Organizarea activitatii de intretinere si reparatie a drumurilor forestiere si a cailor de acces in raza Ocolului Silvic Nereju

ARGUMENT

Scopul principal este acela de a reduce impactul asupra mediului si de a imbunatati viabilitatea economica a exploatarii lemnului in padurile de productie aflate in proprietatea statului si proprietate privata. Investitia in drumurile forestiere are si un impact semnificativ asupra performantei economice a Ragiei Nationale a Padurilor ajutand la compensarea costurilor in crestere, datorate cresterii ponderii padurilor de protectie in detrimentul celor de productie. Toate locatiile proiectelor de reabilitari de drumuri forestiere trebuie fixate ca urmare a unui atent proces de selectie pe criterii de mediu, sociale si economice.

Investitiile in reabilitarea drumurilor forestiere existente degradate va avea un impact semnificativ si pozitiv prin reducerea distantelor de scos apropiat, protectia solului si apelor si prin reducerea tendintei de a suprasolicita arboretele servite de drumurile forestiere practicabile. Imbunatatirile in constructia de drumuri forestiere care se vor implementa sub acest proiect vor introduce standarde si ghiduri pentru reducerea impactului de mediu care era de obicei asociat cu unele dintre constructiile de drumuri forestiere sau cu amplasarea acestora.

Pentru a se asigura respectarea conditiilor privind protectia mediului, toate proiectele vor fi realizate si implementate conform "Ghidului de bune practici in constructia de drumuri forestiere in Romania" care va fi intocmit inaintea implementarii proiectului.

Proiectele de drumuri forestiere vor fi implementate de contractori care, se vor selecta prin licitatie in conformitate cu ghidul bancii. Acest fapt va imbunatati competitia si se asteapta o reducere a costurilor lucrarilor de reabilitare in Romania si racordarea lor la preturile internationale. Contractorii sunt obligati sa se conformeze "Ghidului de bune practici in constructia de drumuri forestiere" si noilor cerinte legate de protectia mediului cuprinse in acesta. Introducerea unor contracte relativ mari (dupa standardele locale) va ajuta contractorii sa investeasca in utilaje noi si in instruirea operatorilor acestora. Asocierea companiilor straine cu cele romanesti va fi de asemenea incurajata.

Supravegherea drumurilor va fi asigurata, impreuna, de catre RNP, prin consultantii sai in materie, Institutul National al Lemnului (INL) si de UMP prin specialistul in drumuri forestiere.

Dupa finalizarea lucrarilor, RNP va asigura finantarea intretinerii acestora, inclusiv pe baza taxelor percepute companiilor de exploatare a lemnului.

Exista tindinta catre constituirea unor organisme specializate, care sa certifice eficacitatea managementului in cadrul firmelor, care au in vedere patru trepte de calitate a managementului:

(1) ad-hoc, cand managementul este dezorganizat, cu depasiri de termene si de buget financiar;

(2) definit, cand exista un proiect de organizare, care insa nu se aplica, cu aceleasi consecinte ca si in cazul precedent;

(3) organizat, cand se practica monitorizarea bugetului de timp si a costurilor, astfel incat eventualele depasiri ale acestora pot fi controlate;

(4) condus, cand procesul este monitorizat eficient, fara depasiri ale termenelor de executie si ale, in conformitate cu situatiile noi care apar, realizand o reducere a costurilor si o scurtare a termenelor de executie. De aici se desprinde ideea ca imbunatatirea modului de organizare a lucrarilor de executie pe santier, scurtarea duratei de executie si reducerea efortului economic se pot realiza prin introducerea unui management modern, optimizat, in care procedurile de planificare si urmarire sunt permanent perfectionate pe baza rezultatelor obtinute si a prelucrarii automate a informatiilor.

In conditiile prelucrarii automate a datelor cu ajutorul computerului, in activitatea de planificare si urmarire se pot deosebi doua etape: crearea bazei de date - planificarea si actualizarea bazei de date - urmarirea.

Pentru pregatirea bazei de date este nevoie de urmatoarele informatii:

(1) lista activitatilor, respectiv a operatiilor sau a proceselor partiale ce alcatuiesc procesul de productie, precum si a actiunilor adiacente (determinari de laborator, formalitati administrative etc.) necesare a fi luate in considerare la planificarea desfasurarii lucrarilor;

(2) duratele activitatilor, stabilite in functie de cantitatile de lucrari, normele de lucru si efectivele de muncitori si utilaje;

(3) lista de precedente, respectiv conditio-narile tehnologice si organizatorice in succesiunea activitatilor, tinanduse seama si de conditiile locale;

(4) calendarul de lucru (timpul ca resursa);

(5) resursele disponibile (materiale, oameni, utilaje, fonduri banesti etc.).

