotopului de camp.

o  Vanatul mare este reprezentat prin mistret, caprioara, lopatari si sulitasi, vulpi,  iepuri.

o  Vanatul mic cuprinde: fazanul comun, potarnichile.

Padurea de foioase din vestul orasului este inclusa in categoria II si III de bonitare a vanatului. Capriorul asigura peste 60% din vanat iesind in numar mare in camp dupa hrana, efectivele fiind in crestere.  Iepurii au efective slabe, se adapostesc in padure, refugiindu-se de pe campul permanent umblat de om. Efectivele de fazan sunt reduse urmand ca in viitor ele sa fie completate cu exemplare din padurea Ghimpati. Potarnichile si prepelitele au avut de suferit din cauza agriculturii mecanizate si chimizate si au un areal restrans langa liziera padurii, cu efective in scadere.

In concluzie, putem afirma ca padurea de foioase termofile ramane cea mai complexa biocenoza din arealul orasului nostru, dar braconajul influenteaza mult scaderea efectivelor de animale.

Zavoaiele de plop alb si salcie alba sunt incluse in zona forestiera din luncile raurilor Arges si Sabar. Ele sunt intrazonale si reprezentate prin cinci trupuri insirate de-a lungul Argesului. Trei zavoaie sunt situate la nord de satul Malu Spart si au o consistenta mai slaba iar alte doua zavoaie sunt asezate la sud de orasul Bolintin Vale si au o consistenta mult mai buna fiind mai dese. Toate zavoaiele acopera o suprafata de circa 50 hectare. Candva aceste zavoaie erau extinse pe o suprafata mult mai mare, un corp comun de-a lungul Argesului, iar cateva erau in nord-est si est de-a lungul Sabarului. Zavoaiele sunt dezvoltate pe aluviuni nisipoase pe grindurile inalte ale luncii fiind alcatuite din plop alb (Populus alba), salcie alba (Salix alba), iar pe cinci hectare cu rachita (Salix fragilos)  la sud de Malu Spart. Apar imprastiati plopi negri sau ulmi (Ulmus campestris). Subarboretul este alcatuit din salba moale (Evonimus europaea), sanger (Cornus sanguinaea) sau din catina (Tamarix). Subarboretul este mai des in zavoaiele situate la sud de Malu Spart si Bolintin Vale.Parterul ierbos este destul de bogat predominand iarba campului (Agrostis alba), coada vulpii. Asociatiile ierboase sunt mult extinse pe portiunile mai joase ale luncii Argesului, langa albia minora a acestui rau.

Fauna zavoaielor depinde foarte mult de asociatiile vegetale care ofera adapost si uneori chiar hrana. In zavoaie si in apropierea lor se intalnesc iepuri si vulpi cu efective restranse fata de anii anteriori. Mai apar arici sau cartite in zavoaiele sudice. Apar, de asemenea, unele pasari care cuibaresc in arborii zavoaielor: gaitele, ciocarliile, ciocanitoarele sau prigoriile. Ele zboara si deasupra culturilor agricole din apropiere.

Pajistile secundare se dezvolta pe locurile padurilor defrisate . Se afla intre culturile agricole, langa drumuri, langa canale, atat pe camp, cat si in lunca. Apar dispersate pe o mare suprafata a comunei, in constitutia lor predominand gramineele: paiusul, firuta, negara sau palamida. Pajistile secundare alterneaza uneori cu subarbusti mai ales la limita vetrelor satelor Crivina si Malu Spart, alcatuind o vegetatie veritabila „de hat”, adica pajisti silvostepice. Gramineele coexista cu maces, lemn cainesc sau soc.

Fauna specifica este prezenta aici prin rozatoare (harciog, dihor, soarece de camp), numeroase insecte, dintre care predomina furnicile si greierii. Apar pasari de camp cum sunt ciorile, cotofenele si mult mai rare sunt ciorile grive (Corvus corona, Corvus cornix).

Vegetatia higrofila este restransa pe 40 de hectare in sudul orasului Bolintin Vale, la vest de Crivina, langa raul Arges, intr-o zona foarte joasa, adesea inundabila. Aici apar smocuri de rogoz, papura sau rachita. Apar adesea, mai ales dupa ploi si inundatii, rate, berze sau gaste, zona fiind imparatia broastelor. In apele raurilor se intalnesc bibani, crapi si platica.

Documentele cartografice atesta extinderea aici a terenurilor agricole si a vetrelor de sate in defavoarea padurilor. Aici, in trecut, padurile de stejar si zavoaiele erau mult mai extinse in vest si respectiv de-a lungul raurilor Sabar si Arges. Se observa o restrangere permanenta a vegetatiei naturale in favoarea culturilor si asezarilor. Padurea de cvercinee s-a restras spre vest, iar zavoaiele au disparut din lunca Sabarului, in timp ce in zona Argesului apar petice din cauza taierilor.

Fig.14 Vegetatie ierboasa la marginea padurii Cascioarele(primavara 2009)

Fig. 15  Asociatii vegetale (padurea Cascioarele – toamna 2008)

2.6. SOLUL

Solurile de pe raza orasului Bolintin Vale sunt formate recent, in centrul Campiei Romane, avand areale zonale pe campul vestic si in lunca centrala si estica. Aceste areale pedo-geografice sunt dispuse in fasii longitudinale, conform arealelor fitogeografice sub care s-au format (paduri, zavoaie, silvostepa).

Solurile sunt dezvoltate pe roci mama moi, friabile (loessuri si loessuri aluviale) cu ape freatice apropiate de suprafata si subasociatii lemnoase (paduri de stejar) in vest, pe camp sau in centru (subzavoaie de esente moi). In centrul teritoriului si in est sunt prezent soluri gleice (azonale) cu o textura grea, umeda, aflata sub influenta apei scazute, dar propice cultivarii legumelor.

In vestul orasului, pana in albia minora a Argesului si de-a lungul ei sunt extinse soluri aluviale si azonale, cu o textura nisipoasa mai deschisa la culoare, favorabile zavoaielor. In vestul teritoriului urban, la vest de Arges, pe Campia Gavanu-Burdea, sunt prezente zonal solurile brun roscate dezvoltate sub padurile de stejar, soluri specifice centrului impadurit al Campiei Romane dar cu fertilitate mare, favorabile culturilor de cereale (grau, orz, porumb, etc).

Fertilitatea ridicata a solurilor si a reliefului relativ plan au favorizat folosirea agricola a majoritatii terenurilor.

CAPITOLUL III

POPULATIA SI ASEZARILE

3.1.POPULATIA

3.1.1. EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI

Populatia orasului Bolintin Vale este astazi de circa 12.000 locuitori si a evoluat in general astfel: 500 de suflete in secolul al XV-lea, 1.200 in secolul al XVI-lea, aproximativ 2.400 la sfarsitul veacului al XVIII-lea, in jur de 3.000 in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, 6.100 locuitori in 1912 si 7.200 in 1930. Aceste date includ toate localitatile din actualul oras, adica Bolintin Vale, Crivina, Malu Spart si Suseni.

 Potrivit unei statistici din 1971 a consiliului popular Bolintin Vale comuna numara 11.043 suflete din care 5.932 in Bolintin, 2.622 in Malu Spart, 1.092 in Crivina si 695 in Suseni, plus 712 flotanti.

Bolintin Vale se inscrie intr-un areal demografic peribucurestean, cu o densitate medie de 250-300 loc./km², fiind asezat in zona central munteana de mare atractie migratorie interna. Densitatea populatiei in intravilanul bolintinean este deosebit de ridicata atingand 1.700 loc./km², iar in extravilan de 300 loc./km², depasind mult media pe tara  (91 loc./km² ). Suprafata habitatului urban (7 loc./km²) are o pondere ridicata pe ansamblul teritoriului orasenesc (37 loc./km²), atingand valori de 17%, superioare multor localitati urbane recente din tara.

3.1.2 MISCAREA  NATURALA

Fenomenul natalitatii la Bolintin Vale se incadreaza in evolutiile generale din perioada tranzitiei avand o curba descendenta acuta. In 1989, maternitatea a inregistrat 952 de nasteri, iar peste cinci ani, in 1994, numai 512 nasteri, deci cu aproape jumatate mai putin in cele 12 comune arondate maternitatii.

O astfel de situatie se inregistreaza si la casatorii, unde numarul a scazut vertiginos de la 94 in 1990 la 63 in 2002.

Mortalitatea insa se mentine la cifre apropiate anual: 121 in 1990 si 113 in 2002 cu o explozie in 1995 de 152, urmat de 1999 si de 2000 cu o cifra de 148 de decese.

Majoritatea familiilor prefera 1-2 copii, iar  romii  4-5 copii. In prezent, familia cea mai numeroasa este a lui Dumitru Ion din Suseni, cu opt copii minori, intre 1 si 17 ani.

3.1.3. STRUCTURA POPULATIEI

Schimbarile social-economice si culturale care au avut si au loc in Bolintin se regasesc, mai mult sau mai putin, in nivelul de viata si civilizatie al locuitorilor, in felul de a trai al acestora.

La 31 decembrie 1977, dupa cum reiese din diverse analize ale organelor de partid si de stat din acea perioada, Bolintinul avea 11.310 locuitori din care 5.087 barbati si 5.723 femei. Gospodarii ale locuitorilor inscrie in recensamant – 2.902, din care 2.414 ale membrilor cooperatori si 488 ale functionarilor si spoitorilor. Total familii inscrise pe rol, 3.301, din care 2.414 familii membri cooperatori, 131 familii muncitori, 317 familii de functionari si 439 familii de mestesugari si alte ocupatii. La diferite intreprinderi din Bolintin lucrau 3.378 de persoane, carora li se adaugau alte 445 incadrate in administratia publica, invatamand, sanatate, posta, telefoane, transport. In amintita perioada, 2.361 locuitori ai comunei pe atunci Bolintin Vale lucrau pe diferite santiere in tara sau in strainatate.

Concentrarea populatiei, diversitatea activitatilor economice, numeroasele institutii publice, numarul mare al salariatilor, targul saptamanal au determinat si determina un sustinut consum de produse agroalimentare si marfuri de tot felul, stimuland, evident, aparitia unei retele de magazine, bacanii, patiserii si restaurante.

In trecut, ocupatia de baza a bolintinenilor era agricultura, dar in perioada interbelica au aparut alte meserii precum cea de constructor care le vor transforma numele in renume. O buna parte a fortei de munca este ocupata in Capitala sau pe diverse santiere din tara, iar peste 300 de persoane muncesc in strainatate.

Din totalul populatiei 54,2% sunt persoane active. Din acestea, 41,5% sunt ocupate, restul fiind persoane active neocupate.

Populatia stabila (11.686) reprezinta circa 4% din populatia judetului Giurgiu.

Populatia prezinta o structura echilibrata cu un maxim pentru segmentul ce constituie forta de munca actuala si viitoare (20-50 de ani) si cu o usoara tendinta de imbatranire (media segmentului 0-20 de ani mai mica decat media segmentului cu varsta mai mare de 50 de ani).

Din totalul populatiei stabile, circa 84,49% sunt romani, 15,46% reprezinta etnia roma si 0,0043% altii. Comunitatea rroma cuprinde spoitori si ursari. Din punct de vedere topografic asezarea spatiala se situeaza in zona de nord-est a orasului Bolintin Vale, la iesirea spre Bucuresti si magistrala Bucuresti-Pitesti.

Rata de crestere a populatiei rrome (24,5%) este foarte mare comparativ cu cea a populatiei romane (2,14%), desi in perioada 1990 – 2000  a inceput sa scada din cauza schimbarilor produse in structura ocupationala, cresterii nivelului de trai si pregatirii scolare. Romii spoitori si ursari au dezvoltat mici afaceri, sunt salariati sau liber profesionisti (colecteaza fier vechi si sticla).

