Pozitia judetului Giurgiu in cadrul Regiunii Sud Muntenia

Cap.1. Judetul Giurgiu - caracterizare generala

1.1. Asezarea geografica a judetului Giurgiu

Judetul Giurgiu este situat in partea de sud a tarii, in cadrul marii unitati geografice numita Campia Romana si este strabatut de paralela 43°53` latitudine nordica si meridianul 25°59` longitudine estica. Suprafata judetului este de 3 526 km2, reprezentand 1,5 % din suprafata tarii. In partea nordica se invecineaza cu judetul Dambovita, la Nord-Est cu judetul Ilfov, la Vest cu judetul Teleorman, la Est cu judetul Calarasi, iar la Sud, pe o lungime de 76 km, fluvial Dunarea il desparte de Bulgaria.

1.2. Relieful - caracterizare generala

Teritoriul judetului Giurgiu face parte din Campia Romana. Relieful judetului este format din 5 unitati principale ale Campiei Romane: Burnas, Vlasia, Gaveanu-Burdea, Titu si Lunca Dunarii. Altitudinea maxima este de 136 m deasupra nivelului marii, inregistrata in nordul judetului (satul Cartojani), iar cea minima este de 12 m, deasupra nivelului marii, in Lunca Dunarii.Lunca Dunarii, influentata de actiunea directa a fluviului, cu latimi ce pot ajunge in unele locuri la 10 km, este indiguita  si canalizata pe mari suprafete, fiind transformata in teren agricol.

Aspectul, extinderea si structura Luncii Dunaii au fost conditionate de modificarile petrecute in dinamica fluviului, ca urmare a variatiilor climatice eustatice si neotectonice din postglaciar. Depozitele de aluviuni au grosimi cuprinse intre 15 m si  35 m, fiind constituite structural din doua complexe litologice: complexul bazal, alcatuit din nisipuri si pietrisuri si complexul superior, predominant argilo-nisipos.

Aluvionarea si colmatarea intensa ulterioara a luncii au dus la dezvoltarea unui microrelief variat si la ridicarea nivelului albiei Dunarii. In zona in care este amplasat municipiul Giurgiu lunca are altitudini de 20-27 m, fiind indiguita si canalizata pe mari suprafete si transformata in teren agricol. In apropiere de Giurgiu se intalnesc brate si canale, adaptate pe foste garle, a caror utilitate este legata de navigatie, agricultura sau potential turistic. Spre nord se profileaza Campia Burnasului, care domina cu peste 80 m nivelul apelor fluviului, avand o suprafata tabulara slab fragmentata, cu mici denivelari datorate crovurilor sau vailor temporare.

1.3. Clima - caracterizare generala (temperatura, precipitatii)

Clima este de tip continenta, cu veri foarte calde, cu cantitati de precipitatii nu prea imprtante ce cad sub forma de averse, si ierni reci, marcate la intervale neregulate de vsicole, puternice dar si de incalziri frecvente. In extremitatea sudica a judetului se individualizeaza topoclimatul specific al luncii Dunarii, cu veri foarte calduroase si ierni mai blande decat in restul campiei.

Pentru anul 2007 temperatura medie anuala a fost de 13,4 0C, maxima absoluta a fost de 43,10C, inregistrata in luna iulie, iar minima a fost de -10,60 C (luna ianuarie). Cantitatea anuala de precipitatii din anul 2007 a fost de 741,8 l/mp cantitate mai ridicata comparativ cu anul 2006 (471l/mp).

1.4.Resurse naturale

Resursele naturale reprezinta totalitatea surselor pe care mediul geografic le ofera societatii spre a fi valorificate. Acestea sunt impartite in doua categorii: resurse regenerabile si resurse neregenerabile (epuizabile).

1.4.1. Resursele naturale neregenerabile

Bogatiile naturale ale subsolului sunt constituite de zacamintele de petrol si gaze din

partea centrala  si nordica a judetului si pietrisurile si nisipurile care se extrag din albiile si terasele raurilor si din albia fluviului Dunarea. Pe teritoriul judet􀄠ului Giurgiu functioneaza doua grupuri de zacaminte care apartin S.C. PETROM S.A.

De asemenea, pe teritoriul judetului Giurgiu, in anul 2007 s-au aflat in exploatare mai multe balastiere care au extras agregate minerale din terasele si albiile raurilor din judet si ale fluviului Dunarea, dupa cum urmeaza:

in albia raului Arges au functionat 10 balastiere, dintre care 6 in acumularile Mihailesti si Ogrezeni; in albia fluviului Dunarea au functionat 3 balastiere;

in terasele raurilor interioare (Arges si Sabar) au functionat 33 de balastiere.

Volumele de nisip si pietris excavate in anul 2007 pe teritoriul judetului Giurgiu sunt:

din cuvetele lacurilor si din cursurile de apa - 257.817 mc;

din albia minora a Dunarii - 815.442 mc;

din terasele raurilor interioare - 1.970.264 mc.

Extractia de agregate minerale in cursul anului 2007 a avut in vedere una din urmatoarele finalitati:

in cazul exploatarilor care s-au realizat in cadrul albiilor raului Arges  si a fluviuluiDunarea:

reprofilarea sau regularizarea albiilor cursurilor de apa;

sistematizarea cuvetei acumularilor Mihailesti si Ogrezeni

in cazul exploatarilor realizate in terasele raurilor:

amenajarea de bazine piscicole;

coborarea cotei terenului in vederea redarii acestuia in circuitul silvic sau agricol;

desfiintarea unor depozite de agregate minerale existente pe diferite amplasamente.

1.4.2. Resurse naturale regenerabile

Caracteristica principalt a acestor resurse consta in capacitatea lor de regenerare continua, in conditii normale de viata a ecosistemelor in care se gasesc (ex: apa, aerul, vegetatia, energia eoliana etc.). Ele sunt practic inepuizabile, dar in acelasi timp sunt destructibile fiind sub influenta unor factori externi care produc transformari, uneori ireversibile asupra cadrului lor existential. In conditiile date, stocul disponibil la un moment dat se poate mentine stabil sau poate creste.

Resursele de materii prime regenerabile sunt cele mai importante resurse care sustin economia judetului in prezent si se prefigureaza ca ponderea acestora este in continua crestere.

1.5. Reteaua hidrografica

Lungimea retelei hidrografice pe teritoriul judetului Giurgiu este de 847 km, fiind compusa din:

- bazinul hidrografic al fluviului Dunarea pe o lungime de 122 km;

- bazinul hidrografic al raului Arges pe o lungime de 725 km.

Densitatea medie a retelei hidrografice pe teritoriul judetului Giurgiu este de 0,24 km/kmp. Principalele cursuri de apa sunt: Dunarea si raul Arges cu afluenti sai: Neajlov, Calnistea, Dambovnic, Sabar si Ciorogarla. Volumele de apa, propuse a se preleva, respectiv prelevate din cele doua bazine hidrografice, in cursul anului 2007, sunt prezentate in tabelul urmator.

Reteaua hidrografica este completata de lacuri naturale (13,44 kmp) precum si de lacuri artificiale (28, 07 kmp). Pe teritoriul judetului Giurgiu se afla un numar de 115 lacuri de acumulare din care:

7 (6 permanente si 1 nepermanent) aflate in administrarea AN APELE ROMANE avand folosinta complexa (atenuare viituri, producere energie electrica, irigatii, piscicultura si agrement);

40 aflate in administrarea Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol;

68 aflate in administrarea consiliilor locale si diversilor agenti economici.

Fluviul Dunarea

Fluviul Dunarea, al doilea ca marime din Europa, ar putea fi cea mai bogata sursa de apa, insa caracterul sau international impune anumite limitari in utilizarea apelor sale. Albia fluviului Dunarea poate transporta pe teritoriul aferent judetului, in regimul parametrilor hidrologici modificati, prin indiguirea aproape continua de pe malul romanesc, debite maxime anuale, intre 13.400 mc/s (asigurarea de 5%)-17.100 mc/s (asigurarea de 1%).Regimul debitelor maxime naturale este influentat si controlat prin cele doua acumulari de la Portile de Fier. Principalele sisteme hidroameliorative de pe teritoriul judetului Giurgiu, care au ca sursa de alimentare fluviul Dunarea sunt:

amenajarea Gostinu-Greaca-Arges si Terasa Mihai Bravu (18,65 mc/s - priza de mal, km 473);

amenajarea Malu Rosu-Gostinu-Baneasa (2,4 mc/s - priza de tip gravitational, -km 478);

amenajarea Giurgiu-Razmiresti A+C (73,88 mc/s - priza de mal, km 490);

amenajarea Vedea-Slobozia (4 mc/s - sifon, km 503);

amenajarea C.A Pietrisu (SNIF-Suc. Teleorman) (2,08 mc/s, cu priza).

In vederea desfasurarii activitatii de piscicultura exista amenajarea piscicola Slobozia prevazuta cu statie de pompare reversibila ( 1,625 mc/s).

Raul Arges

Raul Arges se caracterizeaza printr-o vale lunga cu multe meandre, iar in aval de barajul Mihailesti secsiunea de scurgere este amenajata avand forma trapezoidala cu latimea de 60 m, pentru debite uzuale de 250 mc/s.

Resurse subterane

Principalele resurse subterane aflate in exploatare, in judetul Giurgiu, pentru alimentarea cu apa sunt urmatoarele :

pentru municipiul Bucuresti:

Front Arcuda-9400 mc/zi-130 puturi de medie adancime (59 in functiune);

Front Ulmi-44 000 mc/zi si 263 puturi de mics  si medie adancime (255 in funcsiune) si intrat in conservare la sfarsitul anului 2006.

pentru municipiul Giurgiu:

fronturile Bslanu, Slobozia I si II, Vieru, la care se adaugs doua

foraje localizate in intravilanul orasului Giurgiu, insumand un numsr de 49 puturi de mica adancime cu debitul de 31.190 mc/zi si 15 puturi de mare adancime cu un debit de 36.374 mc/zi;

pentru orasul Mihailesti: trei foraje de medie adancime;

pentru orasul Bolintin Vale: 2 foraje de medie adancime;

alimentarea cu apa a agentilor economici: SC Petromservice SA Bucures�ti -Sucursala Petromserice Videle - punct de lucru Roata:

Front I Roata - 350 mc/zi - 4 foraje de medie adancime (in functiune 2 foraje);

Front II Roata - 351 mc/zi - 3 foraje de medie adancime.