Primele trei categorii de informatii pot fi preluate din baza de date a proiectului de executie, aceste informatii fiind prezentate in foi electronice de calcul. Acolo unde documentatia nu face obiectul unei baze de date, este necesar ca proiectul de organizare de santier sa contina un capitol care sa reuneasca intr-un tabel cele trei grupe de informatii.

Calendarul de lucru se stabileste respectand normele cu privire la sarbatorile legale si la programul zilnic, iar resursele disponibile sunt introduse cu oarecare aproximatie. Ulterior, se poate proceda la corectarea lor in functie de scopul urmarit si de conditiile de lucru.

Introducerea acestor informatii in baza de date a mijlocului electronic de planificare consta in simple manevre, de foarte scurta durata, in urma carora se obtine automat termenul final al lucrarii, termenele de inceput si de sfarsit ale tuturor activitatilor,cu indicarea drumului critic, rezervele de timp, utilizarea resurselor, costurile pe activitati si totale.

Pe masura ce se indeplinesc partial sau total activitatile prevazute, planificarea realizata la calculator trebuie actualizata astfel incat sa se poata cunoaste in orice moment procentul de indeplinire a diferitelor activitati si eventualele decalaje fata de planul initial.

Urmarirea realizarilor se concretizeaza la calculator prin doua actiuni, care, de asemenea, presupun manevre foarte simple si se refera la introducerea procentului de indeplinire a activitatilor si la vizualizarea simultana a variantei initiale, a nivelului de indeplinire a activitatilor si a eventualelor decalaje.

Eficienta economica a programarii si urmaririi automate a lucrarilor de executie a drumurilor forestiere a fost studiata si cercetata, la noi in tara.

Dotarea in continuare a padurilor cu drumuri presupune eficienta atat in stabilirea solutiilor tehnice, cat si in transpunerea pe teren a acestora si in manuirea fondurilor. Problemele legate de eficienta economica a investitiilor si de reducerea cheltuielilor de executie nu sunt noi pentru activitatea de constructie a drumurilor forestiere. In trecut ele s-au rezolvat in special prin folosirea materialelor locale, extinderea mecanizarii lucrarilor, extinderea prefabricatelor etc.

O parghie importanta a constituit-o, de asemenea, si scurtarea duratei de executie a obiectivelor printr-o esalonare cat mai judicioasa a lucrarilor si urmarirea respectarii termenelor, ceea ce de fapt se traduce printr-o cat mai buna organizare a santierului. Astfel, in acest sens, se elaborau de catre unitatile de constructii forestiere proiecte de organizare de santier, ca documente de planificare si coordonare a lucrarilor de executie, avand drept scop armonizarea miscarii formatiilor de muncitori, a utilajelor si materialelor, astfel incat acestea sa se gaseasca pe frontul de lucru in momentul oportun, reducandu-se in acest mod la minimum duratele de stagnare a echipelor si utilajelor, de stocare a materialelor si de neocupare a fronturilor de lucru.

Ca metode de planificare si coordonare s-au utilizat, de regula, metoda drumului critic (M.D.C.) pentru lucrarile de executie a infrastructurii drumului, caracterizate in general printr-o dispunere neuniforma a volumelor de munca in lungul traseului, precum si "metoda in lant" pentru executia suprastructurii drumului, unde volumele de lucrari aferente aveau, de obicei, o distributie liniara si uniforma.

In prezent, in conditiile socio-economice existente, constructia drumurilor forestiere revine intreprinderilor specializate, de stat sau particulare, pe baza de licitatie sau negociere. In acest scop, titularul investitiei, inainte de a declansa procedura legala de organizare a licitatiei, stabileste si comunica, intr-un fel sau altul, continutul documentatiei de ofertare. Aceasta, conform metodologiei standard, contine instructiuni pentru ofertanti, fisa de date a obiectivului ce urmeaza sa fie licitat, caietul de sarcini, proiectul tehnic cu detalii de executie, contractul general, formularele si modelele tip.

La randul lor, unitatile ofertante trebuie sa dovedeasca, pe de o parte, prin acte, legalitatea participarii lor la licitatie, precum si competenta si capacitatea tehnica si economico-financiara de a realiza obiectivul licitat, iar pe de alta parte, sa-si fundamenteze propunerea tehnica prin devize-oferta, grafice de executie a lucrarilor, liste de consumuri de materiale, forta de munca, ore-utilaj, transporturi.