3.2.ASEZARILE  UMANE

3.2.1. BOLINTIN  VALE

Bolintin-Vale este strabatut de drumul judetean 601 si 401A; accesul in localitate se face prin deviatia din autostrada A1, prin drumul judetean 401A si prin 601 pe relatia Bucuresti -Videle, iar accesul catre Gradinari se face prin drumul comunal 133. Legatura dintre localitatile componente se realizeaza pe drumurile locale.

  Fig. 16 Strada principala in Bolintin Vale

Bolintin-Vale, localitate de resedinta, este construit pe un numar de 18 strazi, dintre care numai 8 sunt modernizate, avand carosabil din mixtura asfaltica. Pentru traversarea raurilor Arges si Sabar au fost construite pe drumul judetean 601 doua poduri din beton armat. Dezvoltarea orasului va determina intensificarea traficului rutier.

    Fig. 17 Zona centrala

Prin Planul Urbanistic General s-au prevazut masurile necesare pentru modernizarea si dezvoltarea cailor de comunicatie pentru a asigura legatura atat in interiorul, cat si in exteriorul localitatii. Nu exista o retea de transport specializata in transportul urban de calatori, deoarece dimensiunile orasului nu o impun.

Exista insa firme specializate in transportul interorasenesc, care fac legatura intre Bolintin-Vale si capitala. In prezent in Bolintin-Vale marea majoritate a locuintelor sunt individuale P, P+1, in timp ce numarul blocurilor de locuit de maxim 4 niveluri este restrans si redus ca amplasare in zona centrala. In localitate exista 14 blocuri de locuinte, insumand 336 de apartamente. Se mai construieste un bloc de locuinte cu patru niveluri de 16 apartamente, tot in zona centrala a orasului.

Orasul Bolintin-Vale ocupa o suprafata totala de 4.042,39 ha. Ocuparea terenului are urmatoarele zone de folosinta:

o  Zona centrala si alte zone cu functiuni de interes public, este alcatuita din institutiile si dotarile existente ce vor fi mentinute, extinse si modernizate. Prin dezvoltarea profilului turistic al localitatii apare necesitatea unor dotari specifice: minihoteluri, hoteluri, restaurante.

     Fig. 18  Grup scolar „Dimitrie Bolintineanu”

o  Zona de locuinte si functiuni complementare cuprinde zonele de locuinte existente, atat cele individuale, cat si cele colective.

o  Zona de unitati agricole sau unitati industriale nepoluante si depozite este amplasata pe terenurile ce apartineau fostelor CAP-uri, care au fost reamenajate in scopul prelucrarii produselor alimentare (abatorizare) si nealimentare (materiale de uz gospodaresc).

o  Zona de spatii verzi cuprinde baza sportiva amenajata pe o suprafata de 2 ha, padurea Malu-Spart si albia majora a raului Arges cu zavoaiele. Spatiile publice din zonele de locuit sunt insuficiente (locuri de joaca, terenuri de sport, locuri de parcare, spatii plantate, spatii pentru recreere, spatiile verzi adiacente carosabilului).

o  Zona de lucrari tehnico-edilitare cuprinde terenurile aferente puturilor de alimentare cu apa potabila, statia de clorinare a apei potabile, statia de pompare apa potabila, statia RENEL, statia de distributie a gazelor naturale si sistemul de canalizare (cu instalatiile aferente).

    Fig. 19 Vedere panoramica asupra parcului central

3.2.2. SATELE  COMPONENTE

Malu Spart

La vest de Bolintin Vale, pe malul Argesului, se afla localitatea Malu Spart.

Primele documente care atesta existenta acestei localitati apar dupa anul 1600 intr-un hrisov al lui Alexandru Voievod. In vorbirea curenta a localnicilor din satul Suseni, comuna Malu Spart, exista expresia „noi mergem la Malu”. Numele „Malu” apare pana cand Argesul si-a schimbat cursul si a maturat asezarile localnicilor iar in urma viiturii a luat nastere un nou sat ce se va numi Malu Spart.

Malu-Spart are aceeasi structura ca Bolintin-Vale, triunghiulara, insa spatiul central cuprinde si locuinte. Ca si in Bolintin-Vale, dotarile administrativ, culturale, de invatamant si comerciale sunt grupate in jurul centrului.

Fig. 20 Culoarul Scolii cu clasele I-VIII Malu Spart

    Suseni

    Satul Suseni a fost considerat initial o asezare terminala, ulterior deschizandu-se si in celalalt capat, ceea ce a determinat tot o dezvoltare tentaculara. Suseni practic nu are centru.

     Fig. 21 Teren sportiv in localitatea  Suseni

      Fig.22 Casa veche in localitatea Suseni

  Crivina

Dezvoltare asezarii s-a facut la intersectia ortogonala a doua axe, una avand capetele spre doua asezari (Bolintin-Vale si Mihai-Voda) cealalta spre doua puncte de interes vital, cursul Sabarului si al Argesului. Dezvoltarea ulterioara s-a facut tentacular. Centrul localitatii Crivina este determinat de intersectia celor doua axe carosabile ortogonale.

Denumirea localitatii provine de la acumularile in albia Argesului, denumite popular crivine.

Fig. 23 Biserica satului Crivina

Capitolul IV

ActivitAtile economice

In Bolintin sunt prezente toate tipurile de activitati economice, acoperindu-se majoritatea necesitatilor localitatii (mai putin industria grea) prin produse agricole, industrie usoara, comert. Capitalul rezultat in urma acestora contribuie la cresterea nivelului economic si de viata al localitatii.

4.1. AGRICULTURA

Suprafata agricola a localitatii este de circa 2.236,80 ha ceea ce reprezinta 55,31% din totalul suprafetei.

Productiile obtinute pe raza localitatii in ultimii 5 ani au urmatoarele procente la culturi: grau 2.500-5.500 kg/ha;

porumb 1.800-3.500 kg/ha;

orz 2.000-3.000 kg/ha;

orzoaica de primavara 1.500- 2.000 kg/ha;

ovaz de primavara 1.000 kg/ha;

cartofi de toamna 10-15 t/ha;

 legume general 5-25 t/ha;

vii 3.500-5.000 kg/ha.

Agricultura in orasul Bolintin se desfasoara la nivel de gospodarie, de subzistenta. Nu exista asociatii sau societati comerciale cu specific agricol.

Tabel 1./ Repartitia teritoriala a culturilor

In urma recensamantului agricol realizat in anul 2002 au rezultat urmatoarele:

I.Numarul unitatilor recenzate: numarul  gospodariilor agricole individuale  - 3.547

II.Suprafata agricola:

1.  Suprafata agricola utilizata in localitatea de resedinta de  gospodariile  agricole individuale - 2.236,80 ha;

2.  Suprafata agricola utilizata, de pe raza localitatii, detinuta de strainasi (persoane fizice si juridice) care a fost cuprinsa (recenzata) in formularele  Recensamantului General Agricol la exploatatiile cu sediul (domiciliul) in alte localitati, urmarea corespondentei dintre Comisiile locale de recensamant -1,23 ha;

3.  Suprafata agricola utilizata totala - 1.335, 03 ha;

4.  Suprafata agricola din raza administrativa a localitatii - 2.374 ha;

5.  Diferentele de + sau - de 38,97 ha.

    Fig. 24  Vechile sere, astazi in paragina

      Tabel 2./Numarul proprietarilor care detin / folosesc terenuri si/sau animale

 Fig. 25 Teren cultivat

In localitatea Bolintin-Vale cresterea animalelor se face in gospodarii si mici ferme, oferind resurse pentru exploatare si consum la nivel de gospodarie sau pentru firmele cu profil de abatorizare.

Piscicultura este reprezentata slab datorita poluarii apelor din zona, dar are potential de dezvoltare prin amenajarile hidrografice in curs de realizare.

 Fig. 26. – Teren cultivat (primavara 2008)    Fig.27  Campuri necultivate(primavara 2008)

4.2. ACTIVITATILE  DE TIP  INDUSTRIAL

Industria este slab dezvoltata, bazandu-se in special pe prelucrarea materiilor prime locale.  Activitatile industriale reprezinta doar 12 % din activitatea economica a orasulului.

Firmele de profil industrial de pe raza localitatii sunt:

S.R.L. ARCADIA – fabricare produse din lemn, are o cifrs medie de afaceri de 600.000 euro/an;

S.R.L. HERIMEX- tabacarie

S.R.L MYGOLD - abatorizare

S.R.L. LINAROM- productie de servetele si hartie igienica

S.R.L. M.C. INVEST - productie de servetele si hartie igienica

SC PANIROM – panificatie

Exista de asemenea si cateva firme cu profil de constructii, care efectueaza lucrari atat in localitate cat si in afara ei.

Schela de Petrol Bolintin Vale este o filiala a societatii pe actiuni- Societatea Nationala a Petrolului, fara personalitate juridica, are un capital social de 409.687.150 mii lei, cifra de afaceri de 18.644.824 mii lei, cu un numar de 535 angajati.

4.3. INFRASTRUCTURA

4.3.1. RETEAUA  DE  ALIMENTARE  CU  APA  SI  CANALIZARE

Gospodaria de apa a orasului este amplasata in centrul localitatii, fiind alcatuita din trei puturi forate cu adancimea de 70 m, ce capteaza apa subterana din stratul acvifer de medie adancime cu un debit de 51 /s fiecare. Alimentarea cu apa si racordarea la reteaua de canalizare se realizeaza, in prezent, doar la blocurile de locuinte din centrul orasului Bolintin-Vale. Lungimea retelei de alimentare cu apa si canalizare este de 6 km. La aceasta sunt arondate un numar de 505 gospodarii (ceea ce reprezinta 15% din totalul gospodariilor) restul de 85% din populatie nefiind racordata. Datorita extinderii localitatii si cresterii numarului de locuinte reteaua de canalizare si apa nu mai corespunde necesitatilor, iar in zonele in care exista racordarea la acest sistem, exploatarea nu se face corespunzator, deoarece se afla intr-un grad avansat de degradare.

Gospodariile existente, cladirile social-culturale, unitatile economice din localitatile componente ale orasului Bolintin-Vale detin gospodarii proprii de alimentare cu apa din subteran, prin executia de puturi forate in general la mica adancime (7-8 m), exceptie facand cele realizate dupa 1990. Au ca sursa de apa potabila panza freatica din stratul de Colentina, dar apa de la acest nivel nu corespunde normelor de sanatate, populatia riscand sa se imbolnaveasca. La scaderea calitatii apei contribuie si faptul ca se utilizeaza WC-uri uscate.

Evacuarea apelor uzate din localitate se face:

• centralizat - pentru un numar de 432 gospodarii - evacuare gravitationala intr-o statie de pompare intermediara;

Statia de epurare nu mai lucreaza la parametrii tehnici proiectati si nu mai este autorizata pentru functionare, ceea ce presupune realizarea unei retele de canalizare moderne si a unei noi statii de epurare.

• in bazine vitanjabile (fose septice) circa 30% din volumul apelor uzate;

• la suprafata terenului, necontrolat, cu pericol de poluare a panzei freatice.

Datorita faptului ca statia de epurare existenta nu functioneaza la parametrii standard apele menajere si industriale sunt epurate necorespunzator, randamentul de epurare fiind foarte mic.

Randamentul pe indicatori este urmatorul:

• suspensii 29,69 %

• CCOMn 24,47 %

• azot total 0 %

• fosfor total 0 %

Se impune realizarea unei statii moderne de epurare a apei menajere.

4.3.2.ALIMENTARE CU ENERGIE  TERMICA

Alimentarea cu caldura a locuintelor si dotarilor de utilitate, ca si a consumatorilor de mica industrie se face prin:

• incalzire locala cu sobe cu combustibil solid;

• centrale termice cu combustibil gazos;

• centrale termice individuale cu combustibil gazos.

Pentru locuinte, principalul sistem de incalzire il constituie alimentarea cu combustibil solid (lemne, carbuni) si combustibil gazos.

in ultimul timp au aparut o serie de locuinte cu grad sporit de confort, alimentate de la centrale termice individuale cu combustibil lichid sau gazos; echipamentele utilizate sunt moderne, cu randament ridicat si grad redus de poluare.