1.6. Solul

Judetul Giurgiu are o suprafata agricola de 277 735 ha, din care teren arabil 260 733 ha. Solurile caracteristice pentru aceasta zona fac parte din clasa molisolurilor, cele mai frecvente tipuri fiind solurile cernoziomice si cele cambice. In luncile raurilor se intalnesc solurile aluviale, iar pe alocuri, de-a lungul raurilor Calnistea si Neajlov, datorita excesului de umiditate, apar solonesurile (cu exces de saruri).

1.7. Vegetatie

Padurile au atat valoare economica, prin masa lemnoasa exploatata, cat si valoare ecologica, un hectar de padure producand circa 10 t oxigen pe zi (de 5 -10 ori mai mult decat orice alt covor vegetal cu conditia ca arborii sa fie sanatosi). Acestea au rolul cel mai important in mentinerea si reglarea echilibrului ecologic pe mari suprafete. Suprafata ocupata de paduri pe teritoriul judetului Giurgiu, in anul 2007 a fost de 34 602 ha. Padurile de lunca sunt constituite din specii lemnoase moi: salcie (Salix alba), plop (Populus alba), aninul negru (Alnus glutinosa). Vegetatia forestiera este constituita la nord de Lunca Dunarii, din paduri de stejar pedunculat (Quercus robur), stejar pufos (Quercus pubescens), stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), ulm (Ulmus foliacea), corn (Cornus mas).

Vegetatia este de tipul silvostepa, in cuprinsul judetului distingandu-se subraioanele vegetatiei tipice luncilor, a campurilor cu graminee in alternanta cu palcuri de padure in care predomina specii de salcami si subraionul padurilor de campie joasa - vechiul codru al Vlasiei. In prezent in mare parte distruse in beneficiul suprafetelor agricole.

1.8. Fauna

Cuprinde specii termofile:

Fauna stejaretelor cuprinde: soarecele pitic (Micromys minutus), soarecele de camp (Apodemus agrarius), privighetoarea (Luscinia luscinia), ciocanitoarea de stejar (Drendocopus medius), gusterul (Lacerta viridis viridis), soparla de padure (Lacerta taurica). Fauna pajistilor de lunca, a stufariilor si zavoaielor cuprinde: starcul cenusiu (Ardea cinerea), broasca raioasa (Bufo viridis), sarpele de apa (Natrix tessellata), broasca de lac (Rana esculenta), rata mare (Anas platyrhinchos), pitigoiul de stuf (Panurus biarmicus), mierla (Turdus merula), graurul (Sturnus vulgaris) si cucul (Cuculus canorus).

Mamiferele se impun prin cateva specii: mistretul (Sus scrofa), dihorul (Mustela eversmanni), popandaul (Citellus citellus), soarecele de camp (Microtus arvalis), iepurele (Lepus europaeus) si vulpea (Vulpes vulpes). Fauna acvatica se impune prin specii de animale tipice ca: nurca (Lutreola lutreola), vidra (Lutra lutra), stiuca (Esox lucius), crapul (Cyprinus carpio), salaul (Stizostedion lucioperca), scrumbia de Dunare (Alosa pontica).

1.8. Demografie

In judetul Giurgiu zona urbana este formata de municipiul Giurgiu si orasele Mihailesti si Bolintin Vale. Conform studiului de fundamentare privind situasia demografics in ultimii 10 ani, numarul de locuitori ai municipiului Giurgiu a scazut datorita situatiei economice care a generat somaj (inchiderea marilor agenti economici). Astfel, fata de anul 1992 cand populatia municipiului Giurgiu era de 74 000 locuitori, in anul 2007 numarul locuitorilor a scazut la 68 923 locuitori.

In celelalte orase Mihailesti si Bolintin Vale populatia a ramas aproape constanta intrucat in aceste orase nu au fost inregistrate modifictri majore ale activitatilor economice. Se preconizeaza ca numarul locuitorilor in zonele urbane sa creasca datorita faptului ca economia a inceput sa se redreseze si va creste necesarul fortei de munca.

1.9. Gradul de urbanizare

Urbanizarea, definita ca fenomen de crestere accelerata a populatiei urbane, de aparite de noi orase si de extindere in teritoriu a celor existente, presupune si necesita dezvoltarea unor facilitati semnificative din punct de vedere al sanatatii populatiei si protectiei mediului:

- alimentarea centralizata cu apa potabila;

- racordarea la reteaua de canalizare si epurarea apelor uzate menajere;

- sistem corespunzator de management al deseurilor.

Din punct de vedere teritorial-administrativ judetul Giurgiu cuprinde:

- municipiul Giurgiu;

- orasul Mihailesti;

- orasul Bolintin Vale;

- 54 de comune cu 166 sate.

Orasul Giurgiu este ca ordin de marime de rangul III conform studiilor de amenajare a teritoriului European avand populasia cuprinsa in categoria 50 000 - 100 000 locuitori. Municipiul Giurgiu are o suprafata de 4 865 ha. Celelalte doua orase, Mihailesti si BolintinVale au suprafete de 6 812 ha, respectiv 4 042 ha.

Date fiind fazele parcurse si tendintele care se manifesta in evolutia oraselor in context European, orasul Giurgiu s-a dezvoltat ca o localitate de interes regional. Principalele functii ale municipiului Giurgiu sunt:

Functii administrative si servicii publice superioare de interes regional, cu unele functii internationale (de exemplu pentru zona de frontiera si dunareana);

Functii de servicii legate de caile de comunicatie datorita faptului ca Giurgiu este un oras plurinodal de circulatie rutiera, feroviara si navala;

Functii comerciale la nivel national, international si regionale.

Concentrarile urbane

Dezvoltarea unei asezari urbane este determinata semnificativ de schimbarile care se produc in structura economiei locale, in structura populatiei si in cultura comunitara. Ea este influentata de aplicarea unui management adecvat, care trebuie sa fie axat pe urmatoarele 4 directii principale:

- dezvoltarea infrastructurii;

- asigurarea accesului la locuinta;

- protectia mediului ambiant;

- diminuarea saraciei.

Dezvoltarea unui sistem urban trebuie sa tina seama de caracterul limitat al resurselor, urmarind permanent alocarea echilibrata a acestora. Situatia concentrarilor urbane, la nivelul judetului Giurgiu, este prezentata in tabelul de mai jos:

Concentrarea urbana

Populatia existenta in mediul urban (in cele 3 orase) raportata la populatia judetului Giurgiu este prezentata in tabelul urmator:

Concentrarile urbane reprezinta 31,17 % din totalul populatiei judetului Giurgiu.

Situatia asezarilor umane

La nivelul judetului Giurgiu exista un numar de 125 490 locuinte dintre care 33 146 locuinte sunt in mediu urban.

Concluzii

Datorita amplasarii pe cursul inferior al Dunarii, judetul Giurgiu are legaturi fluviale cu cele 8 tari riverane si iesire la Marea Neagra. Aceasta ii ofera posibilitatea dezvoltarii economice si sociale, dar si dezvoltarea turismului in zona datorita potentialului de care dispune.

1.10. Principalele programe de dezvoltare de care a beneficiat judetul Giurgiu

Principalele programe de mediu de care a beneficiat judetul Giurgiu sunt:

1. Asistenta tehnica pentru imbunatatirea capacitatii institutionale a beneficiarilor ISPA in sectorul apa potabila/apa uzata in Romania - obiectiv principal - crearea operatorului unic general
2. asitenta tehnica pentru pregatirea proiectelor in sectorul apa potabila/apa unzata - obiectiv general - Asigurarea unui management corespunzator al apei potabile si al apei uzate, in conformitate cu prevederile Directivelor UE.
3. Introducerea contorizarii individuale la alimentarea cu apa a consumatorilor din municipoiul Giurgiu - obiectiv general - Reducerea consumului de apa in municipiul Giurgiu
4. introducerea contorizarii individuale la alimentarea cu apa a consumatorilor din municipiul Giurgiu - obiectiv general - Reducerea consumului de apa
5. Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectelor din sectorul deseuri - obiectiv general - Pregatirea aplicatiei in vederea obtinerii finantarii
6. Sistem integrat zonal de management al deseurilor pentru judetul Giurgiu - obiectiv general - Dezvoltarea unui system de management al deseurilor si ameliorarea problemelor ecologice
7. Monitorizarea si gestionarea consumurilor energetice - programul ALTENER  al Comisiei Europene prin asociatia Orase Energie Romania - obiectiv general - Imbunatatirea eficientei energetice si asigurarea unui management energetic efficient in cladireile scolare/municipale
8. Modernizarea sistemului de alimentare cu caldura si apa calda de consum P.T.17 din municipiul Giurgiu - obiectiv general - Imbunatatirea conditiilor de locuit la blocuri prin eficientizarea sistemului de alimentare cu caldura si apa calda de consum
9. Panouri solare pentru locuinte sociale, in municipiul Giurgiur - obiectiv general - Imbunatatirea conditiilor de locuit prin asigurarea apei calde de consum pet imp de vara
10. Realizarea drumului de centura/ imbunatatirea infrastructurii de acces la granite - obiectiv general - Facilitatea accesului spre port, imbunatatirea conditiilor de traffic in Giurgiu si reducerea emisiilor in traficul rutier.
11. Realizarea retelei de aductiune si distributie gaze naturale - Crearea unor conditii optime de locuit pentru populatia municipoiului, imbunatatirea calitatii aerului
12. "Zona rezidentiala si de agreement Vama Noua - Giurgiu 2" Racordarea la utilitati apa-canal - obiectiv general - Realizarea conditiilor optime pentru derularea investitiilor in aria proiecului Racordarea la utilitati apa-canal. Promovarea unui turism ecologic
13. Amenajare Lac Prietenia in zona de agreement Parc Steaua Dunarii - obiectiv general  - Promovarea unui turism ecologic
14. Ansamblul "Steaua Dunarii/Zona de agreement Steaua Dunarii" - obiectiv general - Promovarea unui turism ecologic
15. Consolidarea, restaurarea, amaneajarea si extinderea Ateneului Nicolae Balcescu - obiectiv general - Consolidarea si punerea in valoare a obiectivelor culturale si turistice
16. Consolidarea Turnului Ceasornicului si amenajarea zonei adiacente - obiectiv general - Consolidfarea si punerea in valoare a obiectivelor culturale si turistice
17. Crearea de noi spatii verzi si de recreere la nivel orasenesc si de cartier - obiectiv general - Asigurarea rapostului locuitor/spatiu verde in conformitate cu standardele in vigoare

Cap.2. Structura economica in profil sectorial a judetului

  2.1. Structura generala

In tabelul de mai jos sunt prezentate domeniile de activitate cu cea mai mare pondere in economia judetului

Se observa faptul ca Judetul Giurgiu este un judet preponderent agricol (36.3%).