Odata cu profilarea intreprinderilor de constructii forestiere pe constructii industriale si reducerea la minimum a activitatii de dotare a padurilor cu drumuri, elaborarea proiectelor de organizare de santier pentru drumuri forestiere a fost abandonata. La aceasta a contribuit, de altfel, si faptul ca intreprinderile constructoare nu erau dotate, la acea data, cu mijloace moderne de calcul, iar metodele de planificare si coordonare, in special metoda drumului critic, bazata pe folosirea grafurilor, erau laborioase. De asemenea, tot datorita volumului de munca prea mare, proiectele de organizare de santier, in marea majoritate a cazurilor, nu erau actualizate in conformitate cu schimbarile ce apareau pe parcursul executiei, pierzand astfel din valoare. Dupa cum se constata, legislatia in vigoare privind lansarea, organizarea si desfasurarea licitatiilor nu impune elaborarea unor proiecte de organizare de santier propriu-zise, iar intreprinderile ofertante mentioneaza, in cadrul propunerii tehnice, doar unele elemente organizatorice.

In conditiile actuale ale dezvoltarii tehnicii de calcul, organizarea si urmarirea executiei drumurilor forestiere sunt mult mai facile, astfel ca elaborarea proiectului de organizare a santierului poate fi considerata obligatorie. De altfel, de aproape zece ani, in toate tarile dezvoltate din lume proiectul de organizare este nu numai instrumentul utilizat pentru management, dar si documentul pe baza caruia se asigura finantarea lucrarii.

Capitolul I

Rolul si importanta drumurilor forestiere

Prezentarea Ocolului Silvic Nereju

2.1. Localizarea geografica si administrativa

2.2. Vecinatati, limite, hotare

2.3. Organizarea teritoriului

Dotarea cu drumuri a padurilor din Ocolul Silvic Nereju

Analiza situatiei actuale a retelei de drumuri forestiere in cadrul

Ocolului Silvic Nereju si propuneri pentru viitor

3.2. Analiza cauzelor care duc la deteriorarea drumurilor forestiere

3.3. Analiza efectelor degradarii sau distrugerii drumurilor forestiere

3.4. Analiza necesitatii investitiilor in lucrarile de intretinere si reparatii a drumurilor forestiere

3.5. Analiza accesbilitatii padurii

Rolul si importanta drumurilor forestiere

Dotarea unei paduri cu o retea convenabila de drumuri este fara indoiala o lucrare de amenajare, caci numai prin aceasta devine posibila legatura absolut necesara intre adminstratia silvica (subsistemul conducator) si padure (subsistemul condus) spre a se putea cunoaste in orice moment starea reala a padurii si a se lua la timp masurile de conducere ce se impun.

Amenajarea cu drumuri insa nu constituie o sarcina de amenajament, deoarece prin ea se urmareste altceva deca transformarea structural-functionala a arboretelor si padurilor in conformitate cu obiectivele economice ori sociale ale gospodariei silvice. Fiind o lucrare cu caracter tehnic menita sa asigure in padure conditii proprii pentru aplicarea masurilor preconizate privind conducerea arboretelor si padurii, ea este incredintata, de regula, unor comisii de specialisti in materie.

Drumurile forestiere vin, in primul rand, in sprijinul exploatarii lemnului, dar si in sprijinul celorlalte activitati silvice: al culturii padurilor, al protectiei si pazei padurilor, al vanatorilor si amenajarii padurilor etc. Toate acestea sunt deci indreptatite sa pretinda ca la proiectarea drumurilor si nevoile acestui demers sa fie luate in considerare.

Astfel, pentru ca o retea de drumuri sa corespunda din toate punctele de vedere nevoilor gospodaresti, proiectarea acesteia trebuie sa se sprijine pe o larga si corecta documantare cu privire la raportul dintre drumuri si diferite lucrari silvice. In aceasta privinta nu incape indoiala ca pretentiile cele mai mari fata de reteaua de drumuri le are amenajarea padurilor, pentru care drumurile constituie unul din mijloacele indispensabile realizarii planurilor sale. Tocmai pentru acest motiv, in problema drumurilor se fac referiri si propuneri in orice amenajament, indicandu-se drumurile a caror constructie este strict necesata pentru ca planurile de cultura si exploatare intocmite sa poata fi aplicate. Incontestabil ca prin aceasta amenajamentele formuleaza sarcini si pentru sectorul de drumuri, sarcini care pentru a fi realizate trebuie preluate de acest sector.