Pentru prepararea hranei se folosesc in general buteliile de aragaz sau reteaua de gaze naturale, iar in perioada de iarna se utilizeaza si combustibil solid.

Pentru incalzirea locuintelor ce sunt cuprinse in ansamblul de blocuri din centrul orasului, precum si in locatiile de interes public, este folosit agent termic produs in centrala termica a Schelei de Petrol Bolintin-Vale. Sistemul de termoficare trebuie revizuit

Sistemele rutiere sunt necorespunzatoare (imbracaminte asfaltica sau din beton deteriorata).

Traficul greu si de tranzit se desfasoara in principal prin zona centrala.

Zona de teren agricol in intravilan cuprinde terenurile din intravilanul localitatii folosite numai in scop agricol.

Zona propusa pentru dezvoltare - zone pastrate pentru diverse oportunitati, cu actuala folosinta agricola, terenuri destinate utilitatilor gospodaresti (groapa de gunoi ecologica, statie de epurare si decantare a apelor uzate).

  Fig. 28. Cartierul rromilor- starea drumurilor

4.3.3. SISTEMUL DE GAZE

O importanta actiune intreprinsa de Administratia Publica Locala Bolintin-Vale o constituie introducerea distributiei de gaze naturale in intreaga localitate. Se impune dotarea locuintelor cu centrale termice moderne, avand un randament ridicat (peste 90%) si grad redus de poluare.

De asemenea se are in vedere ca majoritatea cladirilor de interes public (mai ales gradinitele, scolile, dispensarele, etc.) sa fie dotate cu incalzire centrala sau centrale termice proprii, asigurandu-se astfel o crestere a confortului populatiei.

In conformitate cu prevederile HG 623/1993 anexa E 2, pct.2, gazele naturale se acorda pentru:

• prepararea hranei;

• procesele tehnologice cu flacara directa;

• in gospodariile populatiei prin aprobarea unui foc pentru incalzire centrala sau soba.

4.3.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Localitatile orasului Bolintin-Vale sunt alimentate cu energie electrica prin intermediul unei retele de distributie rurala, compusa dintr-un ansamblu de linii de medie tensiune.

Retelele de joasa tensiune sunt, in unele cazuri, subdimensionate in raport cu consumul real de energie electrica, fapt ce explica desele deteriorari ale cablurilor, cu interventii costisitoare si disconfort pentru abonati.

Modernizarile retelei electrice si extinderea acesteia s-au facut etapizat, pe parcursul aparitiei noilor obiective. La inceput, gospodariile aparute in diverse zone ale orasului au fost racordate la reteaua de joasa tensiune existenta. Stabilirea amplasarii posturilor de transformare, precum si a traseelor retelelor de medie si joasa tensiune si a racordarii acestora la linia electrica aeriana existenta s-a facut in functie de necesitatile localitatii.

Retelele de joasa tensiune existente pentru iluminatul public, nu asigura nivelurile de iluminare prevazute in normativul PE 136/1991.

   4.3.5. RETELE  TELEFONICE

Bolintin-Vale are centrala telefonica proprie. Aceasta este de tip aerian si urmareste in principal drumul judetean 601 si strazile adiacente acestuia. Reteaua este prezenta pe stalpii aferenti retelei de joasa tensiune a orasului.In orasul Bolintin-Vale  la nivelul anului 2004 existau 1.259 abonati, in satul Crivina sunt 122 de abonati, iar in satele Malu-Spart si Suseni 300 de abonati ai telefoniei fixe. Liniile de telefonie fixa sunt in continua extindere, astfel ca, intr-un viitor apropiat, majoritatea locuitorilor vor avea instalate posturi telefonice individuale.

Fig. 29. Drum la Suseni

4.4. ACTIVITATILE COMERCIALE

In sectorul comercial (unde ponderea o are capitalul privat) s-a inregistrat o tendinta ascendenta, reflectata in cifra de afaceri.

Activitatea comerciala a reprezentat o traditie a localitatii, in Bolintin se desfasoara inca din 1893 un targ duminical, care reuneste comercianti ce ofera o gama larga de produse agricole, alimentare, materiale pentru constructii, mobila, produse de fierarie si olarit. De asemenea exista o piata zilnica unde isi vand marfa micii producatori: fructe, legume, lactate, produse din carne.

In orasul Bolintin se afla institutii ce asigura servicii in domeniul public: Posta, RomTelecom, Judecatorie, Casa de Economii si Consemnatiuni, Casa de Ajutor Reciproc, o agentie a Bancii Comerciale Romane si una a bancii Raiffeisen Bank, filiala a Casei de Pensii, filiala a Societatii de Asigurari.

Problema majora a comertului din Bolintin-Vale este aceea ca se desfasoara in spatii neadecvate (chioscuri, gherete), 50% dintre comercianti fiind in aceasta situatie.

Firmele cele mai importante cu profil comercial pentru raza orasului sunt:

• SC.TRANSGHEORGHE SRL

• SC. OILARGENTA SRL

• AS. PANIROM SRL

Exista:

• 210 unitati comerciale;

• 3 restaurante;

• 25 unitati prestatoare de servicii.

Activitatea economica a orasului Bolintin-Vale poate fi considerata superioara celei din localitatile invecinate, dar problemele existente la nivelul intregii economii romanesti se reflecta si asupra economiei locale.

Din situatia anuala a inmatricularilor se poate observa ca in perioada 1993-2002 se inregistreaza o dinamica usoara, dar in anul 2003 se produce o scadere a societatilor cu raspundere limitata.

Situatia anuala a inmatricularilor:

Desi in localitate exista un potential uman bine calificat (in domenii ca: economic, juridic, constructii, agricultura), investitiile nu au ajuns sa fie considerabile, astfel incat sa duca la o dezvoltare a localitatii.

Incepand cu anul 2000 se observa o scadere a numarului de firme inregistrate. Un numar de 47 de firme infiintate anterior anului 2000 nu au fost viabile datorita lipsei disponibilitatilor, fiind lichidate ca urmare a adoptarii legii 314/2001 (care impune majorarea capitalului social la 2 milioane lei).

Agenti economici inregistrati - situatie existenta la 30.10.2002:

Cifra afaceri 2002:

4.5. IMPACTUL ACTIVITATILOR ECONOMICE ASUPRA MEDIULUI NATURAL SI ASUPRA COMUNITATII UMANE

4.5.1. CALITATEA  AERULUI

Localitatea nu dispune de aparatura necesara pentru monitorizarea calitatii aerului. Din aceasta cauza nu s-a putut efectua o evaluare corespunzatoare a calitatii aerului in zona.

In oras, sursele potential poluatoare pentru atmosfera sunt:

- traficul rutier;

- procesele de combustie;

- procese industriale;

- sistemul de canalizare al orasului.

S-a constatat ca circulatia la intrarea in oras pe DJ 150 a inregistrat in vara anului 2003 un aflux mediu de 5.700 automobile/zi, ceea ce poate determina o poluare a aerului cu  oxizi de azot, oxizi de sulf, substante organice volatile si plumb. Procesele de combustie emit dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi si dioxid de carbon si pulberi. Procesele de incinerare a deseurilor spitalicesti sunt generatoare de dioxine, dioxid de sulf, dioxid de azot, hidrocarburi. De la sectiile de mixturi asfaltice sunt emisi de poluanti, atat din procesul de combustie, cat si din procesul tehnologic. Functionarea necorespunzatoare a sistemului de canalizare poate emite amoniac, hidrogen sulfurat si substante organice volatile.

4.5.2.CALITATEA  APEI

Apele raurilor Arges si Sabar fac parte din categoria I si a ll-a de calitate, in conformitate cu STAS 4706/88 'Ape de suprafata, categorii si conditii tehnice de calitate' si datele confirmate de Agentia de Protectie a Mediului.

Calitatea apei raului Arges are tendinte de degradare, datorita agentilor industriali din zona Curtea de Arges si Pitesti si a folosirii pesticidelor si ingrasamintelor artificiale din agricultura.

Malurile apelor de suprafata nu sunt in totalitate amenajate corespunzator; in zonele neamenajate, albiile sunt fie supuse eroziunii, fie colmatate, iar stufarisul este bine dezvoltat.

 Un pericol major pentru calitatea apelor il reprezinta si depozitarea in apropiere a deseurilor menajere.

   Fig. 30 Poluare in zona uzinei Crivina

   Fig. 31  Poluare  pe  raul Sabar

Din analizele chimice efectuate pe probe de apa recoltate din stratul acvifer freatic de mica adancime reiese ca, in general, apa este poluata datorita inexistentei unui perimetru de protectie sanitara, precum si a faptului ca nivelul freatic sufera oscilatii in anotimpurile cu precipitatii abundente, ajungand pana la suprafata. Stratul acvifer se polueaza si prin primirea de ape poluante din puturile absorbante.

Stratul acvifer este impropriu ca sursa de alimentare cu apa. in raport cu prevederile STAS 1342/91, are o calitate necorespunzatoare, la duritate si la substante organice, inregistrandu-se de asemenea depasiri la ionul amoniu, oxizi de azot si la indicatorii bacteriologici.

Acest strat nu se poate lua in considerare pentru alimentarea cu apa potabila, ci doar igienico-sanitara. Stratul acvifer freatic de medie adancime nu se incadreaza, intotdeauna, din punct de vedere chimic, in limitele admisibile de potabilitate, conform STAS 1342/91. Rezulta ca apa de Mostistea nu corespunde tuturor indicatorilor din punct de vedere al potabilitatii, putand fi utilizata doar cu tratare corespunzatoare.

Apa de adancime este potabila, toti indicatorii chimici inscriindu-se in limitele normale de potabilitate; se remarca valori reduse ale mineralizarii si duritatii totale.

4.5.3.STAREA  SOLURILOR

In zona Bolintin-Vale nu au fost efectuate analize pentru determinarea gradului de poluare a solului. Potentialele surse de poluare sunt: traficul rutier (poluare cu plumb); depozitarea necontrolata a deseurilor menajere (poluare cu compusi organici si compusi cu azot).

Deseurile menajere sunt depozitate in spatii neamenajate in zonele de margine pe drumurile vecinale ale localitatii: Balta Crivina, Moarta, Pod peste Arges, Strada Argesului, Strada Bancii, Strada 23 August, Strada Poenari, Spoitori, Canalul Malu-Spart, Lacul Mare Malu-Spart, Suseni, teren de fotbal Malu-Spart, Albia majora a raului Arges.

Un alt factor al poluarii solului il reprezinta utilizarea necontrolata a ingrasamintelor chimice de catre micii proprietari, pentru obtinerea unor productii mai ridicate. Acest lucru are consecinte si asupra calitatii apei din primul strat al panzei freatice (care este contaminata cu nitrati), apa utilizata de marea majoritate a locuitorilor orasului.

 Fig. 32 Deseuri menajere la marginea satului(- malul drept al Argesului)

Fig.33    Depozite de gunoaie pe marginea raului Arges – la Suseni (malul drept)

4.5.4. SPATIILE VERZI

Bolintin-Vale are o suprafata totala de spatii verzi de 0,5 ha, ceea ce reprezinta 0,022 % din cea a suprafata orasului, respectiv 0,42 m²/locuitor. Tinand cont ca media pentru Romania este de 12m²/locuitor, se inregistreaza un deficit de spatiu verde de 11,58m²/locuitor.

Spatiile verzi existente in jurul blocurilor si in preajma locuintelor individuale nu sunt amenajate, desi acest lucru ar necesita cheltuieli reduse. Exista un parc in centrul localitatii, in jurul bisericii, dar are o suprafata prea mica; ar fi necesara amenajarea unui nou parc, cu posibilitati de recreere (teren de tenis, pista pentru biciclisti, dotari pentru patine cu rotile).

Peisajul natural al orasului este reprezentat de padurea Cascioarele, aflata in partea de vest a acestuia, pe o suprafata de circa 870,3 ha. Pentru conservarea unor specii floristice rare si pentru inmultirea vanatului, Ocolul Silvic Bolintin a prevazut masuri de protectia a padurii.