2.2. Agricultura

Fondul funciar al judetului in profil teritorial in suprafata de 352.602 ha, cuprinde 277.965 ha teren agricol (din care 99% in sectorul privat ) si 74.637 ha teren neagricol.

Suprafata arabila este de 261.082 ha din care 99% in domeniul privat, vii 4.194 ha, livezi 831 ha, pasuni 11.776 ha si fanete 82 ha.

In prezent pe teritoriul judetului Giurgiu functioneaza 192 exploatatii cu personalitate juridica cu o suprafata arabila utilizata de 90.162 ha, 315 exploatatii de tip familial cu o suprafata arabila utilizata de 5.642 ha, restul suprafetei arabile de 165.278 ha (63,3%) se regaseste in gospodariile individuale ale populatiei.Tipul de sol care predomina este cernoziomul (incadrat in zona I de fertilitate in sudul judetului, in zona II de fertilitate in centrul si estul judetului) si sol brun roscat si brun de padure (in zona III de fertilitate in nordul judetului).Sub aspectul suprafetelor cat si al productiilor obtinute predomina culturile de grau (75.908 ha), porumb (65.081 ha) si floarea soarelui(36.539 ha). Alte plante cultivate: orz, orzoaica, soia, rapita, legume, plante de nutret.

In sectorul zootehnic, la nivelul judetului Giurgiu, reprezentative sunt efectivele de bovine (37.840 capete), porcine(53.531 capete), ovine (70.519 capete) si pasari (2.087.168 capete).

Pescuitul, ca meserie si agrement, este facilitat de existenta unui fond piscicol impresionant si divers (crap, caras, somn, salau, stiuca, etc.) intins pe o suprafata de 2.444 ha luciu de apa administrate de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, filiala Calarasi. Pe raza judetului Giurgiu exista 28 unitati de productie in acvacultura cu o suprafata de 2.383 ha, 3 asociatii de pescuit sportiv, o asociatie de pescari profesionisti pentru pescuitul comercial exercitat in apele fluviului Dunarea.

2.2.1. Evolutia utilizarii solului in agricultura

Evolutia utilizarii solului in agricultura in perioada 1999-2007 este prezentata in tabelul si figura de mai jos., unde se observa ca incepand cu anul 2004, la nivelul judetului Giurgiu are loc o crestere a suprafetelor agricole.

Evolutia utilizarii solului in agricultura

2.2.2. Evoluta terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

Terenurile retrase din circuitul agricol pot avea caracter temporar sau definitiv. In anul 2007, suprafata de teren arabil scoasa din circuitul agricol a avut caracter definitiv si a fost utilizata pentru constructia de noi locuinte. Evolutia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol, in perioada 2000-2007 este prezentata in tabelul si figura de mai jos, de unde se poate observa o crestere a acestor  suprafete in perioada 2005-2007.

Evolutia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

2.2.3.Evolutia suprafetelor de paduri regenerate

Ecosistemele forestiere protejeaza calitatea principalilor factorilor de mediu - aer, apa, sol, flora si fauna. In cadrul reconstructiilor ecologice padurea reprezinta un mijloc de mare eficienta, de cele mai multe ori indispensabila. Extinderea suprafetei padurilor se face prin regenerarea tuturor suprafetelor de padure si prin impadurirea terenurilor fara vegetatie forestiera care nu au alte folosinte. Evolutia suprafetelor impadurite in perioada 1999-2007 este prezentata in tabelul.

2.2.4.Evolutia septelului( bovine, porcine, pasari)

Datorita pozitiei geografice, in judetul Giurgiu sunt conditii favorabile cresterii animalelor in gospodariile individuale ale populatiei. Evolutia efectivelor de animale in perioada 1999-2007 este prezentata in tabelul

	Dinamica septlului

2.2.5.Agricultura ecologica

Agricultura va trebui in viitor sa se preocupe mai mult de activitati direct legate de protectia mediului, societatea doreste ca oamenii sa refaca peisajele si cadrul natural afectat de activitatile umane daunatoare, spatiile rurale viabile sa fie pastrate si ocrotite.

Agricultura ecologica este un sector dinamic in Romania, care a cunoscut in ultimii ani o evolutie ascendenta, atat in sectorul animalier, cat mai ales, in sectorul vegetal. La nivelul judetului Giurgiu agricultura ecologica este aplicata la scara mica la nivelul unitatilor gospodaresti individuale.

2.2.6.Utilizarea durabila a solului

Utilizarea durabila a solului implica diverse actiuni pe termen lung prin care sa se asigure, in paralel cu obtinerea unor rezultate economice pozitive si o pastrare si o imbunatatire a calitatii solului. Aplicarea principiilor agriculturii moderne (rotatia culturilor, utilizarea biofertilizatorilor, promovarea lucrarilor de imbunatatire calitativa a solului) reprezinta un pas inainte in asigurarea unei dezvoltari durabile a acestui sector.

Gestionarea durabila a solului inseamna combinarea tehnologiilor si a activitatilor, urmand politica menita sa asigure integrarea principiilor socio-economice cu preocuparile privind protectia mediului inconjurator, astfel incat sa se realizeze concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentara, protectia calitatii solului, viabilitatea economica si acceptabilitatea sociala.

2.3. Industria

2.3.1. Structura productiei industriale pe principalele activitati

Indicatorii statistici pentru productia industriala:

- indicii productiei industriale -serie bruta (anul 2007 fata de 2006) = 107,2%

- indicii volumului cifrei de afaceri (anul 2007 fata de 2006) = 109,2%.

In judet exista 2  parcuri  industriale:

- Parcul Tehnologic  si  Industrial  Giurgiu  Nord  - unde isi desfasoara activitatea 13 societati comerciale cu cca. 1.500 salariati cu posibilitati de extindere de pana la 3.500 salariati, in domeniile urmatoare: tesatorie, finisaj, confectii, chimicale, prelucrarea si fasonarea sticlei plate, mobila;

- Parcul Industrial Bolintin Deal - in suprafata de 143 ha nu este inca functional.

In municipiul Giurgiu functioneaza de asemenea S.C. Administratia Zonei Libere Giurgiu S.A., care este intinsa pe o suprafata de 160 ha si care beneficiaza de lucrari de infrastructura, de suprastructura,  legaturi telefonice prin fibra optica, spatii libere pentru productie si comert. In prezent aici isi desfasoara activitatea cca. 3000 de persoane in cele peste 200 de societati comerciale cu capital strain, mixt sau romanesc, precum si firme straine.

Interesul pentru Zona Libera Giurgiu nu se limiteaza la facilitatile fiscale si vamale, investitorii apreciind amplasamentul favorabil care confera legaturi de transport cu principalele culoare de trafic rutiere, feroviare si fluviale internationale. Printre companiile care isi desfasoara activitatea in Zona Libera Giurgiu mentionam: Flamingo Computers, Ager Business Tech, MB Distribution, Hyundai Auto Romania, etc.

Pentru atragerea de noi clienti, Administratia Zonei Libere Giurgiu a inceput o noua activitate, de operare containere si marfuri generale in Terminalul  din Zona Libera Giurgiu. Pana la momentul deschiderii acestui prim terminal, in nici unul dintre porturile fluviale si fluvial-maritime romanesti nu a existat nici un terminal de containere pe Dunare, atat in sectorul de navigatie la granita dintre Romania si Bulgaria, cat si in sectorul strict romanesc.

Obiectivul este integrat intr-o structura generatoare de fluxuri de trafic prin legaturile cu principalele terminale la Dunare (din tari ca Ungaria, Slovacia, Austria, Germania), cu terminalele de containere din Constanta, dar si cu traficul de marfuri din Orientul apropiat catre Europa de Vest.

2.3.2.Poluarea din sectorul industrial si impactul acesteia asupra mediului

Activitatea industriala in judetul Giurgiu este diversificata fiind reprezentata de un numar de aproximativ 812 agenti economici. Principalele ramuri industriale sunt: industria alimentara  si a bauturilor alcoolice, industria constructiilor metalice, industria de confectii si imbracaminte, industria prelucrarii lemnului, productia de mobilier, industria extractiva, a produselor textile si a incaltamintei, industria chimica, industria produselor minerale, nemetalice, a masinilor si echipamentelor, ponderea fiind ilustrata in tabelul de mai jos.