O intelegere este absolut necesara, iar ea nu se poate realiza cu certitudine, decat daca cele doua sectoare de proiectare isi desfasoara lucrarile in colaborare. Astfel, in dotarea padurilor cu drumuri este implicata si amenajarea padurilor.

Conform Codului Silvic, drumurile forestiere sunt cai de transport tehnologic, de utilitate privata, utilizate pentru: gospodarirea padurilor, desfasurarea activitatilor de vanatoare si pescuit sportiv, interventii in caz de avarii, calamitati sau dezastre, fiind inchise circulatiei publice, cu exceptia activitatilor sportive, de recreere si turism care se pot practica numai cu acordul proprietarului, iar in cazul padurilor proprietate publica a statului, cu acordul administratorului acestora.

Conditiile de acces se afiseaza pe indicatoare specifice, la intrarea pe drumul forestier. Pentru construirea drumurilor forestiere nu este necesara obtinerea autorizatiei de construire.

Intretinerea si repararea drumurilor forestiere sunt in sarcina proprietarului, respectiv a administratorului, pentru drumurile forestiere aflate in fondul forestier proprietate publica a statului, cu respectarea normativelor sau a ghidurilor de bune practici aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde.

Lucrarile de corectare a torentilor si intretinerea investitiilor efectuate pentru corectarea torentilor in fondul forestier se realizeaza cu fonduri publice, in conformitate cu prevederile Strategiei nationale pentru dezvoltarea fondului forestier national si ale Strategiei nationale de management al riscului la inundatii.

2. Prezentarea Ocolului Silvic Nereju

Localizarea geografica si administrativa

Padurile din acest ocol sunt amplasate in regiunea de munte a Subcarpatilor si Carpatilor Orientali, zona de curbura a Carpatilor (Muntii Vrancei), de o parte si de alta a paraului Zarna. Ocolul Silvic este subordonat Regiei Nationale a Padurilor Romsilva - Directia Silvica Vrancea. Suprafata actuala a ocolului este de 18. 452ha.

Vecinatati, limite, hotare

Ocolul Silvic Nereju are ca vecini atat ocoale apartinand Directiei Silvice Vrancea cat si a judetelor Buzau si Covasna. Toate limitele sunt distincte, naturale si bine conturate.

Organizarea teritoriala

Potrivit ultimului amenajment (2003-2004) teritoriul Ocolului Silvic Nereju, cuprinde atat paduri proprietatea publica (de stat), cat si paduri proprietate privata, organizata in obsti astfel: Obstea Nereju, Obstea Paltin, Obstea Spulber, Obstea Barsesti, Obstea Topesti, Obstea Valea-Sarii, Obstea Poduri si Obstea Prisaca.

3. Dotarea cu drumuri forestiere a

Ocolului Silvic Nereju

3.1. Analiza situatiei actuale a retelei de drumuri forestiere in cadrul Ocolului

Silvic Nereju si propuneri pentru viitor

Realizarea obiectivelor majore si a masurilor tehnice privind gospodarirea intensiva a fondului forestier, exploatarea sa rationala, ca si valorificarea superioara a masei lemnoase, sunt posibile numai in conditiile existentei unei retele de cai de transport permanente, care sa asigure accesibilitatea integrala a produselor principale si secundare si a intregii paduri in ansamblu. Dezvoltarea retelei de drumuri auto in interiorul padurii, in concordanta cu necesitatile de deschidere si de productie ale acesteia, este menita sa faciliteze lucrarile silviculturale si cele de paza si de protectie a padurii si, in acelasi timp, sa asigure accesul mijloacelor de transport la o distanta cat mai corespunzatoare, tehnic si economic, de locurile de fasonare a lemnului. Prin scurtarea distantelor de apropiat se contribuie, pe de o parte, la reducerea prejudiciilor provocate solului, semintisului si arborilor ramasi in picioare, iar pe de alta parte la diminuarea pierderilor de exploatare

Corespunzator acestor cerinte, padurile Ocolului Silvic Nereju s-au dotat, pe parcursul timpului, cu o intinsa retea de drumuri forestiere pentru circulatia autovehiculelor. In conformitate cu documentatia de predare-primire a fondurilor fixe, elaborata in anul 1994, odata cu trecerea drumurilor forestiere de la fosta regie de exploatare a lemnului 'Estrel' la Regia Autonoma Romsilva, fondul forestier al Ocolului Silvic Nereju, in suprafata de 18.452ha, dispune de urmatoare retea de transport formata din 239km drumuri forestiere.

O prima constatare este aceea ca deschiderea masivelor paduroase este asigurata, in primul rand, prin drumuri forestiere. Drumurile forestiere amplasate in afara perimetrului padurii sunt drumuri de legatura cu reteaua publica de transport.