Zonele de agrement din interiorul orasului se reduc la doua parcuri foarte putin amenajate.

4.5.5. MANAGEMENTUL DESEURILOR

In oras se desfasoara o activitate de prelucrare, colectare si depozitare a deseurilor menajere.

Reziduurile menajere provin din activitatile gospodaresti si ale agentilor economici.

Pe teritoriul orasului Bolintin-Vale se afla trei gropi pentru colectarea gunoiului, amplasate: in dreapta a raului Arges, inainte de intrarea in localitate; la Km 34, pe autostrada Bucuresti-Pitesti; in apropierea localitatii Ogrezeni. Gropile de gunoi nu respecta normele de igiena aprobate cu Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 si nici pe cele de protectie a mediului, atat ca amplasament si volum, cat si ca mod de organizare (deseurile menajere sunt imprastiate in zona).

Prin Planul Urbanistic General s-a propus infiintarea unei gropi de gunoi ecologice.

Se diferentiaza astfel cateva probleme prioritare  legate de consecintele asupra  mediului ale activitatii omului ce se cer rezolvate:

a) Calitatea si cantitatea apei potabile

Retea necorespunzatoare de distributie a apei potabile.

b) Calitatea apelor uzate menajere si industriale

Poluarea apei Argesului generata de epurarea incompleta a apelor uzate menajere ale orasului Bolintin-Vale datorita dotarii necorespunzatoare a statiei de epurare.

c) Poluarea atmosferei

Poluarea atmosferei in localitate generata de arderea combustibililor lichizi si solizi.

d) Gestionarea deseurilor

Poluarea mediului datorita gestiunii necorespunzatoare a deseurilor menajere in orasul Bolintin-Vale;

Poluarea mediului generata de deseurile necolectate selectiv in vederea reciclarii.

e) Poluarea solului si a apelor subterane

Poluarea solului si apelor subterane datorita exfiltratiilor de la depozitul de deseuri urbane;

Poluarea solului si a apei subterane datorita activitatilor de extractie petroliera.

f) Turism si agrement

Degradarea mediului prin practicarea turismului neecologic.

g) Urbanizarea mediului

Poluarea estetica a mediului urban datorita constructiilor neterminate, fatade deteriorate, garajelor construite impropriu si a spatiilor comerciale nestandardizate;

Nerespectarea regulamentului general de urbanism privind raportul locuitor/ spatiu verde in Bolintin-Vale.

h) Asigurarea starii de sanatate

Afectarea starii de sanatatea a populatiei prin existenta subsolurilor insalubre datorita retelei de canalizare necorespunzatoare; Lipsa sistemului de monitorizare si de evaluare a evolutiei sanatatii umane in raport cu calitatea mediului.

i) Educatia ecologica

Insuficienta mijloacelor si a resurselor (umane, materiale) pentru activitatea de educatie ecologica atat in scoli cat si in afara acestora si a programelor ecologice de colaborare intre institutiile de profil si scoli;

Slaba educatie ecologica a comunitatii privind necesitatea colectarii selective a deseurilor;

j) Poluarea mediului datorita surselor stationare

Poluarea provenita de la sursele de distributie carburanti;

Poluarea provenita din activitatile de prelucrare a lemnului;

Poluarea datorata activitatilor de alimentatie publica.

Agenti economici de pe raza localitatii, potentiali poluanti

   Fig.34-35. Balastiere

 4.5.6.IMPACTUL ACTIVITATILOR DIN SECTORUL AGRICOL ASUPRA MEDIULUI

Gospodarirea durabila a solului inseamna combinarea tehnologiilor si activitatilor, urmand politica menita sa asigure integrarea principiilor socio-economice cu preocuparile privind protectia mediului inconjurator, astfel incat sa se realizeze concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentara, protectia calitatii solului si viabilitatea economica.

Desi agricultura, prin natura sa biologica, ar fi trebuit sa contribuie la protectia si imbunatatirea calitatii mediului inconjurator, totusi, practicarea unor sisteme de agricultura nerationale au condus la deteriorarea mediului inconjurator, agricultura devenind astfel un factor de poluare al mediului din care face parte.

Spre deosebire de industrie, agricultura este vulnerabila la schimbarile climatice. Capriciile climatice constituie unul din factorii ce influenteaza puternic asupra productiei agricole si alimentare, prin blocarea fluxurilor energetice naturale catre sistemele de lucru ale plantei.

Limitele tehnologice in agricultura durabila, intensiva o constituie dependenta de un consum ridicat de energie si de arealul ecologic favorabil diferitelor culturi. Trebuie subliniat ca energia inglobata in produsul agricol provine 95% din mediu si numai 5% din surse conventionale de energie.

Utilizarea durabila a solului implica mentinerea celor trei functii ecologice ale acestuia:

productia de biomasa;

filtrarea, tamponarea, transformarea materiei si  apei patrunse in sol;

habitat pentru organisme.

Productivitatea unor mari zone producatoare de hrana este in scadere cu toate ca cererea pentru hrana, fibre textile si combustibili este in crestere. Eroziunea solului, saturarea si scaderea fertilitatii solului cresc in majoritatea regiunilor.

Agricultura trebuie sa satisfaca nevoile crescande ale oamenilor mai ales prin marirea productivitatii, deoarece, cea mai mare parte a celor mai bune terenuri de cultura este deja exploatata.

    Odata cu intensificarea agriculturii a aparut un conflict intre obiectivele acestei ramuri si cele care tin de mediul inconjurator.

    Aceasta situatie se datoreaza pe de o parte faptului ca nu au fost recunoscute legaturile de interdependenta care unesc agricultura si mediul inconjurator, iar pe de alta parte de masurile necorespunzatoare care au fost luate.

    Lipsa de prevedere asupra aparitiei conflictului dintre agricultura si mediul inconjurator a avut ca efect poluarea solului, respectiv diminuarea fertilitatii acestuia, reducerea randamentelor si degradarea mediului inconjurator. In prezent agricultura poate fi considerata o sursa potentiala de impurificare a mediului si de degradare a acestuia, in cazul folosirii unor tehnologii neadecvate.

    De asemenea, considerate ca parte integranta a agriculturii, si industriile de prelucrare a produselor agricole sunt responsabile de impurificarea mediului (in special a apelor). De multe ori, dezvoltarea agriculturii pe noi terenuri aduce schimbari peisagistice, in sens negativ, din punct de vedere al esteticii si al spatiului recreativ

   Agricultura, prin particularitatile sale (utilizarea solului, intretinerea proceselor biologice naturale), reprezinta una din activitatile economice cu influenta directa asupra mediului.

Influenta agriculturii asupra mediului este determinata in principal de:

modul de utilizare al suprafetelor agricole;

amenajari agricole;

aplicarea ingrasamintelor chimice, naturale si a pesticidelor.

    Utilizarea nerationala a ingrasamintelor si pesticidelor precum si degradarea solului are efecte majore asupra mediului producand poluarea solului cu azotiti, azotati, fosfati.

    Seceta si desertificarea, reprezinta o problema majora la nivelul judetului Giurgiu. Desertificarea este determinata de interactiunile complexe dintre factorii fizici, biologici, politici, sociali, culturali si economici si are drept rezultat degradarea terenurilor (sunt afectate in deosebi terenurile uscate care sun deja fragile din punct de vedere ecologic).Cele mai evidente efecte ale desertificarii sunt degradarea padurilor si scaderea productiei de alimente.

    La nivelul judetului Giurgiu, toate institutiile de profil, impreuna cu administratia publica locala au avut in vedere identificare terenurilor degradate, precum si situatia juridica a acestora in vederea gasirii solutiilor optime pentru reabilitarea lor. 

Utilizarea durabila a solului -  impune respectarea urmatoarelor masuri:

imbinarea rationala a mijloacelor chimice si biologice, folosirea metodelor fizico-chimice si aplicarea intregului complex agrofitotehnic respectiv;

extinderea, promovarea si generalizarea cultivarii unor soiuri si hibrizi rezistenti la atacul daunatorilor si bolilor;

generalizarea tratarii semintelor si a materialului saditor pentru toate culturile;

respectarea rotatiei culturilor in cadrul organizarii asolamentelor unice;

administrarea uniforma si in raport echilibrat a ingrasamintelor naturale si chimice;

limitarea utilizarii produselor chimice si excluderea celor daunatoare pentru om sau care ar putea avea efecte negative asupra mediului inconjurator si a echilibrului biologic in natura, prin acumularea de reziduuri in sol, in produsele agroalimentare si in organismul uman etc.

Capitolul  V

PERSPECTIVE  DE DEZVOLTARE  TERITORIALA

5.1.MEDIUL  NATURAL

Pornind de la intocmirea analizei SWOT  am stabilit punctele tari si slabe ale mediului natural, oportunitatile si amenintarile sale pentru a putea oferi o intelegere a problemelor potentiale si critice a dezoltarii teritoriale a localitatii Bolintin Vale.

Fig.36. Peisaj bolintinean

5.2. MEDIUL  SOCIAL

  Fig 37. Sala de clasa la Malu Spart

REGENERAREA  URBANA

5.4.MEDIUL ECONOMIC

Fig. 38  Canal de aductiune a apei  degradat

CAPITOLUL  VI

 CONSIDERATII  METODICO - STIINTIFICE

6.1. MODALITATI DE VALORIFICARE  A  DATELOR  DIN  PREZENTA  LUCRARE  IN  ACTIVITATEA DIDACTICA

Prin misiunea asumata, scoala pregateste pentru viata din comunitate. Relatia scoala-comunitate a fost dintotdeauna o problema a teoreticienilor educatiei. Toata pedagogia existentei a avut ca scop identificarea unei solutii optime de racordare a scolii la cerintele socialului.

Deschiderea si apropierea scolii de viata a devenit o prioritate a scolii actuale din dubla perspectiva:

- legitimarea nevoii de scoala (daca scoala nu pregateste individul pentru insertia in social, atunci ea se afla in pericolul lipsei de sens si putem vorbi de descolarizarea societatii, cf. Ivan Illich);

- ameliorarea impactului educatiei (in conditiile in care cei mai multi dintre indicatorii de calitate ai unui sistem modern de educatie vizeaza eficienta economica a acestuia prin inventarierea cantitatii si calitatii integrarii socioprofesionale a absolventilor).

Racordarea scolii la social reprezinta o necesitate reliefata si din perspectiva reformei invatamantului romanesc, care urmareste reconceptualizarea educatiei si a rolului scolii.Modul de concepere a invatarii in scoala este subordonat indeplinirii de catre scoala a rolului asumat.   Invatarea in scoala, asigurata deopotriva prin activitati curriculare si extracurriculare presupune interactiunea complexa dintre cunostinte, valori, atitudini si comportamente.

Procesul de invatare realizat in scoala in secolul al XXI-lea presupune anumite exigente cu privire la componentele interactiunii mentionate anterior, astfel:

• La nivelul cunostintelor, accentul cade pe invatarea durabila, bazata pe concepte, pe reflectia asupra unor idei organizatoare transferabile cultural si geografic; se impune, de asemenea dobandirea unor instrumente intelectuale, a unor deprinderi de gandire critica pentru :

- utilizarea corecta si eficienta a informatiilor, pentru realizarea conexiunilor intre diferite perspective de ordin cultural, istoric etc.;

- intelegerea unei realitati complexe care conditioneaza insertia sociala activa si participarea la viata comunitatii;

- cultivarea atitudinilor de tip proactiv si proinventiv.

• La randul ei, educatia pentru valori implica mai multe componente:

- cunoasterea valorilor care intemeiaza normele sociale;

- reflectia critica asupra valorilor;

- acceptarea pluralismului valoric.

In acest fel, elevii sunt pregatiti pentru a se raporta proactiv la provocarile vietii personale, profesionale si publice.

Profesorii de geografie trebuie sa fie buni cunoscatori ai mediului lor de viata pentru a colabora si a ajuta la rezolvarea multiplelor probleme pe care le ridica dezvoltarea actuala a asezarilor umane.