	Principalele ramuri industriale

In judetul Giurgiu exista o crestere de 33,91% a agentilor economici, fata  de anul 2006. Daca industria a inregistrat o oarecare stagnare ca numar de agenti economici, dar o scadere ca pondere a ramurii din totalul numarului de agenti, o crestere evidenta au inregistrat serviciile si mai ales, comertul, care reprezinta 66,33% din activitatea economica declarata a judetului. De asemenea, s-a inregistrat si cresterea numarului de agenti economici care desfasoara activitati de constructii. Aceste date sunt prezentate, astfel:

Industria poate genera poluarea tuturor factorilor de mediu daca nu sunt respectate

prevederile din actele de reglementare emise de autoritatea de mediu (avize, acorduri,

autorizatii de mediu si autorizatii integrate de mediu).

2.3.3. Consumul brut de energie

In anul 2007, singura centrala electrica de termoficare de pe raza judetului Giurgiu -

SC Uzina Termoelectrica Giurgiu S.A., a utilizat urmatoarele cantitati de combustibil in

vederea producerii de energie electrica si termica, prezentate in tabelul 12.3.2.

Cantitatile de combustibil folosite de SCUT Giurgiu SA

Totodata, la nivelul judetului Giurgiu volumul de gaze naturale distribuite, in anul 2007,

a fost de 6099 mc, din care pentru uz casnic s-a utilizat o cantitate de 2613 mc.

Consumul de energie, il putem imparti in doua categorii importante:

- energie electrica

- energie termica.

Principalii consumatori de energie electrica sunt: industria, iluminatul public si populatia. Industria detine inca o pondere ridicata din totalul de consum energetic, aproximativ 60%, desi in ultima perioada consumul industrial a scazut continuu si se remarca o crestere consumului la nivelul populatiei.

2.3.4.Evolutia energiei in perioada 1999- 2007

Problemele legate de poluarea atmosferei au determinat ca politicile energetice si include o componenta importanta orientata spre cresterea eficientei utilizarii energiei. Cantitatea de energie electrica furnizata de SC "Electrica Muntenia Sud"- SA Sucursala Giurgiu intre anii 1999-2007 este prezentat in tabelul si graficul de mai jos.

Cantitatea de energie furnizata de Electrica Muntenia Sud

Tendintele generale ale evolutiei consumului in anii urmatori la nivel de judet sunt pentru o crestere de pana la 10%.

Cantitatea de energie electrica furnizata de SCUT SA intre anii 1999-2007 este

prezentat in tabelul urmator:

Cantitatea de energie furnizata de SCUT SA

Pentru anii urmatori SC Uzina Termoelectrica Giurgiu S.A. preconizeaza o crestere de aproximativ 2-3 % a consumului de energie termica la nivelul mun. Giurgiu. Cantitatea de energie electrica produsa intre anii 1999 - 2007 in microhidrocentrala de la Mihailesti apartinand S.C. Hidroelectrica S.A. este prezentata in tabelul si graficul urmator.

2.4. Infrastructura

2.4.1. Transporturile

Transportul feroviar, auto, maritim, aerian, reprezinta un domeniu important al activitatii economico-sociale prin intermediul caruia se realizeaza deplasarea sau stramutarea in spatiu a bunurilor si persoanelor in scopul satisfacerii intereselor materiale si spirituale ale societatii omenesti. Pe teritoriul judetului Giurgiu exista: transport rutier, transport feroviar si transport naval. La nivelul judetului Giurgiu exista o retea de drumuri publice cu o lungime de 1085 km, avand o densitate de 30,8/ 100 km2. Lungimea cailor ferate din judet este de 111 km, din care 48 km cai ferate electrificate. Datorita faptului ca Municipiul Giurgiu este localizat in zona de frontiera, fiind legat de orasul Ruse, Bulgaria prin Podul Prieteniei si este port la Dunare este expus atat traficului rutier cat si celui naval.

2.4.2. Situatia parcului auto

La nivelul judetului Giurgiu situatia parcului auto este prezentata in tabelul

	Situatia parcului auto

La nivelul judetului Giurgiu situatia parcului auto a fost imbunatatita, ca si in multe alte judete, printr-un program de revalorificare. Programul actual de revalorificare a autovehiculelor vechi din Romania, gestionat de Ministerul Mediului ofera proprietarilor de automobile cu vechimea de peste 12 ani o suma care este folosita ca avans pentru achizitionarea unui nou automobil, fiind un mijloc de stimulare a inlocuirii treptate a acestor autovehicule mai vechi si aduce beneficii substantiale pentru calitatea aerului din zonele urbane. Acelasi program de reanoire ar trebui sa fie aplicat in viitor si in cazul autocamioanelor pe motorina si prost intretinute, ceea ce ar contribui la reducere, intr-o masura mai mare, a reducerii emisiilor totale de particule in gazele de esapament ale motoarelor.

Politica de transport a Guvernului roman are drept obiectiv principal asigurarea unui sistem de transport flexibil, sigur si eficient, pentru deplasarea interna a bunurilor si a persoanelor. O prioritate urgenta este alinierea sistemului de transport romanesc la standardele europene

2.5. Industria forestiera

2.5.1. Fondul forestier

Subunitatile Directiei Silvice Giurgiu pe raza judetului sunt:

Ocolul Silvic Bolintin

Ocolul Silvic Comana

Ocolul Silvic Ghimpasi

Ocolul Silvic Giurgiu

Suprafata de padure gospodarita de acestea pe raza judetului Giurgiu 32 877 ha. Evolutia suprafetelor de teren acoperite cu paduri pe grupe functionale este prezentata in tabelul de mai jos.

2.5.2. Functia economica a padurilor

Functia economica a padurii se reflecta in principal in productia de masa lemnoasa, insa

importanta economica a acesteia nu se limiteaza numai la resursele naturale pe care le ofera (lemn, vanat, fructe, ciuperci, plante medicinale, miere, etc), ci si la faptul ca are un rol esential in conservarea mediului, asigurand servicii a caror valoare depaseste cu mult pe cea a produselor ei.

Situatia suprafetelor de fond forestier pe detinatori si masa lemnoasa bruta la nivelul anului 2007 este prezentata in tabelul urmator:

Suprafetele de fond forestier

Evolutia suprafetelor de fond forestier, pentru perioada 2003-2007, pe detinatori si

masa lemnoasa bruta este prezentata in tabelul si figura de mai jos.

	Evolutia suprafetelor de fond forestier

2.5.3.Masa lemnoasa pusa in circuitul economic

Situatia productiei de lemn a anului 2007, pusa in valoare prin ocoalele silvice ale

Directiei Silvice Giurgiu, este prezentata in tabelul urmator.

Evolutia masei lemnoase valorrificata

2.6. Comert, servicii si turism

La 31.12.2007, la nivelul judetului Giurgiu, erau inregistrati 7775 de agenti economici, din care: 2 regii autonome, 149 societati pe actiuni, 5276 societati cu raspundere limitata, 2333 persoane fizice si asociatii familiale, 15 societati cooperatiste.

2.6.1.Turismul

Regiune tipica de campie, judetul Giurgiu dispune de un important si variat potential turistic, legat fiind prin intreaga activitate din trecut si prezent de Dunare. Orasul Giurgiu a reprezentat unul dintre cele mai importante porturi internationale dunarene, situandu-se pe traseul coridorului de transport Pan - European nr.9.

Municipiul Giurgiu (situat la 65 km sud de Bucuresti), a fost primul oras legat feroviar de capitala tarii (1869). Prin constructia podului rutier si feroviar de peste Duna�re, numit "Podul Prieteniei" (2.200 m lungime), orasul a devenit un important centru de tranzit rutier, feroviar si fluvial. Un alt punct de atractie poate fi Podul Bizetz, construit in anul 1905 de inginerul Anghel Salingy, primul pod rutier si feroviar construit in curba din Europa. Printre obiectivele simbolice pentru municipiul Giurgiu se numaresc ruinele vechii cetati medievale, Muzeul de istorie, Turnul Ceasornicului (constructe din piatra masiva ridicata de turci in 1700) sau monumentele inchinate eroilor razboiului de independenta si ostasilor francezi cazuti la Giurgiu in primul razboi mondial. In judetul Giurgiu se gasesc de asemenea numeroase vestigii care atesta dezvoltarea vietii sociale si culturale pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri.

2.6.2.Dezvoltarea zonelor comerciale

Comertul reprezinta una din ocupatiile principale ale locuitorilor acestei zone, fiind favorizat de existenta Giurgiului ca vechi vad comercial la Dunare. Comertul reprezinta 93,72% din volumul serviciilor judetului Giurgiu. Reteaua comerciala existenta in judetul Giurgiu cuprinde un numar de aproximativ 3 700 societati comerciale. In acest an:

s-a pus in functiune magazinul Billa, pe o suprafata de 2135 mp.

pentru S.C. Metropolis Real Estate Developers S.R.L., A.P.M. Giurgiu a emis notificare de mediu pentru P.U.D. privind o suprafata de 195.232 mp, amplasata Zona Vama Noua, in vederea realizarii unui hypermarket, galerii comercilae, parcare, spatii de alimentatie publica, spatii verzi, lucrari de terasamente, retele tehnico edilitare, alei de acces carosabile si pietonale, alte lucrari

Cap.3. Tendinte de dezvoltare a judetului/regiunii

Actualmente, tara noastra se afla intr-o perioada de rascruce, cand, dupa aderarea la Uniunea Europeana, invata sa functioneze si sa traiasca la standardele acesteia din toate punctele de vedere, inclusiv ecologice. Prin accesarea fondurilor pe care Comunitatea Europeana le pune la dispozitie pentru a accelera acest proces complex si dificil al integrarii totale, se deschid Romaniei si implicit si judetului Giurgiu, oportunitati care se cer a nu fi irosite, ele constituind o sansa reala pentru iesirea din starea de anormalitate.

Prin urmare, daca se tine seama de dezideratele si eforturile continue ale autoritatilor teritoriale, de potentialul autohton, precum di de corelarea cu strategiile generale sau sectoriale care vizeaza dezvoltarea durabila la nivel national, se poate afirma ca tendintele de dezvoltare ale judetului nostru sunt la randul lor orientate catre Uniunea Europeana, ca reper deocamdata unic ce garanteaza o imbunatatire neta a starii de fapt.