Actuala retea de drumuri forestiere ca urmare a necesitatii asigurarii unei gospodariri adecvate a padurilor a implicat incepand cu anul 1990 numeroase si costisitoare interventii de repunere in circulatie, determinate de viituri ale caror debite maxime se inscriu pe curbele de asigurare in domeniul frecventelor relativ ridicate .

Analiza cauzelor care duc la deteriorarea drumurilor forestiere

Distrugerea frecventa (practic anuala) a platformei drumurilor, prin eroziune, si a traversarilor, prin colmatarea deschiderii lor, este generata pe de-o parte de amplasarea traseelor in imediata vecinatate a talvegului si pe de alta parte de dinamica proceselor morfohidrografice caracteristica unor bazine cu un potential foarte ridicat de evolutie spre forme de degradare.

Aparitia si dezvoltarea unor surse de aluviuni cum sunt alunecarile de versanti , cu implicatii in degradarea albiilor prin rata lor extrem de ridicata de alimentare a retelei, dar si prin obturarea sectiunilor de scurgere determinand ajustarea pantelor in amonte, au determinat ridicarea nivelului cotelor apelor medii si mari la nivelul cotei platformei drumurilor sau chiar peste aceasta. Totodata, prin miscarea continua a masei alunecate datorate afuierii nivelului de baza, platformele drumurilor sunt permanent distruse. In aceste cazuri arboretele existente au fost direct afectate, fiind practic desfiintate sau destructurate.

Analiza efectelor degradarii sau distrugerii drumurilor forestiere

Acumularea unor mari depozite aluviale, caracterizate printr-o mobilitate accentuata si dezvoltarea alunecarilor de versanti prin eroziunea fruntilor de alunecare adiacente albiilor au determinat de asemenea, colmatarea albiilor raurilor afluente cu implicatii asupra inundarii unor localitati si pierderi de productivitate ale suprafetelor agricole - foarte importante pentru populatia locala.

 Alaturi de efectele directe mentionate, produse de accentuarea proceselor de versant si albie la nivelul bazinelor torentiale, se inregistreaza o serie de efecte indirecte cu implicatii in economia locala cat si in economia administratiei silvice intre care cele mai importante sunt:

intreruperea anuala si/sau sezoniera a traficului pe drumurile forestiere generand pierderi de masa lemnoasa valorificabila (intarzieri/amanari in executia taierilor de regenerare sau a celor de ingrijire);

in acelasi context, diminuarea ratelor de acumulare a resurselor financiare in cadrul economiei locale, in care exploatarea si prelucrarea lemnului detine o pondere insemnata;

alimentarea retelei raurilor cu aluviuni care se decanteaza in albia raului Putna;

Analiza necesitatii investitiilor in lucrarile de intretinere si reparatii

a drumurilor forestiere

In contextul socio-economic local, investitiile in lucrarile de intretinere si reparatii a drumurilor forestiere

mentinerea potentialului productiv a fondului forestier;

protejarea surselor de apa potabila pentru asezamintele din zona;

dezvoltarea si protejarea agroturismului in special si a turismului in general, zona care urmeaza a se amenaja constituind un refugiu peisagistic si totodata de interes stiintific pentru populatia din regiuni situate pe o raza de cca 80 km.

absorbtia in ramura constructiilor a unei parti a fortei de munca disponibilizate in sectoare economic;

crearea unor oportunitati de afaceri pentru intreprinderile mici si mijlocii de constructii cu capital privat in zona declarata defavorizata a acestor localitati.

Analiza accesibilitatii padurilor

Asigurarea accesibilitatii fondului forestier se realizeaza prin intretinerea retelei actuale de drumuri dar, si prin necesitatea extinderii treptate, in raport cu dinamica dezvoltarii arboretelor si necesitaaile de executare a lucrarilor silviculturale. Reteaua actuala este in lungime de 239 km revenind un indice mediu al densitatii de 12,96 ml/ha. Din 1994 intretinerea drumurilor forestiere este asigurata in cea
  Din fisa indicatorilor de referinta a Directiei Silvice Vrancea se constata evident atentia acordata incepand cu 1999 accesibilitatii fondului forestier. Nu intamplator volumul de material lemnos pus in circuitul economic a crescut in aceasta perioada.