In timpul acestor ore am realizat si deplasari in orizontul local .

PROIECT DIDACTIC ( I )

OBIECTUL : GEOGRAFIE LOCALA

SUBIECTUL : POZITIA LOCALITATII – ASEZARE SI CAI DE ACCES

SCOPUL:  - insusirea de noi cunostinte si stimularea capacitatii de observare, de investigare, de   sintetizare si generalizare.

OBIECTIVELE OPERATIONALE :

1. sa  localizeze corect pe harta Romaniei judetul Giurgiu, orasul Bolintn Vale si municipiul Giurgiu;
2. sa prezinte caracteristicile principalelor elemente ale cadrului natural al orasului Bolintin Vale;
3. sa identifice principalele cai de acces si sa le indice pe harta;

4.  sa realizeze o schita cu pozitia localitatii.

METODE SI PROCEDEE : observatia, descrierea, conversatia euristica, explicatia, demonstratia, lucrul cu harta.

MIJLOACE DE INVATAMINT:

• harta Romaniei, harta judetului Giurgiu, setul de harti folosite pentru orasul si judetul Giurgiu anexate la sfarsitul lucrarii.

SCENARIUL ACTIVITATII DIDACTICE

1. MOMENTUL ORGANIZATORIC:

• notarea absentelor;
• verificarea elementelor necesare unei bune desfasurari a lectiei.

2. CAPTAREA ATENTIEI:

• se poate realiza prin anuntarea subiectului si scrierea acestuia pe tabla.

3. ACTUALIZAREA CUNOSTINTELOR:

• se realizeaza prin cateva intrebari:

 Din ce judet face parte orasul nostru ?;

Ce sate  are in componenta Bolintin Vale ?;

Ce sate se gasesc in apropierea orasului nostru?;

 Indicati pe harta pozitia localitatii ?; etc.

4. PREZENTAREA SARCINILOR SI DIRIJAREA INVATARII

Profesorul indica pe harta fizica a Romaniei apoi pe cea administrativ teritoriala pozitia orasului apoi a satelor componente.

    Se pun intrebari: In ce unitate de relief se afla localitatea noastra ?; In ce parte  a judetului se afla?; Unde este pozitionat acesta in cadrul tarii ?; Ce consecinte decurg de aici ?; Care sunt  orasele mai apropiate de  orasul nostru si cum se realizeaza legatura intre acesta si celelalte orase ale tarii ? ; etc.Pe masura ce elevii raspund, ajutati si de profesor unde este cazul, se realizeaza schema lectiei la tabla si este prezentata apoi harta judetului  cu  localitatile componente pe marginea careia incep alte discutii.Profesorul roaga pe elevi sa schiteze pe caiete planul orasului cu satele acestuia si satele vecine.

 FIXAREA CUNOSTINTELOR: - se poate realiza fie printr-o fisa de lucru care sa cuprinda o harta muta care sa fie completata de elevi sau prin dialog.

TEMA PENTRU ACASA:

- terminarea planului orasului, care sa cuprinda si principalele cai de acces.

Concluzii

    In primul semestru am vorbit despre judetul Giurgiu interpretand hartile     care urmeaza (harta.: 1,2,3,4,5,6,7) , localizand permanent pozitia     orasului Bolintin Vale si a satelor componente, in raport cu celelalte localitati.

Harta cailor de comunicatie

Sursa: Enciclopedia Geografica a Romaniei, 1982

Sursa: Enciclopedia Geografica a Romaniei, 1982      

 

BOLINTIN VALE

PROIECT DIDACTIC ( II )

SUBIECTUL :OBICEIURI SI TRADITII IN LOCALITATEA MEA

OBIECTUL : GEOGRAFIE LOCALA

SCOPUL: stimularea capacitatii de observare, investigare si formarea aptitudinilor de apreciere si transmiterea mai departe a obiceiurilor si traditiilor satului;

OBIECTIVELE OPERATIONALE :

    -sa prezinte obiceiuri si traditiile care se mai pastreaza inca la momentele mai importante din viata omului;

  -sa descrie costumele populare pe care le purtau strabunicii lor;

-sa gaseasca asemanari si deosebiri intre obiceiurile si traditiile localitatii noastre si obiceiuri din alte zone.

METODE SI PROCEDEE : observatia, descrierea, conversatia euristica, explicatia,  demonstratia, problematizarea, modelarea

MIJLOACE DE INVATAMINT: imagini cu costume populare din diverse zone ale tarii, fotografii aduse de elevi facute la diverse ocazii: nuntii, botez, moarte, etc.

SCENARIUL ACTIVITATII DIDACTICE

MOMENTUL ORGANIZATORIC

notarea absentelor;

verificarea elementelor necesare unei bune desfasurari a lectiei.

CAPTAREA ATENTIEI

• se realizeaza printr-un motto.

PREZENTAREA SARCINILOR SI DIRIJAREA INVATARII

Subiectul a fost anuntat de profesor din ora precedenta iar acum profesorul anunta si scrie pe tabla planul lectiei care va cuprinde:

A)       Prezentarea unor obiceiuri si traditii care s-au pastrat, descrierea acestora pe grupe: - momente din viata omului : nastere, botez, nunta, mormantare;

sarbatori: Paste, Craciun, Dragaica,etc;

alte obiceiuri si traditii pastrate ( paparudele).

B)       Prezentarea unor obiceiuri si traditii care nu s-au pastrat

C)       Prezentarea unor costume populare purtate de bunici sau strabunici

D)       Concluzii

DESFASURAREA LECTIEI

  Fiecare elev anunta momentul deosebit pentru care s-a pregatit: nunta, botez. Paste, etc.

    Profesorul numeste pe rand cate un elev pentru descrierea fiecarui moment important.

    Se descrie si se prezinta unele costume populare vechi.

    Se fac comparatii intre costumele populare de la noi din zona si alte le din alte zone ale tarii precum si intre obiceiurile si traditiile de la noi si cele din alte regiuni ale tarii mai ales de catre elevii care au rude in alte regiuni unde sunt alte obiceiuri.

EVALUAREA

 Se realizeaza prin intrebari si exercitii de genul:

Dati exemple de obiceiuri si traditii din satul nostru ;

Care dintre acestea au loc cu prilejul Sarbatorilor de iarna ?

Se mai poarta costumul popular ? Cand si de catre cine ?

TEMA PENTRU ACASA

Elevii sunt rugati sa ia interviuri de la diversi localnici mai in varsta cu privire la unele obiceiuri si traditii uitate sau care nu se mai pastreaza  urmand ca ora viitoare sa se discute despre acestea si motivele care au condus la disparitia lor.

Concluzii

    Noi, profesorii de geografie avem obligatia sa-i facem pe copii sa iubeasca, sa inteleaga, sa transmita mai departe obiceiurile si traditiile pe care le-au mostenit si chiar sa culeaga date despre unele obiceiuri si traditii care au fost uitate sau care nu se mai practica sau se practica foarte rar si sa incerce sa le reactualizeze, sa organizeze diferite actiuni in car sa-i implice pe copii si sa-i motiveze pentru culegerea de date si informatii.

   Foto 39-  Costume populare specifice zonei,    Foto 40. Casa Veche din Bolintin Vale

Foto 41- 42 Case vechi din Bolintin Vale si Suseni

Foto 43-44  Casa veche

Pentru a cunoaste imprejurimile am realizat o excursie in judetul nostru, pe     care o voi prezenta in continuare.

PLANUL  EXCURSII

    TRASEUL: BOLINTIN VALE -  Crevedia – Ghimpati – Giurgiu – Calugareni  –  Mihailesti - Gradinari – Bolintin Vale

I.   Etapa pregatitoare:

    1. Stabilirea scopului excursiei: cunoasterea cadrului natural , a     monumentelor istorice si  asezarile mai importante din judetul nostru;

    2. Anuntarea itinerariului parcurs;

    3. Mijlocul de transport – autocarul;

    4. Cazare – nu este cazul;

    5. Stabilirea aplicatiilor practice:

observatii hidrologice asupra Dunarii la Giurgiu, comparativ cu alte   rauri observate pe traseu(Arges, Neajlov, Dambovnic, Calnistea);

colectarea unor materiale: roci, plante pentru ierbar, insecte pentru insectar; carti postale pentru colectiile proprii(Orasele tarii, Monumente istorice) sau pentru cabinet;

vizitarea municipiului Giurgiu ( Turnul Ceasornicului, Gradina Alee – Aleea Eroilor, Muzeul luptei pentru independenta poporului roman, Cladirea portului si Podul Prieteniei).

II.  Etapa a II –a: Desfasurarea excursiei

Se pleaca din localitatea Bolintin si se  merge pana in localitatea Roata de Jos unde     elevii primesc amanunte despre exploatarile de petrol si gaze si sunt rugati sa-si     noteze toate observatiile facute de ei pe parcursul excursiei;

Fig.45. Exploatari petroliere

Pe drumul national 5B se intra in dreptul localitatii Crevedia si se trece prin     mai multe localitati: Dealu, Bucsani, Clejani- aici se face primul popas urmarindu-se     confluenta dintre raul Dambovnic si Neajlov, colectorul sau.

Fig.46  Lunca Neajlovului la Crevedia Mare (2008)

Se trece prin localitatile: Letca Noua, Ghimpati, Schitu si se dau explicatii cu privire la rezervatiile de la Ghimpati si cea de langa satul Valea Bujorulu- padurea Manafu – o rezervatie floristica pe o suprafata de 28 ha ( bujorul romanesc –     Paeonia peregrina).

   Fig.47- 48. Parcul Alei,Giurgiu(2008

In orasul Giurgiu sunt vizitate urmatoarele obiective de interes major: Turnul Ceasornicului, Gradina Alee – Aleea Eroilor, Muzeul luptei pentru independenta poporului roman, Cladirea portului si Podul Prieteniei, ruinele cetatii.

Fig.49. Muzeul de istorie  Teohari Antonescu   Fig. 50. Turnul Cesornicului

    Fig 51.- 52. Ruinele Cetatii de la Giurgiu

  Se fac observatii hidrologice cu privire la fluviul Dunare.

  Fig. 53. Podul “Prieteniei”      Fig. 54. Gara fluviala Giurgiu

    Fig.55.  Dunarea la   Giurgiu

Fig.56.

 Podul   Bizet  peste Canalul Plantelor

 In municipiul Giurgiu pe soseaua Bucuresti se pot observa Spitalul Municipal si punctul de  trecere a frontierei.

Se strabate acum pe directia sud-nord Lunca Dunarii, Campia Burnazului,     Lunca Neajlovului si apoi Lunca Arges-Sabar.

    Se trece pe langa satul Crucea de Piatra, unde se poate vizita un monument     istoric comemorativ, ridicat de domnitorul Serban Cantacuzino(1683).

Fig. 57. Crucea de Piatra, de la Calugareni

Se face popas aici unde Mihai Viteazul, cu o armata mult inferioara ca numar a intampinat armata turceasca sub conducerea lui Sinan Pasa (23 august 1595).

    Tot in satul Crucea de Piatra se afla un obelistic ridicat cu prilejul a 300 de     ani de la moartea lui Mihai Viteazul, in 1901.

    Un  alt monument ce omagiaza eroismul soldatilor condusi de Mihai Viteazul este podul de beton inagurat cu prilejul aniversarii a 340 de ani de la marea batalie. Pe pod sunt reprezentate efigia lui Mihai si sigiliul voievodului la 1600 si medalioane cu urmatorul continut: ,,Tu

care treci azi nesuparat de nici o asuprire     peste Neajlov curgand spre Dunare, aminteste-ti cu evlavie de Mihai Voda Viteazul, intaiul intregitor al tinuturilor romanesti”.

Fig.58 Lunca Neajlovului la Calugareni

Se fac observatii asupra raului Neajlov si luncii acestuia precum si asupra vegetatiei din   aceasta zona.

O noua oprire se impune la podul peste Arges din apropierea localitatii 1Decembrie, unde se fac observatii asupra luncii Argesului,a latimii sale in acest punct prin comparatie cu latimea sa in zona Bolintin Vale si modificarile antropice suferite de acesta.