Judetul Giurgiu isi cauta calea, iar dezvoltarea turismului pe teritoriul sau este una din pietrele de hotar in drumul catre dezvoltarea durabila. Astfel, pentru anul 2009 Consiliul Local Giurgiu si-a anuntat intentia de a continua demersurile care se impugn pentru dezvoltarea durabila a municipiului Giurgiu si cresterea potentialului turistic al zonei, prin proiectele:

" Amenajare Lac Prietenia in zona de agrement Parcul Steaua Dunarii din municipiul Giurgiu" a obtinut finantare in cadrul Programului Phare CBC de cooperare transfrontaliera Romania -Bulgaria si urmeaza a fi implementat in 2008

"Crearea zonei rezidentiale si de agrement Vama Noua Giurgiu II"

"Realizarea unui pasaj rutier peste calea ferata Giurgiu Nord - Ruse si a drumului de centura intre pasaj si DN5 Giurgiu - Bucuresti"

"Realizare Drum de centura tronson Penitenciar sos.Sloboziei DN5B-DN5C"

"Tabara pentru elevi in Padurea Bnoaia- proiect in curs de realizare (in anul 2007 s-au cheltuit deja 76000 RON pentru realizarea acestui obiectiv)".

Amenajare parc in zona Clopotari (cca 2500 m2)

Exista, de asemenea, premise pentru o planificare strategica a turismului in Giurgiu, in scopul identificarii si articularii unor trasee turistice comune romano-bulgare, in interesul dezvoltarii durabile pe ambele maluri. Pe termen mai lung, respectiv pana in anul 2010, Consiliul Local Giurgiu isi propune sa duca la indeplinire mai multe proiecte mari, pentru dezvoltarea turistica a municiupiului Giurgiu. Printre ele, sunt:

"Dig zona rezidentiala si de agrement Vama Noua - Giurgiu 2, tronson TR9 - Malu Rosu" (proiect inaintat ca propunere pentru Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului)

"Amenajarea unui debarcader pentru agrement si sport pe Canalul Plantelor"

Proiectul" Itinerarii turistice integrate in Euroregiunea Ruse-Giurgiu, modernizare baza de ambarcatiuni pentru agrement"

Proiectul "Punerea in valoare a Cetatii lui Mircea cel Batran", care prevede restaurarea si reconstructia partiala a portiunilor deteriorate, amenajarea aleilor de acces pentru vizitatori, imprejmuire si semnalizare iluminare pe timpul noptii

Infiintarea unui birou informativ turistic "Birou al Dunsrii"

Construirea falezei pe malul Dunarii"

Construirea unei piste moderne pentru biciclete de-a lungul Dunarii

"Amenajare zone de agrement si imbaiere pe fluviul Duntrea, in zona km 482-486

"Amenajare muzeu de sit si punerea in valoare a Sitului arheologic Malu Rosu", care prevede pregstirea terenului arheologic, protejarea obiectelor descoperite cu rasini speciale, realizarea utilitatilor si a infrastructurii de acces la situl arheologic, construirea muzeului de sit si in cele din urma redarea in circuit a sitului.

Aceste proiecte isi propun indeplinirea obiectivului "Crearea unei zone turistice de atractivitate la sud de Bucuresti, pe malul Dunarii" din cadrul Planului Local de Actiune pentru, Mediu al judetului Giurgiu. La randul sau, Consiliul Local Gradinari a inaintat propunerea de proiect pentru Planul National de Actiune pentru Mediu "Agrement si recreere in conditii ecologice la comuna Gradinari, judetul Giurgiu" pentru amenajarea unei zone de agrement si turism ecologic la marginea padurii Gradinari, pe malurile raului Argea prin asigurarea de facilitati pentru colectarea si depozitarea deseurilor la standarde europene, spatii verzi cu alei, amenajate cu spatii pentru joaca, strand si plaja si pescuit sportiv si de agrement.

Proiectul raspunde obiectivului "Amenajarea si intretinerea zonelor pentru practicarea turismului ecologic in padurile si zonele din judetul Giurgiu" din Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Giurgiu.

Proiectul prevede amenajarea unei suprafete de 15 ha, corespunzator standardelor europene de turism ecologic: construirea unui strand pentru imbaere in conditii desiguranta; 2 ha plaja amenajata si intretinuta corespunzator; facilitati pentru colectarea si depozitarea deseurilor la standarde europene, 4 ha spatii verzi amenajate pentru campare, prevazute cu alei si cu spatii pentru joaca, trei terenuri sportive. Toate acestea pentru a asigura conditii de practicare a unui turism ecologic pentru minimum 1000 de turisti saptamanal, in sezonul estival.

De asemenea, pana in anul 2010, Directia Silvica prin Administratia Parcului Nartural Comana, impreuna cu Consiliul Judetean Giurgiu si Consiliile locale din aria Parcului Natural Comana isi propun Proiectul "Parc Natural Comana- mentinerea biodiversitatii si protectia habitatelor", care intentioneaza sa sporeasca gradul de atractivitate turistica al parcului. In acest context, proiectul Agentiei pentru Protectia Mediului Giurgiu "Oamenii iubesc frumusetea batranei naturi!"- PEONY, daca va beneficia de sprijin financiar in cadrul Axei prioritare 4 a POS Mediu va pregati populatia locala pentru cunoasterea si respectarea patrimoniului natural al parcului si pentru practicarea unui turism ecologic in zona.

Cap.4. Strategia de dezvoltarea a judetului Giurgiu in zone rurale

4.1. Prezentare generala a zonelor rurale din judetul Giurgiu

Situat in Campia Dunarii, judetul Giurgiu si-a pastrat de-a lungul timpului caracterul sau predominant agricol, in ciuda faptului ca portul Giurgiu, resedinta sa traditionala, a cunoscut o vreme un proces de industrializare fortata care a concentrat grupuri insemnate din populatia satelor in perimetru urban. Fenomenul depopularii rurale a avut consecinte negative pentru ambele zone ale habitatului:

zona urbana a fost supusa unei puternice presiuni din partea celor veniti la oras,

zona rurala a decazut demografic, ramanand golita si de elementul genetic calitativ.

Judetul fiind situat in imediata vecinatate a municipiului Bucuresti, un segment reprezentativ din randul celor care au dobandit calificari au migrat catre capitala, in cautarea unui trai mai bun.

Datorita transformarilor profunde intervenite in sectorul agricol din tara dupa 1990, si agricultura judetului a capatat un caracter extensiv, de subzistenta. In urma faramitarii excesive a exploatatiilor agricole si a ofertei de materii prime agricole s-a accentuat inclinatia producatorilor agricoli individuali spre autoconsum, iar capacitatile de prelucrare din industria alimentara au ramas in mare parte neutilizate, ele fiind dimensionate pentru furnizorii mari de materii prime agricole. Gradul redus de utilizare a capacitatilor de productie a determinat ca pe unitatea de produs finit sa se inregistreze costuri fixe mari si, impreuna cu diminuarea drastica a puterii de cumparare a populatiei, au condus la diminuarea cererii interne de produse alimentare, aspect ce s-a transformat in principalul factor de franare a relansarii cresterii productiei si a performantei in acest sector.

Printre alte probleme identificate in regiune, se numara:

infrastructura judetului slab dezvoltata (trei unitati administrativ teritoriale au alimentare cu apa in sistem centralizat, alte sapte sunt in faza de receptie,  retea de canalizare aproape inexistenta in zona rurala, drumuri nemodernizate);

probleme sociale (lipsa societatii civile, lipsa serviciilor sanitare educationale);

oportunitati de afaceri scazute;

lipsa unei strategii locale;

agricultura ineficienta (ferme mici, piata desfacere nefunctionala, problema restituirii pamantului, sistem de irigatii dezafectat, pret scazut al produselor agricole, acces greu la credite, mediu de afaceri necompetitiv)

4.2. Cadrul de programe al dezvoltarii zonelor rurale

Printre obiectivele Uniunii Europene privind politica agricola se numara:

agricultura competitiva (abandonarea garantarii preturilor);

dezvoltare rurala integrata (noi posibilitati de venituri si locuri de munca);

asistarea prin programe integrate de finantare structurala a regiunilor Uniunii Europene defavorizate (denumite regiuni de obiectiv 1).

Edificarea unei strategii de apropiere trebuie sa permita tuturor tarilor candidate adoptarea cadrului juridic comunitar si accelerarea alinierii la normele comunitare, la politica economica, sociala si ambientala. In paralel cu acordurile referitoare la Europa, trebuie incheiate parteneriate individuale de aderare si intensificate ajutoarele comunitare. Parteneriatele de aderare contin prioritati, principii si obiective.

Experienta Uniunii Europene si caracteristicile  zonelor rurale ale celor doua regiuni permit formularea urmatoarelor principii ale politicii de dezvoltare rurala la nivel national:

dezvoltarea integrata: revigorarea economiei rurale, a infrastructurii, mediului, culturii si societatii; crearea conditiilor pentru oferirea de bunuri si servicii utilizand mestesugurile si intelectualitatea rurala, incurajarea dezvoltarii de intreprinderi mici si mijlocii;

sporirea valorilor rurale pozitive: traditii de familie, intarirea identitatii locale; pastrarea specificului istoric si cultural al regiunilor rurale;

aplicarea bunelor practici pentru dezvoltare durabila, cum ar fi principiile de utilizare rationala si durabila a resurselor naturale.

Luand in considerare cele de mai sus, Planurile Nationale de Dezvoltare ale Agriculturii si zonelor Rurale formuleaza urmatoarea prioritate: "Dezvoltarea integrata a zonelor rurale cu scopul de a intari economia acestora si de a limita depopularea".