Cea mai dificila problema intampinata de Directia Silvica Vrancea se afla in raza Ocolului Silvic Nereju, unde datorita calamitatilor provocare de inundatiile din anul 2005 a ramas inaccesibila 80% din suprafata totala a Ocolului Silvic cu peste 90.000 m cubi blocati, majoritate din produse principale. In aceasta zona din 2005 si pana in anul 2008 s-au executat reparatii pe 3,2 km drumuri forestiere noi, sunt in curs de executie 2,1 km si este programata pentru anul 2009 inceperea executiei a inca 3,0 km.

Analiza accesibilitatii fondului forestier la aceasta data arata faptul ca, pentru a asigura deschiderea totala a padurilor administrate este necesara construirea unor drumuri forestiere noi.

Dezvoltarea retelei de drumuri auto forestiere secundare determina o marire a traficului mediu anual pe o serie de drumuri axiale, ceea ce necesita lucrari de reabilitare a acestora implicand refacerea infrastructurii si suprastructurii drumurilor la nivelul de portanta actual.

CAPITOLUL II

1. Date generale

Definitii, terminologie

Clasificarea drumurilor forestiere

Studiul retelelor de drumuri forestiere

Studiul traseului unui drum forestier

1.4.1. Geomorfologia

1.4.2. Hidrologia

1.4.3. Climatologia

2. Constructia drumurilor forestiere

2.1. Infrastructura drumurilor forestiere

2.2. Suprastructura drumurilor forestiere

2.3. Masini folosite la constructia si intretinerea drumurilor forestiere

2.4. Materiale folosite la constructia si intretinerea drumurilor forestiere

Intretinerea drumurilor forestiere

3.1. Lucrarile de intretinere

3.2. Lucrarile de reparatii

Organizarea lucrarilor de intretinere a drumurilor forestiere

3.4. Planificarea lucrarilor de reparatii

3.5. Executarea lucrarilor de intretinere si reparatii

Masuri de tehnica securitatii muncii la executarea lucrarilor de intretinere si reparatii

3.7. Lucrari executate la intretinerea si repararea drumurilor forestiere

3.8. Elaborarea documentatiei tehnice

1. Date generale

Definitie, terminologie

Prin transport forestier se intelege deplasarea in spatiu a materialului lemnos, sau a altor produse ale padurii, de la locul de productie la cel de industrializare sau la centrele de consum. Aceasta deplasare se poate realiza pe diferite cai, cele mai raspandite la noi in tara fiind drumurile forestiere.

Drumul este o fasie ingusta si lunga de teren special amenajata, destinata circulatiei.

Infrastructura drumului este partea care sustine suprastructura si cuprinde totalitatea lucrarilor menite sa invinga dificultatile impuse de relief.

Suprastructura drumului este partea superioara a drumului si cuprinde totalitatea lucrarilor ce se executa peste infrastructura drumului.

Clasificarea drumurilor forestiere

Drumurile forestiere se pot clasifica dupa mai multe criterii:

1. Dupa relief se disting:

Drumuri de ses, construite pana la o aaltitudine de 150m;

Drumuri de deal, situate intre 150-300m altitudine;

Drumuri de munte, situate laa peste 300m altitudine.

Drumurile de deal si de munte pot fi:

de vale, a caror traseu urmeaza firul unei vai;

de coasta, a caror traseu se desfasoara pe unul din versanti;

de culme, care se dezvolta pe linia despartitoare dintre doi versanti.

2. Dupa importanta si functionalitate se deosebesc:

- drumuri de categoria I, magistrale, pe care se transporta cantitati mai mari de 50.000t/an;

- drumuri de categoria a II-a, principale, pe care se transporta cantitati cuprinse intre 50.000 - 5.000 t/an;

drumuri de categoria a III-a, secundare, pe care se transporta cantitati mai mici de 5.000t/an.

3. Dupa modul de exploatare exista:

drumuri permanente;

drumuri sezoniere.

4. Dupa numarul benzilor de circulatie drumurile forestiere pot fi:

cu doua benzi de circulatie, pentru transportul a peste 50.000t/an;

cu o singura banda de circulatie,pentru un trafic sub 50.000t/an.

5. Dupa modul de amenajare a partii carosabile se construiesc:

drumuri cu imbracaminti moderne;

drumuri impietruite;

drumuri de pamant.

Studiul retelelor de drumuri forestiere

Prin retea de drumuri se intelege totalitatea drumurilor situate pe un anumit teritoriu. Indicatorii care definesc structura retelei de drumuri forestiere sunt: distanta medie de colectare, desimea drumurilor si gradul de accesibilitate a masivului paduros.

Reteaua de drumuri forestiere trebuie amplasata astfel incat drumurile forestiere sa fie cat mai uniform repartizate pe toata suprafata impadurita.