III. Etapa a III-a

    La scoala se poate evalua cunostintele dobandite astfel:

elevii prezinta in cadrul orelor sau la cerc materialele colectionate;

se realizeaza un concurs prin care se testeaza cunostintele dobandite in timpul excursiei;

se analizeaza observatiile facute cu privire la apele curgatoare, vegetatie sau monumentele istorice vizitate.

    Toate aspectele desprinse in urma excursiei au fost aprofundate  in cadrul unor discutii sau dezbateri ample in cadrul orelor, in etapa finalizarii si evaluarii     unei asemenea activitati complexe si au fost selectate date si informatii din care am     tras urmatoarele concluzii :

    Desi o regiune tipic de campie, care s-ar parea ca nu este inzestrata din punct     de vedere turistic, tezaurul turistic al judetului Giurgiu este cuprinzator, variat, original si de mare atractivitate.

In judetul Giurgiu se gasesc numeroase vestigii care atesta dezvoltarea vietii     sociale si culturale de pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Sapaturile     arheologice au scos la iveala urme materiale din paleolitic si neolitic.

In judetul Giurgiu resursele turistice antropice au un continut istoric, cultural- artistic sau stiintific, unele fiind considerate unicate pe plan natio

Vestigii arheologice

comuna Mihailesti: ruinele asezarii fortificate geto-dacice Argedava, unde se     presupune ca a avut regele Burebista una din   resedinte;

Fig. 59. Ceramica  in zona sitului arheologic Argedava

Fig.60. Ruinele asezazarii fortificate geto-dacice Argedava

ruinele cetatii Giurgiu, ridicata de genovezi in sec. al XIV-lea si zidul Tabiei, de aparare al    orasului din sec. al XIV-lea;   

 Fig. 61. Ruinele cetatii Giurgiu sub ape(2005)

Monumente istorice si de arta de factura religioasa

municipiul Giurgiu: Catedrala ortodoxa (sec. al XIX-lea), Biserica “Sf. Nicolae”  (sec. al XIX-lea) si cu valoare    arhitecturala;

  Fig. 62.Catedrala ortodoxa, Giurgiu

     Manastirea Comana-ctitorita de Vlad Tepes (1456-1462) si reconstruita de Radu Serban (sec. XVII).

Aici se afla mormintele domitorilor Radu Serban si    Nicolae Patrascu, fiul lui Mihai Viteazul,precum si ale familiei Cantacuzino, cu biserica 'Sf. Nicolae' ctitorita de familia Cantacuzino, necropola domneasca;

biserici de zid: Strambu (1521) si Cascioarele (sec- al XV-lea), comuna   Gaiseni; 'Sf. Voievozi' (1644), ridicata de doamna Elina, sotia lui Matei   Basarab - comuan Hotarele; 'Sf. Treime' (1689) - comuna Mihaiesti.  Fig. 63. 

  Fig. 63.- 64. Manastirea Comana

     Fig. 64

Monumente de arta plastica comemorative:

Mausoleul eroilor (1834) - municipiul Giurgiu;

Obeliscul lui Mihai Viteazul (1901) si monumentul ridicat in cinstea eroilor cazuti in primul razboi mondial, sculptor O. Spacthe - comuna Calugareni;

ansamblul monumental dedicat eroilor cazuti in razboiul de independenta   (1877-1878) alcatuit din 23 busturi - municipiul Giurgiu.

Monumentul de la Calugareni-(la 29 km de Bucuresti), aminteste   trecatorului ca aici armata condusa de Mihai Viteazul a repurtat o   stralucita victorie asupra oastei otomane, comandata de marele vizir Sinan   Pasa (13 august 1595). 

 Zestrea naturala a judetului nu este foarte bogata, dar detine cateva     valori originale, care s-au impus prin valentele lor estetice, recreative si educative.

sub aspect peisagistic, teritoriul judetului cuprinde un relief de campie, joasa, parte integranta a Campiei Romane, de interes limitat, dar linia de contact denivelata, dintre Campiile Burnazului - Neajlovului si sectoarele de lunca ale raurilor, cu panta usoara sau mici denivelari, rup monotonia peisajului (localitatile    Daia, Baneasa, Greaca);

lunca joasa si larga a fluviului Dunarea cu mici golfulete, sectoare de mal acoperite cu nisip fin, ostroave cu o bogata vegetatie azonala, de importanta estetica si recreativa;

conditiile climatice favorabile pentru turism, mai ales in lunile mai-iunie si noiembrie-decembrie;

valea raului Arges, o atractie turistica prin varietatea peisajelor, lacul de acumulare Mihailesti (1000 ha), barajul deversor Mihailesti - Cornetu, cu reale premise pentru agrement nautic, pescuit sportiv;

vaile raurilor afluente Neajlov, Sabar sau Ilfovat, cu peisaje de valoare estetica ridicata, amenajarile pentru pescuit sportiv, odihna si recreere;

lacurile si iazurile naturale: lacul Comana (1000 ha), populat cu peste, in apropierea confluentei  Neajlovului cu Argesul, cu imprejurimi deosebit de pitoresti; iazurile Greaca, Vladul, Schitu, care ofera conditii pentru activitati recreative pe apa si uscat;

paduri de foioase (4100 ha sau 11% din suprafata judetului), pe interfluviul Arges - Neajlov, in partea de NV a judetului, alcatuite din specii de stejar si  plopi in amestec cu salcam, in spatiul luncilor Arges si Dunare; locuri destinate odihnei si recreerii (padurea Funarii - malul Dunarii, padurile Ostrovul Dinului, Ostrovul Mocanu, Turbatu-Balanoaia, Malul Spart, Buturugeni, Cascioarele, Bulbucata din apropierea resedintei de judet; padurile Oloaga - Gradinari, Padina - Tatarului din zona Comana, Manafu - Ghimpati si Tesila - comuna Schitu, care sunt si rezervatii naturale;

CONSECINTE  :  

imediate (cu rezultate la clasa in procesul instructiv);

indepartate (pentru operarea de catre elev in alte conditii cu notiunile fixate).      

   Observatiile organizate direct in natura permit ca elevii din clasele mici sa ajunga la reprezentari clare asupra obiectelor si fenomenelor geografice si sa-si formeze astfel notiuni geografice, iar elevii din clasele mai mari sunt ajutati si invatati sa utilizeze aceste notiuni. Asa se pot forma in mod concret legaturi si raporturi intre notiuni exprimate prin reguli, care reflecta legile generale ale naturii si societatii, ce stau la baza fenomenelor fizice si economico-geografice.

   Observatiile directe in natura formeaza la elevi deprinderea de a sesiza si interpreta obiectele si fenomenele geografice, de a preciza raporturile de cauzalitate si corelatiile dintre ele. Confruntand harta cu terenul, isi formeaza deprinderea de a citi harta, de a o utiliza pentru cartarea unor fenomene geografice din orizontul local sau din alte zone ( zone inundabile, degradari de teren, culturi agricole, paduri, pasuni, etc. ).

   In clasele mai mari, elevii ajung sa faca aprecieri asupra posibilitatilor de utilizare a conditiilor naturale, ca premise necesare pentru dezvoltarea economiei locale.

   Cunostintele insusite prin observatii in teren pot duce la formarea la elevi a unor deprinderi practice, cum ar fi :  

   * calcularea debitului unui rau;

* analiza rocilor din malul abrupt al unei ape curgatoare;

* alcatuirea de schite panoramice din ochi si reprezentarea pe acestea a     teraselor, izvoarelor si culturilor;

* schitarea profilului de sol;

* schitarea suprafetei terenului unei localitati si a modului de utilizare     al acestor terenuri;

* realizarea unor harti.

FOLOSIREA  ORIZONTULUI  LOCAL IN IDENTIFICAREA  SI  INTELEGEREA UNOR  FENOMENE  NATURALE SI ANTROPICE

In cuprinsul orasului Bolintin Vale din Judetul Giurgiu, mediul geografic prezinta suficiente elemente interesante din punct de vedere stiintific, propice observarii si studierii cu mijloace specifice, de catre elevi in varsta de 10 – 14 ani.

Observatiile pe teren se pot face cel mai bine in afara orelor de curs prin excursii, expeditii, activitati practice de ocrotire a mediului. Datele sau probele culese de pe teren pot fi apoi  prelucrate si analizate in cadrul orelor de curs, de cerc geografic, pot sta la baza elaborarii unor referate sau pot determina noi actiuni practice, de cercetare a neregulilor constatate.

Prin aplicatiile in orizontul local elevii isi vor consolida cunostintele teoretice insusite la scoala, nu numai la geografie dar si la biologie, istorie, fizica chimie. Pentru elecvii de clas a V-a, contactul pe viu cu unele elemente si fenomene geografice despre care invata la Geografia fizica generala, va fi hotarator in buna intelegere si stapanire a notiunilor geografice.

Notiunile de vale si interfluviu, elementele unei vai, aspectul vaii unui rau in sectorul de campie, procesele geomorfologice actuale(ravenare,prabusire,alunecare),fenomene meteorologice si hidrologice,pot fi observate, studiate si intelese de catre elevi,mult mai usor si eficient prin aplicatiile pe teren.

Mai mult de atat experienta practica transmisa elevilor prin aceste excursii si determinari le va fi folositoare in activitatea de mai tarziu, copiii isi vor dezvolta spiritul de initiativa, deprinderile de cercetare.

Pentru profesor, materialul astfel obtinut se va constitui intr-un valoros material didactic pentru seriile urmatoare de elevi sau chiar va putea fi utilizat ca subiect de studiu in viitoarele perfectionari.

Pentru elevii clasei a V-a cat si  pentru cei de-a VIII+ a, teritoriul orasului Bolintin Vale si imprejurimile acestuia ofera cadrul unei campii cu altitudini intre 90 si 125 m pe interfluviile aproape plane, uneori valurite usor datorita prezentei crovurilor de mici dimensiuni. Argesul si-a creat o vale puternic adancita cu versanti de 20 m inaltime, cu maluri de 3,5m si latimea albiei de 50- 100m. Sabarul prezinta o vale adancita, cu maluri inalte de 2 m si cu albia lata de 5- 15 m. Datorita inclinarii si materialului friabil din care este alcatuit versantul(loess) este frecvent afectat de alunecari, prabusiri,rigole si ravenare.Acestea pot fi observate cu elevii iar prin masuratori repetate ale parametrilor lor (lungime,latime,latimea la suprafata, adancime,panta talvegului,inclinarea malurilor,distanta pana la cumpana de ape,suprafata de receptie) se poate deducesensul si ritmul evolutiei lor.

In sectoarele in care versantul este mai extins, rigolele si ravenele s-au transformat in organisme torentiale(in perimetrul satului Malu Spart).

Tot din cauza inclinarii versantului si a materialului friabil din care este alcatuit prabusirile si alunecarile de mici dimensiuni sunt frecvente.

Aceste fenomene pot fi nu numai observate cu ochiul liber dar si masurate cu ajutorul instrumentelor simple iar rezultatele sa fie consemnate intr-o fisa care sa constituie material de dezbatere in cadrul Cercului de geografie.

Albia Argesului prezina aspecte specifice pentru sectorul de campie: meandre, sectoare de albii parasite, belciuge si popine, ostroave.In cadrul meandrelor elevii pot evidentia clar malul inalt concav si pe cel jos convex, iar in cazul unor observatii repetate pot surprinde si analiza evolutia viitoare a malurilor.

Fenomenele meteorologice ce se produc pe teritoriul orasului Bolintin Vale sunt tipicepentru climatul temperat continental al tarii noastre si pentru noanta de tranzitie pe care o are acest sector central al Campiei Romane. C si in cazul observatiilor de natura geomorfologica si in domeniul meteorologic pot fi antrenati elevii prin observare directa a fenomenului, efectuarea masuratorilor, prelucrarea datelor, redactarea concluziilor.Deoarece scoala nu dispune de aparatura necesara efectuarii unor observatii si masuratori riguroase, suntem nevoiti sa ne limitam la studierea acelor fenomene meteorologice care sunt mai accesibile: viscol, ninsori abundente, strat de zapada, ploi torentiale, ceata, seceta, chiciura,bruma, polei, roua.