In cadrul politicilor de dezvoltare o importanta capitala o are implementarea structurilor administrative eficace si formarea personalului administrativ, eliminarea disfunctionalitatilor pietei funciare si elaborarea normelor specifice domeniilor veterinar si fitosanitar. Ajutoarele de preaderare in domeniul agricol permit subventionarea unei serii de masuri:

sporirea eficientei si calitatii la nivelul productiei, prelucrarii si comercializarii produselor agricole;

infiintarea grupurilor de productie si diversificarea economica;

imbunatatirea controlului veterinar si fitosanitar precum si a conditiilor de igiena;

imbunatatirea protectiei mediului, gestiunii mediului si apei;

actualizarea cadastrului;

imbunatatirea activitatilor silvice si adoptarea unor programe de impadurire;

pregatirea si perfectionarea profesionala;

dezvoltarea infrastructurii si reabilitarea satelor.

4.3. Analiza SWOT- analiza zonelor rurale din judetul Giurgiu

4.4. Scop, prioritati, cadru strategic si masuri pentru dezvoltarea durabila a zonelor rurale

Scopul principal pentru dezvoltarea zonelor rurale este: " Cresterea bunastarii si prosperitatii individuale si a comunitatii locale pe baza unei dezvoltari rurale durabile, in limitele suportabilitatii capitalului natural astfel incat sa garanteze calitatea vietii pentru generatiile viitoare".

Potentialul zonelor rurale din judetul Giurgiu pentru diversificarea activitatilor in agricultura este relativ bun. Conditiile clima-sol, posibilitatile de irigare in cele mai multe localitati sunt favorabile productiei agricole.

Prioritati in dezvoltarea zonelor rurale

Prioritatea principala in dezvoltarea zonelor rurale il reprezinta sprijinirea procesului de diversificare a agriculturii, incluzand activitati de afaceri rurale alternative.

A doua prioritate pentru zonele rurale o reprezinta dezvoltarea resurselor umane si in special infiintarea si intarirea unor grupuri de initiativa si ONG-uri pentru dezvoltarea zonelor rurale. Scopul este de a promova si implementa activitati de training vocational pentru tineri.

A treia prioritate este reabilitarea infrastructurii pentru intarirea comunitatilor rurale din punct de vedere economic si social.

Cadru strategic

Strategia face legatura intre analiza SWOT, prioritati si masuri.

Obiectivele generale rezultate in urma analizei SWOT vor fi realizate printr-un numar de masuri si sub-programe.

Analiza SWOT ofera rationamentul pentru strategia de dezvoltare a zonelor rurale. S-a formulat un set de obiective strategice si anume:

restructurarea radicala prin diversificarea afacerilor din domeniul agricol in concordanta cu oportunitatile de angajare in zonele rurale (sub-program1);

adaptarea resurselor umane la nevoile economiei de piata si in contextul aderarii la Uniunea Europeana, prin imbunatatirea educatiei vocationale si infiintarea de grupuri de initiativa locala pentru dezvoltare (sub-program 2);

dezvoltarea infrastructurii in zonele rurale precum si conservarea bunurilor existente (sub-program 3);

Obiectivele programului

Obiectivele programului strans legate de scopurile strategice, sunt concentrate in : Viziune globala asupra zonelor rurale din judetul Giurgiu.

Viziune: "Dezvoltarea durabila prin intarirea economica, sociala si ecologica a zonelor rurale din judetul Giurgiu, astfel incat bunastarea populatiei sa aiba un nivel comparabil cu cel din Europa Centrala"

Obiective generale:

Obiective specifice:

Obiectivele restructurarii afacerilor din zonele rurale:

imbunatatirea performantelor firmelor existente prin ajutorarea lor cu tehnologie care sa implice productii bazate pe agricultura alternativa;

sporirea vanzarii de bunuri si servicii prin masuri active de marketing.

Obiectivele training-ului de resurse umane

sprijinirea si incurajarea training-ului pentru angajati si pentru someri;

sprijinirea infiintarii si consolidarii ONG-urilor si grupurilor de initiativa.

Obiectivele de infrastructura in zonele rurale

intretinerea retelei de drumuri si facilitarea accesului turistilor in zonele rurale;

extinderea retelelor de alimentare cu apa si canalizare;

protejarea cadrului natural si imbunatatirea calitatii vietii rurale.

4.4. Masuri pentru implementarea strategiei de dezvoltare rurala durabila

Masurile de dezvoltare a zonelor rurale au caracter de activitati organizationale necesare pentru utilizarea oportunitatilor de finantare oferite de programul SAPARD (Program Special de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala).   

Masurile specifice pentru perioada de planificare sunt:

Dezvoltarea si raspandirea de practici agricole ecologice, diversificarea activitatilor rurale care sa  furnizeze venituri alternative;

Planificarea pe termen lung a procesului de sprijinire a trainingului vocational si recalificarii fortei de munca in concordanta cu masurile de restructurare si diversificarea activitatilor economice din agricultura;

Incurajarea si sprijinirea infiintarii de ONG-uri puternice pentru dezvoltarea zonelor rurale;

Intretinerea si imbunatatirea infrastructurii de drum din judetul Giurgiu si districtul Ruse;

Activitati de renovare si conservare a traditiilor si monumentelor culturale ale localitatilor Giurgiu, Comana, Herasti, Slivo Pole, Ivanovo, Dve Mogili, Borovo, Slivo Pole, Tenovo.

4.5. Recomandari pentru implementarea strategiei de dezvoltare rurala in judetul Giurgiu

Transpunerea politicii agricole a Uniunii Europene catre noi state membre ar putea determina o si mai mare ascutire a problemelor legate de excedentele structurale ale diverselor produse agricole. Pe de alta parte exista perspective bune in ceea ce priveste exporturile alimentare pe pietele internationale. Cresterea cererii poate deveni o noua sansa pentru agricultura europeana si pentru produsele sale de calitate ridicata. Pentru aceasta trebuie ca produsele agricole sa fie competitive si sa existe posibilitati de a le exporta fara subventionari.

Agricultura si silvicultura, ambele europene, vor trebui in viitor sa se preocupe mai mult de activitati direct legate de protectia mediului; societatea doreste ca oamenii sa refaca peisajele si cadrul natural afectat de activitatile umane daunatoare, spatiile rurale viabile sa fie pastrate si ocrotite. In acest sens vor trebui  gasite alte surse de venituri.In cadrul negocierilor pentru aderare nu exista nici invingator, nici invins; toata lumea trebuie sa-si gaseasca locul. Tarile care vor deveni parte integranta a Uniunii Europene vor aduce Comunitatii fortele si slabiciunile lor. Dezvoltarea punctelor tari precum si eliminarea slabiciunilor constituie propunerile pentru pregatirea aderarii si pentru reforma politicilor comunitare actuale.

Cap.5. Pozitia judetului Giurgiu in cadrul regiunii Sud Muntenia

6.3.    Caracterizarea Regiunii Sud-Muntenia - Analiza SWOT

Judetul Giurgiu face parte din Regiunea Sud Muntenia care este situata in partea de sud a Romaniei, avand o suprafata de 34.453 km2 (14.45 % din suprafata Romaniei), alaturi de judetele  Arges, Calarasi, Dambovita, Ialomita, Prahova si Teleorman.

Pentru o caracterizare si o evidentiere mai buna a situatiei regiunii Sud Muntenia, in tabelul de mai jos este prezentata analiza SWOT a regiunii, pentru o intelegere cat mai exacta a nivelului de dezvoltare a regiunii din care face parte judetul Giurgiu.

Analiza SWOT a regiunii Sud Muntenia

5.2. Orgnizarea administrativa

Regiunea Sud este situata in partea de sud a Romaniei, avand o suprafata de 34.453 km2 (14.45 % din suprafata Romaniei), corespunzatoare judetelor Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman. In partea de sud, regiunea se invecineaza cu Bulgaria. Relieful regiunii este caracterizat de predominanta formelor de relief de joasa altitudine: campii si lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% si doar 9,5 % munti.

Populatia totala a celor sapte judete componente era, in 2005, de 3.342.042 locuitori, reprezentand 15,4% din populatia Romaniei. Densitatea populatiei este de 96,6 loc/km2, valoare superioara mediei pe tara (90,7 loc/km2).

Judetul Giurgiu ocupa o suprafata toatala de 3526 km2, 10,23% din totalul suprafetei regiunii Sud Muntenia de 34453 km2. In judetul Giurgiu exista 286 208 locuitori, adica 8,61% din totalui populatiei regiunii. Gradul de urbanizare al acestui judet este de 31.1%, sub nivelul regiunii din care face parte (41.7%), explicabil prin faptul ca doar 3 din cele 48 de orase existente in regiune fac parte din judetul Giurgiu,  majoritatea populatiei locuind in mediul rural (68.9%) in cadrul a 51 de comune (din total 517) si 166 de sate (din total 2018). Totodata, orasele exsistente au o infrastrutura deficitara, apropiata de cea a zonelor rurale.

5.3. Forta de munca si migratia

Ponderea populatiei ocupate era in 2005 de 30.8% din populatia judetului, sub media pe regiune (35.7%). In acelasi timp, se observa si faptul ca judetul giurgiu are cea mai mica pondere a populatiei ocupate din intreaga regiune, valorile cele mai ridicate inregistrandu-se in judetele Arges (39%) si Teleorman (37.7%).

Gradul de ocupare a populatiei pe sectoare de activitate, la nivelul judetului Giurgiu, indica o pondere ridicata a populatiei ocupate in agricultura (57.5%), peste media pe regiune (39.7) care este de asemenea ridicata, dar in descrestere. De asemenea, se inregistreaza ponderi relativ scazute ale populatiei ocupate in industrie (10.8%) si servicii (31.7%). Astfel, in cadrul regiunii Sud Muntenia, judetele sudice (Giurgiu, Teleorman, Calarasi) sunt preponderent agricole, iar judetele Prahova si Arges se cracterizeaza printr-o pondere ridicata a populatiei ocupate in industrie si servicii. 