Distanta medie de colectare reprezinta distanta de la locul considerat ca centru de greutate al suprafetei ce se recolteaza pana la ndrumul auto. Din punct de vedere economic este rentabil ca distanta de colectare sa fie cat mai scurta, deoarece costul mediu pe metru cub si kilometru, in cazul colectarii este de 20-30 de ori mai mare fata de transportul pe drumuri forestiere.

Desimea retelelor de drumuri forestiere ne indica lungimea drumurilor forestiere ce revine unui hectar de padure (metri de drum la un hectar de padure).

Gradul de accesibilitate al unei paduri este procentul de suprafata devenit accesibil instalatiilor de colectare.

Accesibilitatea masivului paduros depinde de forma reliefului. In padurile de deal si de munte rezolvarea acestei probleme este mai dificila. Amplasarea uniforma a retelei de drumuri este mai greu de realizat. Se pot adopta urmatoarele solutii:

traseele de vale urmaresc sistemul hidrografic;

treseele de coasta care se desfasoara pe versanti;

traseele de culme care se desfasoara de-a lungul culmilor.

Traseele drumurilor forestiere trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:

sa permita circilatia sigura si economica, in ritmul cerut de exploatarea forestiera;

sa asigure reducerea cheltuielilor de transport;

sa permita realizarea unor drumuri corespunzatoare din punct de vedere tehnic si durabile, cu cheltuieli de investitie cat mai mici;

sa evite terenurile agricole si cele ce necesita exproprierisau transferari;

Pentru realizarea unor drumuri forestierebune si eficiente economic este necesar ca prin proiectare sa se urmareasca:

alegerea traseului drumului sa se faca pe terenuri sanatoase si putin framantate, pe versanti cu o buna expozitie la soare si vant, care necesita un volum redus de lucrari de aparare si consolidare;

adaptarea la teren a traseelor, in scopul reducerii volumului de terasamente executate manual;

in zona de munte trebuie evitate traseele care traverseaza grohotisurile, care sunt supuse actiunii torentilor, avalanselor, viiturilor mari de apa etc.;

traversarea cursurilor de apa sa se faca pe acolo pe unde valea este mai stramta si albia bine consolidata.

Studiul traseului unui drum forestier

Prin trasarea unui drum se intelege fixarea traseului sau pe teren.

Alegerea traseelor de drumuri forestiere depind de urmatorii factori: conditiile naturale si conditiile economice.

Conditiile naturale au un rol hotarator in fixarea traseului. Aceste conditii se refera la:

- relieful regiunii;

- conditiile hidrologice;

- caracteristicile geotehnice ale pamantului din acea zona;

- particularitatile climatice ale zonei.

1.4.1. Geomorfologia

Terenurile se carcterizeaza prin munti mijlocii si josi, cu culmi larg valurite pe substrat de gresii si dealuri de strutura intens cutata. Din punct de vedere altitudinal padurile cuprind aona intre 580-1450m. Relieful este destul de fragmentat, intalnindu-se terase largi cu culmi bine conturate, uneori formand sei largi sau coame domoale.

1.4.2. Hidrologia

Regimul hidrologic este caracterizat prin ape destul de mari primavara, ridicate vara, potrivite toamna si scazute iarna. Reteaua hidrologica este formata din raul ZABALA cu afluentii principali: paraul Monteoru, paraul Dracului, paraul Ileana, paraul Valea-Boului, paraul Faru, paraul Zarna Mare, paraul Zarna Mica, paraul Lapos. Dintre aceste paraie unele au debite permanente, altele intermitente, iar unele seaca in perioadele secetoase.

1.4.3. Climatologia

Temperatura medie anuala variaza in jurul lui ±9°C. Temperatura minima absoluta a fost -32°C, iar maxima absoluta de +36,5°C. Perioada de vegetatie (cu temperaturi medii de peste 10°C) este de 170 de zile. Regimul pluviometric indica o medie a precipitatiilor de circa 740ml. Vanturile dominante sunt cele din N si N-V.

2. Constructia drumurilor forestiere

Infrastructura drumurilor forestiere

Infrastructura drumului - cuprinde totalitatea lucrarilor de pamant (terasamente) inclusiv lucrarile de consolidare, asanare sau protectie (ziduri de sprijin, drenuri, pereuri, etc.) si lucrarile de arta (poduri, podete, tuneluri, etc.).

Infrastructura drumului are rolul de a asigura drumului posibilitatea invingerii dificultatilor impuse de relief (dealuri, vai, munti, etc.), asigurand pentru oameni si vehicule rezistentele datorita reliefului regiunii, datorita gravitatiei.