Unele din aceste fenomene au o intensitate mare si chiar daca sunt de scurta durata au o influenta puternica asupra mediului.

Prin viscol se intelege un transport de zapada deasupra suprafetei Pamantului, provocat de un vant puternic si turbulent, insotit sau nu de ninsoare, in timpul caruia vizibilitatea scade simtitor, zapada este puternic rascolita incat cu greu se poate aprecia daca este vorba de ninsoare. Viscolul influenteaza calitatea mediului prin vitezele mari ale vantului si caderi abundente de zapada. Vantul puternic provoaca ruperea cablurilor aeriene, a copacilor, distruge acoperisurile, gardurile, stalpii retelei telefonice si electrice. Cand viscolul este insotit de caideri abundente de zapada, el poate provoca inzapezirea locuintelor, a grajdurilor, impiedicand hranirea animalelor, troienirea drumurilor si intreruperea circulatiei.

Impreuna cu elevii se pot face observatii vizuale pentru a surprinde fenomenul : momentul aparitiei, momentul disparitiei, gradul de acoperire, locul depunerii, modul de manifestare, intensitatea, vizibilitatea, grosimea stratului de zapada, inaltimea troienelor, terenuri frecvent afectate de viscole, artere de  circulatie inzapezite, pagube produse.

Usore de observat in timpul iernii este si stratul de zapada, cel mai tipic fenomen de iarna.intereseaza aparitia si durata lui,ca si in cazul visscolului putand provoca daune vegetatiei si culturilor. Daca stratul este prea gros poate provoca axfixierea plantelor, troienirea localitatilor, iar primavara dupa incalzirea aerului si topirea zapezii apar inundatii.

Observatiile elevilor asupra stratului de zapada pot releva caracterul depunerii : uniform, neuniform, continuu, discontinuu, troiene, grosime, caracterul topirii : brusc, lent.

Fenomenele meteorologice, in stransa legatura cu  observatiile asupra vegetatiei pot fi analizate cu ajutorul unui chestionar hidrometeorologic.

Fenomenele hidrologice ofera numeroase posibilitati de observare si studiere cu elevii. Sabarul face destule meandre avand albia foarte ingusta si in numeroase locuri elevii au observat cum primavara se umfla, apa este impinsa in afara din matca ei si se produc mici inundatii in special datorita ploilor coroborate cu topirea zapezilor dar si datorita pantei reduse de scurgere.

 Dupa observarea si analizarea acestor fenomene hidrologice se remarca faptul ca nu au in prezent consecinte catrastofale.

Legat de raul Arges, dupa observatii, elevii au constatat ca este lat, destul de adanc, cu numeroase turbioane. Primavara prezinta debit bogat cu ape ce ocupa intreaga albie, vara apele se retrag si apar mici insulite si plaje.Daca observarea viiturilor prezinta un risc pentru elevi ne putem multumi cu inregistrarea efectelor acesteia: inundarea luncii, a gospodariilor, distrugerea partiala a drumurilor, a padurilor, efecte spectaculoase asupra malurilor etc. Astfel observatiile obtinute, conjugate cu datele detinute de elevi din alte surse in legatura cu fenomene similare, cu povestirile parintilor sau experienta proprie vor constitui un material suficient pentru discutarea si intelegerea fenomenului respectiv si de aceea putem observa si masura cresterile succesive de nivel ale apei in timpul viiturii cu ajutorul unei fise.

Mai putin spectaculoase, dar totusi instructive  si interesante sunt aspectele legate de activitatea antropica si consecintele acesteia asupra mediului.Multe din terenurile ce apartin localitatii nu mai sunt cultivate, suprafetele fiind astazi acoperite cu o vegetatie ierboasa. Tot in perimetrul localitatilor ce fac parte din Bolintin Vale exista numeroase balastiere ce au afectat panza freatica, patura de sol, estetica peisajului.copiii mai pot observa direct, canalele de irigatie nefunctionale, serele lasate in paragina etc.

Legat de perimetrul orasului Bolintin Vale, ei pot face studii minore prin chestionare legate de nivelul de trai al cetatenilor orasului, unde isi desfasoara acestia activitatea iar prin observatii pot completa informatiile cu privire la dezvoltarea orasului, a locuintelor, a gradului de degradare a strazilor, a dezvoltarii serviciilor, al numarului de magazine etc.

In concluzie se poate afirma ca orizontul local al orasului Bolintin Vale ofera profesorului de geografie un cadru propice realizarii unor lectii de geografie interesante si atractive, bazate pe observatii directe ale elevilor asupra fenomenelor naturale, gen  de lectie ce-i stimuleaza elevului spiritul de observatie, curiozitatea stiintifica, deprinderea muncii independente

FISE DE LUCRU  CU   ELEVII

FISA PENTRU  INREGISTRAREA  DEPLASARILOR IN  MASA

Tipul  de deplasare in masa:

Curgere

Alunecare

Prabusire

Deplasare complexa.

Localizare( indicarea locului declansarii si a pozitiei in raport cu cea mai apropiata localitate). Eventual se ataseaza o schita.

Data declansarii (anul, ziua, ora) si cauzele:

Precipitatii torentiale intense insotite de eroziune la baza versantilor

Precipitatii abundente de lunga durata

Interventii antropice in stabilitatea versantilor

Supraincarcari naturale sau artificiale ale versantilor

Socuri produse de cutremure

Alte cauze

 Dimensiunile deplasarii in masa

Lungime

Latime

Suprafata afectata

Grosimea maxima

 Date geologice si utilizarea actuala

Caracterizarea litologica si structurala

Utilizarea terenurilor

Dinamica  deplasarii(aprecieri asupra vitezei, directiei si distantei de deplasare a depozitelor)

Numele  elevului

3. ANALIZA  DEBITULUI  UNUI  RAU

Precizati:

luna cu cel mai crescut debit si valoarea maxima a acestuia

luna cu cel mai scazut debit si valoarea minima a acestuia

modul de calcul al debitului mediu anual (pe baza  datelor  furnizate)

anotimpul cu cele mai crescute debite si un factor determinant

anotimpul cu cele mai scazute debite si un factor determinant

ANALIZA  RAULUI  ARGES 

(pe baza materialelor informative :reviste, ziare, lucrari de specialitate)

izvoarele (locul de unde izvoraste) si gura de varsare

lungimea cursului

suprafata bazinului hidrografic

afluentii importanti

sursele de alimentare

patru factori care influenteaza debitul

fenomene de revarsare si inundatii

 modificari antropice

Participanti,

CHESTIONAR  HIDROMETEOROLOGIC

(se completeaza zilnic timp de un an)

Data cand se produce bruma(toamna sau  primavara), terenuri afectate, pagube produse,

Data cand se produce inghetul in perioada rece a anului

Zile cu dezghet iarna – primavara

Zile cu inghet pe rau, ace de gheata,gheata la mal, pod de gheata

Zile cu dezghet pe rau, sloi de gheata, zapoare, ochiuri de apa pe rau, inundatii, suprafete inundate

Data cand s-a produs ninsoare si lapovita, felul lor

Cazuri de averse de zapada

Cazuri de viscole toamna(timpuriu),iarna, primavara, troiene, inzapeziri, terenuri afectate

Zile cu strat de zapada

Data cand incepe topirea zapezii

Data disparitiei totale a stratului de zapada

Zile cu vanturi foarte puternice, cu furtuni, furtuni de praf, eventual pagube

Zile cu ploi, caracterul si efectul lor

Zile cu averse insotite de grindina

Zile cu chiciura sau polei la sol

Zile cu ceata, vizibilitatea, persistenta ei

CHESTIONAR  APLICAT POPULATIEI

Date personale:

Varsta: Sex:

Ocupatie: Ultima scoala absolvita:

Zona de domiciliu/cartier:

Locuiti la casa sau la bloc: 

Acordati o nota de la 1 la 5 unde 1 = foarte nemultumit si 5 = foarte multumit pentru urmatoarele:

* NS/NR – Nu stiu, Nu raspund

Dintre serviciile mentionate mai sus, alegeti unul pe care il considerati cel mai problematic si descrieti pe scurt ce anume nu va convine: __________ ______ ____ ______

In comparatie cu alte orase care considerati ca sunt dezavantajele orasului Bolintin Vale? Propuneti eventuale solutii pentru eliminarea acestor dezavantaje.

In comparatie cu alte orase, care considerati ca sunt avantajele orasului Bolintin Vale?

Acordati o nota de la 1 la 5 unde 1 = foarte nemultumit si 5 = foarte multumit pentru urmatoarele:

* NS/NR – Nu stiu, Nu raspund

 Ce faceti in timpul liber?

Ce ati prefera sa faceti in timpul liber?

Ce ati face pentru o mai buna promovare a orasului?

Ce credeti ca va lipseste in Bolintin Vale?

Cu ce credeti ca este asociata imaginea orasului Bolintin Vale de catre cei care nu locuiesc aici?

Alte observatii pe care le considerati relevante pentru dezvoltarea  orasului __________ ______ ____ __________ ______ ____ ______________

CHESTIONAR
COLECTAREA SELECTIVA A DESEURILOR
Incercuiti una dintre variantele de raspuns la intrebarile urmatoare:

1. Cunoasteti semnificatia sintagmei „Colectare selectiva a deseurilor”?
a) Da
b) Nu
2. Vreti sa aflati mai multe informatii despre semnificatia actiunii de colectare selectiva a deseurilor?
a) Da
b) Nu
3. Sunteti dispus sa respectati regulile de colectare selectiva a deseurilor?
a) Da
b) Nu
5. Doriti sa faceti parte dintre voluntarii antrenati intru-un proiect de ecologizare?
a) Da
b) Nu
6. De cine credeti ca depinde in primul rand succesul unei asemenea actiuni:
a) Implicarea factorilor de decizie ai comunitatii (Primarie)
b) Forta de convingere a echipei de voluntari
c) Cresterea gradului de civilizatie al membrilor comunitatii
d) Alt factor – precizati: .
..
7. Estimati timpul necesar realizarii scopului proiectului (obisnuirea cetatenilor orasului cu un comportament civilizat privind depozitarea reziduurilor si colectarea selectiva a deseurilor):
a) Cateva luni
b) Peste un an
c) Peste doi ani
d) Foarte mult timp
8. Sunt locuitorii orasului pregatiti pentru derularea unui asemenea proiect?
a) Da
b) Nu
c) Nu stiu

INFIINTAREA  UNUI  CURS OPTIONAL  DE GEOGRAFIE  LOCALA

GEOGRAFIA ORIZONTULUI LOCAL

-optional clasa a VI-a-

Aria curriculara: Om si societate

Tipul de optional: optional la nivel de disciplina

Durata: 1 an ( 1 ora pe saptamana)

Unitatea scolara si localitatea:

Scoala cu clasele I-VIII Malu Spart

Bolintin Vale; judet Giurgiu

Argument

Curriculum-ul optional  „Geografia orizontului local” se adreseaza elevilor din invatamintul gimnazial de la clasa a VI a, dornici sa cunoasca, alaturi de informatiile din programa oficiala, cit mai multe date despre geografia locala si a orizontului apropiat satului de resedinta. El isi propune familiarizarea elevilor cu aspectele geografice din orizontul apropiat, precum si dezvoltarea de capacitati, deprinderi de a cerceta si intocmi referate, mini-lucrari stiintifice, toate cu scopul de a cunoaste cat mai bine localitatea natala.

 Optionalul are in vedere cunoasterea evolutiei fenomenelor naturale, apoi problematica actuala a vietii sociale si economice, toate privite intr-o stransa legatura. El explica si exemplifica in orizontul local, concepte de geografie fizica si regionala, de geografie umana si economica, urmarind integrarea sa in aria curriculara „Om si societate”.