In ceea ce priveste rata somajului, la 31 decembrie 2005, aceasta era de 5.6% la nivelul judetului Giurgiu, inregistrand un numar de 5198 de someri din totalul regiunii care inregistreaza 93142 de someri (7.3%). O valoare mai redusa a ratei somajului in cadrul regiunii o inregistreaya doar un singur judet, judetul Arges cu 5.2%.  Cele mai ridicate rate ale somajului se inregistreaza in judetele (12,1%) si Calarasi (9%). Astfel, se observa o diferentiere in intre nordul si sudul regiunii. Lipsa locurilor de munca in zonele rurale determina o masiva plecare catre Bucuresti si migratia tinerilor catre Europa de Vest, astfel incat satele si orasele mici se depopuleaza.

5.4. Economia regionala

In 2004, judetul Giurgiu a inregistrat cea mai mica valoare PIB/locuitor din cadrul regiunii de 1748.1 euro/locuitor, situata sub media regiunii de 2447 euro/locuitor, care, de asemenea, se afla sub media pe tara (2932.8 euro/locuitor). Cele mai mari valori din regiune s-au inregistrat in judetele Arges - 3071 euro/locuitor si Prahova - 2696,9 euro/locuitor.Trasatura esentiala a Regiunii Sud este reprezentata e impartirea acesteia in doua sub-arii cu caracteristici geografice si socio-economice iferite.

Partea de nord a Regiunii (judetele Arges, Dimbovita si Prahova) se caracterizeaza  rintr-un grad ridicat de industrializare,Prahova detinand locul 1 pe tara in ceea ce priveste productia industriala. Principalele probleme cu care se confrunta acest areal sunt legate e declinul unitatilor industriale, care a generat o rata ridicata a somajului. Inchiderea nor unitati industriale in zonele monoindustriale a determinat aparitia unor grave probleme conomice si sociale, in special in zonele urbane monoindustriale: Mizil, Moreni, lopeni, Urlati, Costesti si Campulung-Muscel.

Judetul Giurgiu se afla in partea  sudica a Regiunii alaturi de judetele Calarasi, Ialomita si Teleorman, care este o zona traditional subdezvoltata, reprezentand a doua zona de mare saracie in Romania (primul pol fiind cel din Regiunea Nord - Est). Ea se caracterizeaza prin preponderenta populatiei ocupate in agricultura. De altfel, suprafata judetelor componente este reprezentata in intregime de campie. In anii '70, intreaga zona a cunoscut o dezvoltare industriala artificiala. In prezent, suporta impactul sever al procesului de tranzitie spre economia de piata, prin inchiderea majoritatii unitatilor industriale reprezentative. Aceasta situatie caracterizeaza toate resedintele de judet, precum si arealele adiacente ale oraselor Turnu Magurele, Zimnicea, Alexandria, Videle, Giurgiu, Oltenita, Calarasi, Slobozia si Fetesti.

5.5. Infrastructura

5.5.1. Transport

Regiunea Sud Muntenia dispune de o retea de drumuri publice europene, nationale si judetene cu o lungime e 12.000 km (15 % din totalul national) si o retea feroviara de 1225 km (11,4% in reteaua nationala). Dunarea, artera fluviala europeana, inlesneste legaturile acestei regiuni cu principalele orase din bazinul sau hidrografic. In ceea ce priveste transportul rutier, regiunea beneficiaza de o buna deschidere interna si internationala, asigurata de 5 rumuri europene (E574, E81, E70, E85 si E60) si de autostrazile A1 (Bucuresti - Pitesti) si A2 (Bucuresti - Constanta, aflata partial in exploatare), insa doar 29,2% din totalul drumurilor publice sunt modernizate.

Judetul Giurgiu prezinta o pondere ridicata a drumurilor publice modernizate (35.1%), alaturi de judetele Calarasi (40.0%) si Teleorman (39.1%). Se observa faptul ca ponderile ridicate se inregistreaza in sudul regiunii, acestea datorandu-se ponderii mari pe care le au drumurile nationale in totalul drumurilor publice, in sudul regiunii (peste 23%), comparative cu nordul acesteia (sub 20%).

Mai precis, in judetele nordice (Arges, Dambovita si Prahova), pe langa drumurile nationale care traverseaza judetele, exista o retea mai densa de drumuri judetene si comunale (de regula mai putin modernizate decat cele nationale), comparativ cu sudul regiunii. Aceasta explicatie este sprijinita de densitatea mai ridicata a drumurilor publice inregistrata in judetul Arges - peste 44 km/100kmp, fata de cea din judetele sudice - sub 27 km/100kmp. Judetul Giurgiu inregistreaya valori bune si in cazul ponderii drumurilor publice (30.8%).

Regiunea dispune de o retea dezvoltata de transport feroviar, teritoriul acesteia fiind strabatut de magistralele feroviare I (Bucuresti-Timisoara), II, III, IV, V si VI (traseu comun pana la Ploiesti), VII (Bucuresti-Galati), VIII (Bucuresti-Constanta) si IX (Bucuresti-Giurgiu). Judetul Giurgiur beneficiaza, impreuna cu intreaga regiune Sud, si de avantajul oferit de principala artera fluviala de navigatie europeana, Dunarea, insa putin folosita ca urmare a reducerii capacitatilor industriale ale oraselor porturi si lipsei transportului naval de calatori.

Strazile orasenesti au o lungime de 3.605 km (14,0% din totalul national), din care 58,1% sunt modernizati, pe judete, cea mai mare pondere de strazi orasenesti modernizate inregistrandu-se in judetul Arges (81,7%), iar cea mai scazuta in Ialomita (37,7%).

5.5.2. Utilitati publice

Apa potabila pentru alimentarea localitatilor din regiune provine din captarile apelor de suprafata si a apelor subterane, 56,1% din numarul total de localitati din regiune beneficiind de alimentare cu apa (din care 47 orase).

Pe judete, apar discrepante puternice, astfel daca in judetele Prahova si Arges peste 70% din localitati au instalatii de alimentare cu apa, in Teleorman ponderea scade sub 20%. Judetul Giurgiu, de asemenea, prezinta o pondere foarte mica a localitatilor cu retea de apa potabila (33,3%), sub media regiunii, doar Teleorman avand o pondere mai mica ecat acesta.Caracteristic retelei de alimentare cu apa in special din mediul urban, este faptul ca unele conducte prezinta un grad avansat de degradare si uneori de subdimensionare in comparatie cu volumul de apa solicitat in prezent.

Retelele de canalizare a apelor uzate menajere sunt prezente in doar 15,9% din numarul total de localitati, printre care si in cele 45 de orase ale regiunii, insa in numeroase situatii aceste instalatii sunt slab dezvoltate, subdimensionate si in mare parte degradate. Intra regional, doar judetul Prahova (34,6%) depaseste media nationala (21,8%), celelalte judete inregistrand ponderi mai mici de 20%. Judetul Giurgiu prezinta cea mai mica ponderea a localitatilor cu retea de canalizare de doar 7,4%, fapt ce se datoreaza in primul rand numarului mic de orase (3). Epurarea apelor uzate menajere constituie o alta problema majora, generata de utilizarea in cele mai multe cazuri, a unor echipamente si tehnologii depasite.

Reteaua de gaze naturale existenta in regiune asigura alimentarea doar a 22,3% din localitatile regiunii si a 77% dintre orase. Judetul Giurgiu prezinta mari dificultati si in ceea ce priveste reteaua de gaze naturale, distributia teritoriala a localitatilor alimentate cu gaze naturale in cadrul regiunii sud muntenia aratand diferentierea clara dintre partea de sud  si nord, judetele sudice concentrand doar 11,2% din totalul localitatilor care beneficiaza de acest tip de infrastructura.

Distributia energiei termice in sistem centralizat este prezenta cu precadere in centrele urbane si se afla in declin in ultimii ani, datorita costurilor ridicate de productie si transport. Ca urmare, o parte tot mai insemnata a populatiei prefera sistemele individuale de incalzire, mai mici, mai performante si mai eficiente. La nivelul anului 2005, existau sisteme publice de distributie a energiei termice in doar 26 dintre localitatile regiunii (dintre care 20 localitati urbane), concentrate in mod deosebit in judetele Arges, Prahova si Teleorman.

Spatiul verde din orasele regiunii Sud are o suprafata totala de 1857 ha (9,3% din totalul

national), adica 5,5 mē/locuitor. Judetul Giurgiu prezinta abateri importante de la aceasta medie in sens negative (doar 1,2 mē/loc). La polul opus, abateri importante de la aceasta medie inregistreaza si judetul Ialomita, dar in sens pozitiv (10,4 mē/loc.).

Din punct de vedere al transportului urban de pasageri, regiunea dispune de 24 km linii de tramvai (in Ploiesti) si de 19 km de linii de troleibuz (in Targoviste si Ploiesti), intregul parc auto detinand in exploatare un numar de 610 de vehicule, dominat in proportie de 97,5% de autobuze.

5.5.3. Educatie

Structura educationala in Regiunea Sud-Muntenia poate asigura scolarizarea la toate nivelurile, in cadrul acesteia existand in 2005 un numar de 604 gradinite, 1092 scoli primare si gimnaziale, 178 licee, 10 scoli profesionale si de ucenici, 13 scoli postliceale si 4 institutii de invatamant superior. 57% dintre unitatile scolare sunt situate in judetele Arges, Dambovita si Prahova.

Judetul Giurgiu prezinta cel mai mic numar de unitati de invatamant din intreaga regiune (107), si inregistreaza, de asemenea, probleme ca majoritatea unitatilor educationale, adica degradarea cladirilor si slaba lor dotare tehnica, cea ce nu permite creearea conditiilor optime pentru realizarea unui proces educational adecvat si eficient. De asemenea, caminele de elevi sunt insuficiente pentru a prelua elevii din zonele rurale - la randul lor insuficient dotate.

5.5.4. Sanatate

Sectorul public de asistenta sanitara cuprindea, in anul 2005, 46 de ambulatorii de spital si de specialitate, 24 policlinici si 62 spitale. Numarul unitatilor sanitare este mai ridicat in judetele Arges, Dambovita si Prahova, unde se concentreaza peste 65% din numarul total, ca urmare a faptului ca aceste judete concentreaza 60,3% din populatia regiunii. Judetul Giurgiu prezinta un numar de 5 spitale (8.06% din totalul spitalelor existente in regiune), doar judetul Ialomita avand un numar mai mic de spitale (4).