    Programa cuprinde: competente generale si specifice, valori si atitudini, cu exemple de activitati de invatare, continuturi, resurse materiale si procedurale, aplicatii si modalitati de evaluare, precum si o bibliografie orientativa.

Competente generale

    Situarea corecta in spatiu si timp;

Perceperea si reprezentarea spatiului geografic local;

Observarea si descrierea elementelor din mediul geografic local;

  - Descrierea corecta a realitatii inconjuratoare;

Cunoasterea si utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei cu aplicabilitate in planul geografiei locale.

Crearea si dezvoltarea unui comportament favorabil ameliorarii relatiilor om-mediu inconjurator.

Perceperea integrala a elementelor si a fenomenelor din mediul geografic local;

Formarea unui comportament constructiv pentru cunoasterea si protectia mediului;

Valori  si atitudini

Competentele generale si specifice care se formeaza in urma parcurgerii acestui curs, prin procesul educational centrat pe geografie, au la baza si promoveaza urmatoarele valori si atitudini:

Atitudinea pozitiva fata de educatie, natura, cunoastere, societate;

Curiozitate pentru explorarea naturii, a fortelor care pot periclita viata, din imediata vecinatate;

Respectul pentru diversitatea naturala si umana cat si pentru trecutul si prezentul orasului natal;

Conservarea si ocrotirea mediului de viata din orizontul local;

Competente specifice si exemple de  activitati de invatare

Perceperea si reprezentarea spatiului geografic local

Situarea corecta in spatiu si timp

Continuturile invatarii

Introducere in studiul optionalului.

Capitolul I – Cadrul natural al satului si comunei natale     

 I.1. Asezarea geografica-factor determinant al locuirii timpurii;

 I.2. Geologia (Evolutia paleogeografica, litologia, resursele de subsol);

 I.3. Relieful din orizontul local si apropiat;

I.4 Clima si microclimatele din zona;

I.5. Hidrografia din orizontul local si apropiat;

I.6Vegetatia, fauna si solurile din zona si imprejurimile sale;

Capitulul II- Consideratii social- istorice: 

1.Scurt istoric al asezarilor

2.Toponimia locala;

3. Amenajarea teritoriului; planul satului si a comunei;

Capitolul III- Dinamica populatiei:

 III.1.Miscarea naturala a populatiei;

  III.1.1. Natalitatea;

  III.1.2. Fertilitatea;

  III.1.3. Nuptialitatea si divortialitatea;

  III.1.4. Mortalitatea generala;

    III.1.5. Mortalitatea infantila si mortinalitatea;

    III.1.6. Bilantul natural;

III.2. Densitatea populatiei;

III.3. Mobilitatea teritoriala a populatiei;

Capitolul IV- Structura populatiei:

    IV. 1. Structura populatiei pe sexe si grupe de varsta

    IV. 2. Structura etnica si confesionala

    IV. 3. Structura profesionala a populatiei

    IV. 4. Nivelul de instruire al populatiei

Capitolul V- Ocupatia locuitorilor :

    V.1. Activitati traditionale

    V. 2. Probleme economice actuale ;

APLICATII SI EVALUARE

Descrierea si redarea unei realitati observate;

Aplicatii in orizontul local;

Lucrul cu harti si fise de lucru;

Referate despre satul natal si imprejurimi;

RESURSE MATERIALE

Atlase geografice;

Planul satului, Harta judetului Giurgiu, schite de harti si grafice.

Intocmirea de fise cu valoare de clasificare, piramida varstelor, diagrame si historiograme;

Fise de lucru individuale;

BIBLIOGRAFIE

Nicolae Ilinca- Geografie Umana –Populatia si asezarile omenesti (Editura Corint, Bucuresti, 1999)

George Erdeli si Liliana Dumitrache- Geografia Populatiei (Editura Corint, Bucuresti, 2001)

G.I. Lahovari- Marele Dictionar Geografic al Romaniei (Bucuresti, 1901)

Vasile Cucu -Geografia Populatiei si Asezarilor Omenesti (Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1974)

Geografia Romaniei vol. II si IV- Geografia Umana si Economica si Geografia regionala a Romaniei  (Editura Academiei, 1984)

Ion Albulescu- Predarea si invatarea disciplinelor socio-umane (Editura Polirom, Bucuresti, 2000)

Nicolae Ilinca- Geografia populatiei si asezarilor omenesti, manual de studiu individual ( Editura CD- Press, Bucuresti, 2003)

Valerian Dragu- Geografie- Ghid metodologic ( Editura Polirom, Bucuresti, 2000)

Nicolae Ilinca- Didactica Geografiei ( Editura Corint, Bucuresti, 2000)

Nicolae Ilinca,Dan Capatana- Giurgiu, mic indreptar turistic(Editura sport- turism,1986)

Concluzie

Studiul realizat se vrea un sprijin in practica didactica, prin aceea ca demonstreaza importanta cunoasterii, directe si indirecte, a orizontului geografic local de catre elevi. Elementele de geografie locala exercita o influenta multipla: sporesc cunostintele si ridica la un nivel mai inalt realitatea lor, dezvolta procese de cunoastere si de creatie pentru ca intensifica activitatea lor, spiritul de actiune pentru a descoperi insusirile comune, esentiale ale fenomenelor geografice, legaturile dintre ele , in vederea formularii unor concluzii stiintifice.

Desfasurarea activitatilor cu elevii in orizontul local accesibilizeaza trecerea de la o gandire concreta la cea abstracta si invers, constituind locul cel mai eficient pentru exemplificare si experimentare, pentru intelegerea cauzalitatii fenomenelor si evolutia lor in timp. Se realizeaza stari afective, de atasament ale copiilor fata de locurile natale.

Am avut de asemenea in vedere  atingerea urmatoarelor obiective:

1. Dezvoltarea modalitatilor de comunicare orala si scrisa, din utilizarea corecta a terminologiei geografice, evidentierea legaturilor dintre realitatile observate si modul lor de prezentare grafica si cartografica , precum si observarea ,analiza si compararea unor fenomene din mediul geografic local.

2. Perceperea corecta a mediului geografic prin cunoasterea unor date de informare initiala , perceperea legaturilor vizibile dintre elementele si fenomenele din realitatea obiectiva prin formarea unor deprinderi de explorare elementara a mediului inconjurator.

3.Utilizarea informatiilor prin transformarea lor de la reprezentari grafice, cartografice si imagini la modalitatile de redare orala si scrise.

4. Perceperea si reprezentarea spatiului geografic prin interpretarea documentelor cartografice simple si utilizarea adecvata a proportiilor si a simbolurilor, a elementelor simple de cartografie.

5. Formarea unei atitudini pozitive prin dezvoltarea interesului pentru invatarea, cunoasterea si protejarea mediului geografic local.

Plecand de la aceasta idee si de la sintagma magistrala enuntata de S. Mehedinti in Terra, vol. I, ca „ Orizontul locului este unitatea de masura a tuturor fenomenelor geografice”, putem spune pe drept cuvant ca orizontul locului constituie provocarea pe care natura o poate “arunca” elevului, iar acesta, odata provocat, va cauta raspunsuri, concretizate prin activitati practice de cercetare, analiza si sintetizare a fenomenelor observate.

Observatiile directe in natura, asupra carora a insistat foarte mult si profesorul Simion Mehedinti, rezolva numeroase probleme ale geografiei legate de dobandirea cunostintelor cat si de imbinarea teoriei cu partea aplicativa a acesteia.     In vederea acestui lucru i se cere profesorului o pregatire corespunzatoare, pentru a face fata desfasurarii metodice a activitatii in afara de clasa si scoala.

Profesorul de geografie trebuie sa nu se rezume niciodata numai la cabinetul de geografie si sa continue ora pe teren, in natura, in vederea recunoasterii fenomenelor si proceselor naturale  despre care se discuta in clasa.

Asa cum am aratat cel mai de ajutor ne este orizontul local deoarece de aici putem porni cu foarte multe explicatii. Numai pornind de la ce se cunoaste – deci de la concret, la  explicarea unor notiuni noi – lucruri abstracte pentru multi elevi, vom reusii sa-i ajutam pe copii sa inteleaga si sa explice fenomenele si procesele naturale si mai tarziu sa gaseasca solutii pentu o dezvoltare durabila a societatii noastre.   

MOTTO   

'Nu pentru scoala, ci pentru viata invatam' (Non scholae, sed

vitae discimus)

Seneca (formulate in Epistulae VI)

BIBLIOGRAFIE

 Aurel P. (1984), Realizari si perspective in geografia scolara, in Revista Terra, nr.2.

 Boldescu I. (1912), Monografia orasului Giurgiu.

Carbarau C.,Vargolici T.(2004)-Bolintinul,Bolintinenii,Bolintineanu,Ed. DOMINOR

 Cotet P., Nedelcu E. (1976), Principii, metode si tehnici moderne de   lucru in geografie, Editura didactica si pedagogica , Bucuresti.

 Cucu V. (1970), Orasele Romaniei, Editura stiintifica Bucuresti.

 Cucu V. (1984), Indrumator metodic pentru observatii pe teren si intocmirea lucrarilor de sinteza geografica asupra asezarilor umane, in Sinteze geografice, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti.

 Dragan M. (1984), Municipiul Giurgiu pe coordonatele industrializarii, in Revista  Terra, nr.3.

Dulama Maria Eliza– Practica Pedagogica – teorie si metodologie, Ed. CLUSIUM, 2005

Dulama Maria Eliza - Metodologie didactica, , Ed. CLUSIUM, 2005

Dulama Maria Eliza – Didactica geografica, Ed. CLUSIUM, 1996

Dulama Maria Eliza – Strategii didactice, Ed. CLUSIUM, 2000

Dulama Maria Eliza – Modelul invatarii depline a geografiei, Ed. CLUSIUM, 2004

Dulama Maria Eliza  - Metodica predarii geografiei, Ed. CLUSIUM, 2001

Dulama Maria Eliza - Elemente de didactica a geografiei, Cluj-Napoca 2001.

Dumitru I. Al. – Dezvoltarea gandirii critice si invatarea eficienta, Editura de Vest, Timisoara

Ilinca N. , Capatana D. (1986), Giurgiu – mic indreptar turistic, Editura Sport-Turism, Bucuresti 1986.

Ilinca N. (2002), Didactica geografiei, Editura Corint, Bucuresti 2002.

Ionescu Miron, Radu Ion – Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1995

Pintilie Mariana – Metode moderne de invatare- evaluare, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2002

Posea G. (1986), Geografia – disciplina integratoare, „Tribuna scolii”, nr. 284/1986.

Rosu Al. (1974), Metodologia cercetarii geografice a mediului inconjurator, in Revista Terra, nr.2.

Sorin Cristea – Dictionar de pedagogie, Ed. Chisinau, 2002

Stancescu A.S. (1935), Din trecutul orasului Giurgiu.

Tomescu V., (1982), Activitatea de cercetare stiintifica integrata in procesul de instruire si educare a elevilor, in Revista Terra, nr.1-2, Bucuresti.

Tomescu. V. , Pleniceanu V. , Popa F. , (1997), Sinteze geografice si metodico-didactice. Cunoasterea orizontului local, Ed. Helios, Craiova.

Valeria Dragu,  Corneliu H. , Doru. V. (2000), Ghid metodologic, Geografie-geologie, Ed. Polirom 2000.

Velcea Valeria (1980), Geografia orizontului local, in Revista Terra, nr.1, Bucuresti.

XXX Buletinul Societatii de Stiinte Geografice din R.S.R. – Vol.VI. Bucuresti – 1982.

XXX Buletinul Societatii de Stiinte Geografice din R.S.R. – Vol.VII. Bucuresti – 1984.

XXX  Comunicari si referate de geografie, Bucuresti- 1984.

XXX. Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie pentru clasele a IV–a  - a VIII-a, Bucuresti 2001.

AGENDA  LOCALA 21.  PLANUL  LOCAL DE  DEZVOLTARE  DURABILA,  MUNICIPIUL  BOLINTIN VALE, 2004