5.5.5. Servicii sociale

Ca urmare a procesului de restructurare industriala, regiunea se confrunta cu numeroase

probleme sociale: Regiunea Sud ocupa locul al doilea dupa regiunea Nord- Est in ceea ce priveste numarul de familii monoparentale (41642); regiunea are cel mai mare procent al populatiei imbatranite din tara. Incepand cu 2005, 7947 copii sunt ocrotiti in institutii de tip familial (64.11%) sau rezidentiale (35.89%). La sfarsitul anului 2004, existau 10443 de copii cu dizabilitati, dintre care 2403 au beneficiat de servicii de asistenta sociala. JudeteleArges si Ialomita nu dispun de facilitate pentru cantine sociale si servicii de ingrijire la domiciliu.

Concluzii

1. Judetul Giurgiu este situat in partea de sud a tarii, in cadrul marii unitati geografice numita Campia Romana
2. Clima este de tip continenta, cu veri foarte calde, cu cantitati de precipitatii nu prea imprtante ce cad sub forma de averse, si ierni reci, marcate la intervale neregulate de vsicole, puternice dar si de incalziri frecvente
3. Resursele naturale reprezinta totalitatea surselor pe care mediul geografic le ofera societatii spre a fi valorificate. Acestea sunt impartite in doua categorii: resurse regenerabile si resurse neregenerabile (epuizabile).
4. Lungimea retelei hidrografice pe teritoriul judetului Giurgiu este de 847 km, fiind compusa din:

- bazinul hidrografic al fluviului Dunarea pe o lungime de 122 km;

- bazinul hidrografic al raului Arges pe o lungime de 725 km.

5. Solurile caracteristice pentru aceasta zona fac parte din clasa molisolurilor, cele mai frecvente tipuri fiind solurile cernoziomice si cele cambice.
6. Vegetatia este de tipul silvostepa, in cuprinsul judetului distingandu-se subraioanele vegetatiei tipice luncilor, a campurilor cu graminee in alternanta cu palcuri de padure in care predomina specii de salcami si subraionul padurilor de campie joasa
7. Fauna cuprinde specii termofile
8. In judetul Giurgiu zona urbana este formata de municipiul Giurgiu si orasele Mihailesti si Bolintin Vale
9. La nivelul judetului Giurgiu exista un numar de 125 490 locuinte dintre care 33 146 locuinte sunt in mediu urban.
10. Datorita amplasarii pe cursul inferior al Dunarii, judetul Giurgiu are legaturi fluviale cu cele 8 tari riverane si iesire la Marea Neagra. Aceasta ii ofera posibilitatea dezvoltarii economice si sociale, dar si dezvoltarea turismului in zona datorita potentialului de care dispune.
11. Fondul funciar al judetului in profil teritorial in suprafata de 352.602 ha, cuprinde 277.965 ha teren agricol (din care 99% in sectorul privat ) si 74.637 ha teren neagricol.Suprafata arabila este de 261.082 ha din care 99% in domeniul privat, vii 4.194 ha, livezi 831 ha, pasuni 11.776 ha si fanete 82 ha
12. La nivelul judetului Giurgiu are loc o crestere a suprafetelor agricole.
13. Datorita pozitiei geografice, in judetul Giurgiu sunt conditii favorabile cresterii animalelor in gospodariile individuale ale populatiei
14. La nivelul judetului Giurgiu agricultura ecologica este aplicata la scara mica la nivelul unitatilor gospodaresti individuale.
15. In judet exista 2  parcuri  industriale: Parcul Tehnologic  si  Industrial  Giurgiu  Nord si Parcul Industrial Bolintin Deal
16. Activitatea industriala in judetul Giurgiu este diversificata fiind reprezentata de un numar de aproximativ 812 agenti economici
17. Principalele ramuri industriale sunt: industria alimentara  si a bauturilor alcoolice, industria constructiilor metalice, industria de confectii si imbracaminte, industria prelucrarii lemnului, productia de mobilier, industria extractiva, a produselor textile si a incaltamintei, industria chimica, industria produselor minerale, nemetalice, a masinilor si echipamentelor
18. Pe teritoriul judetului Giurgiu exista: transport rutier, transport feroviar si transport naval
19. La nivelul judetului Giurgiu situatia parcului auto a fost imbunatatita, ca si in multe alte judete, printr-un program de revalorificare
20. Suprafata de padure gospodarita de acestea pe raza judetului Giurgiu 32 877 ha.
21. La 31.12.2007, la nivelul judetului Giurgiu, erau inregistrati 7775 de agenti economici, din care: 2 regii autonome, 149 societati pe actiuni, 5276 societati cu raspundere limitata, 2333 persoane fizice si asociatii familiale, 15 societati cooperatiste.
22. Comertul reprezinta una din ocupatiile principale ale locuitorilor acestei zone, fiind favorizat de existenta Giurgiului ca vechi vad comercial la Dunare
23. Pentru anul 2009 Consiliul Local Giurgiu si-a anuntat intentia de a continua demersurile care se impugn pentru dezvoltarea durabila a municipiului Giurgiu si cresterea potentialului turistic al zonei si isi propun indeplinirea obiectivului "Crearea unei zone turistice de atractivitate la sud de Bucuresti, pe malul Dunarii" din cadrul Planului Local de Actiune pentru, Mediu al judetului Giurgiu
24. Judetul Giurgiu si-a pastrat de-a lungul timpului caracterul sau predominant agricol,
25. Printre obiectivele Uniunii Europene privind politica agricola se numara:

agricultura competitiva (abandonarea garantarii preturilor);

dezvoltare rurala integrata (noi posibilitati de venituri si locuri de munca);

asistarea prin programe integrate de finantare structurala a regiunilor Uniunii Europene defavorizate (denumite regiuni de obiectiv 1).

26. Scopul principal pentru dezvoltarea zonelor rurale este: " Cresterea bunastarii si prosperitatii individuale si a comunitatii locale pe baza unei dezvoltari rurale durabile, in limitele suportabilitatii capitalului natural astfel incat sa garanteze calitatea vietii pentru generatiile viitoare".
27. Prioritatea principala in dezvoltarea zonelor rurale il reprezinta sprijinirea procesului de diversificare a agriculturii, incluzand activitati de afaceri rurale alternative.
28. Viziune: "Dezvoltarea durabila prin intarirea economica, sociala si ecologica a zonelor rurale din judetul Giurgiu, astfel incat bunastarea populatiei sa aiba un nivel comparabil cu cel din Europa Centrala"
29. Masurile de dezvoltare a zonelor rurale au caracter de activitati organizationale necesare pentru utilizarea oportunitatilor de finantare oferite de programul SAPARD (Program Special de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala).
30. Regiunea Sud este situata in partea de sud a Romaniei, avand o suprafata de 34.453 km2 (14.45 % din suprafata Romaniei), corespunzatoare judetelor Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman
31. In acelasi timp, se observa si faptul ca judetul giurgiu are cea mai mica pondere a populatiei ocupate din intreaga regiune,
32. Gradul de ocupare a populatiei pe sectoare de activitate, la nivelul judetului Giurgiu, indica o pondere ridicata a populatiei ocupate in agricultura (57.5%),
33. In ceea ce priveste rata somajului, la 31 decembrie 2005, aceasta era de 5.6% la nivelul judetului Giurgiu, inregistrand un numar de 5198 de someri
34. In 2004, judetul Giurgiu a inregistrat cea mai mica valoare PIB/locuitor din cadrul regiunii de 1748.1 euro/locuitor,
35. Judetul Giurgiu se afla in partea  sudica a Regiunii alaturi de judetele Calarasi, Ialomita si Teleorman, care este o zona traditional subdezvoltata
36. Judetul Giurgiu prezinta o pondere ridicata a drumurilor publice modernizate (35.1%), alaturi de judetele Calarasi (40.0%) si Teleorman (39.1%).
37. Judetul Giurgiu, de asemenea, prezinta o pondere foarte mica a localitatilor cu retea de apa potabila (33,3%), sub media regiunii,
38. Judetul Giurgiu prezinta cea mai mica ponderea a localitatilor cu retea de canalizare de doar 7,4%, fapt ce se datoreaza in primul rand numarului mic de orase (3)
39. Judetul Giurgiu prezinta mari dificultati si in ceea ce priveste reteaua de gaze naturale, distributia teritoriala a localitatilor alimentate cu gaze naturale in cadrul regiunii sud muntenia aratand diferentierea clara dintre partea de sud  si nord, judetele sudice concentrand doar 11,2% din totalul localitatilor care beneficiaza de acest tip de infrastructura
40. Spatiul verde din orasele regiunii Sud are o suprafata totala de 1857 ha (9,3% din totalul national), adica 5,5 mē/locuitor. Judetul Giurgiu prezinta abateri importante de la aceasta medie in sens negative (doar 1,2 mē/loc).
41. Judetul Giurgiu prezinta cel mai mic numar de unitati de invatamant din intreaga regiune (107), si inregistreaza, de asemenea, probleme ca majoritatea unitatilor educationale, adica degradarea cladirilor si slaba lor dotare tehnica, cea ce nu permite creearea conditiilor optime pentru realizarea unui proces educational adecvat si eficient.
42. Judetul Giurgiu prezinta un numar de 5 spitale (8.06%) din totalul spitalelor existente in regiune), doar judetul Ialomita avand un numar mai mic despitale (4).

Bibliografie

1.    Moga, T "Dezvoltare regionala si rurala", Editura ASE

2.    Moga, T "Dezvoltarea complexa a spatiului rural"

3.    www.insse.ro

4.    www.cjgiurgiu.ro

5.    www.adrmuntenia.ro

6.    www.apmgr.ro

7.    www.giurgiu.ro

8.    www.prefecturagiurgiu.ro