Terasamentele cuprind totalitatea lucrarilor de pamant (sapaturi, umpluturi, transporturi) executate in vederea realizarii rambleelor (umpluturilor) si debleurilor (sapaturilor) din infrastructura drumurilor.

2.2. Suprastructura drumurilor forestiere

Suprastructura drumurilor - cuprinde totalitatea lucrarilor executate cu scopul de a usura circulatia prin reducerea rezistentelor datorita frecarilor (rezistenta la rulare, de rostogolire) dintre vehicul si suprafata de rulare.

Suprastructura drumului trebuie sa asigure o circulatie sigura si comoda cu viteze mari, reducand rezistentele pe care le intampina vehiculul in mers, avand o suprafata de rulare cat mai buna.

Deci, suprastructura drumului este elementul intermediar dintre vehicul si pamant (terasament) avand rolul de a prelua sarcinile din circulatie si sa le predea terasamentului (patului) reduse corespunzator prin repartizarea lor pe suprafete mai mari, iar pe de alta parte, sa micsoreze rezistentele datorate frecarilor.

In figura urmatoare se prezinta profilul transversal al unui drum avand: EF - partea centrala destinata circulatiei vehiculelor, denumita partea carosabila, BE si FC - acostamente (fasii laterale neconsolidate).

Benzile de incadrare - portiunea de 0,25 - 0,75 m din acostamente consolidata.

Fig. 4.1. Profil transversal al unui drum

BC - platforma drumului (postamente si partea carosabila).

EFF'E' - (partea hasurata) - reprezinta structura de rezistenta a drumului (din sistem rutier).

Sistemul rutier impreuna cu acostamentele - uneori amenajate in ele (tot ce se gaseste deasupra liniei HH') reprezinta suprastructura drumului.

Sub H - H - este infrastructura drumului. Legatura dintre infrastructura si suprastructura se face prin patul drumului reprezentand partea superioara a terasamentelor.

Complexul rutier - este format din ansamblul de straturi pe care se afla sistemul rutier, cuprinzand si zona activa a terasamentelor (adancimea pana la care practic nu se mai resimte influenta sarcinilor mobile).

2.3. Masini folosite la constructia si intretinerea drumurilor forestiere

Autogreder

Autogrederul este prevazut cu o lama cutit cu ajutorul careia se pot executa taieturi in pamant sub diferite inclinari. Se foloseste la executarea lucrarilor de profilare a drumurilor, la constructia rigolelor si a santurilor, taluzurilor, la nivelare, imprastierea agregatelor pentru suprastructura drumurilor, la curatirea zapezii etc.

Excavatorul

Excavatorul - este o masinacare sapa, deplaseaza si descarca pamantul cu ajutorul cupei. Poate servi la sapaturi in spatii inguste si largi. Capacitatea cupei este cuprinsa intre 0,15- 40metri cubi.

La constructia drumurilor forestiere sunt folosite excavatoare pe pneuri avand o capacitate a cupei pana la 1metru cub. Se folosesc la sapaturi in fundatii, sapaturi la terasamente, montarea prefabricatelor pentru podete si la deplasarea blocurilor de piatra pentru anrocamente.

Buldozer

Buldozerul este unul din utilajele principale folosite la constructia de drumuri. Este o masina terasiera care are montata in fata sa o lama de otel cu cutit, cu ajutorul caruia se taie, se impinge si se transporta pamantul. In afara de operatiunea principala de sapat si transportat pamantul, buldozerele dotate cu diferite echipamente pot fi folosite ca scarificator, la defrisari, la taierea tufisurilor, la curatirea zapezii etc.

Materiale folosite la constructia si intretinerea drumurilor forestiere

Pamanturile sunt principalele materiale de constructie folosite la executarea lucrarilor de drumuri. Dupa modul de comportare fata de actiunea fortelor exterioare, rocile din care sunt alcatuite pamanturile sunt de doua feluri:

roci tari;

roci moi.

Rocile tari (stancile) sunt roci solide, nedeformabile, rezistente la actiunea mecanica exterioara. Exemple: granit, bazalt, sisturi cristaline etc.

Rocile moi (pamanturile) s-au format prin dezagregarea si alterarea rocilor tari sub actiunea agentilor fizici, chimici sau biologici. Exemple: argila, loes-ul, nisipul, pietrisul.

Pentru executarea drumurilor forestiere sunt necesare diferite materiale cum ar fi: produsele de cariera, balastiera, lianti, produse prefabricate.

a. Produsele de cariera se extrag din masivele muntoase, sub forma de piatra bruta sau de piatra sparta.

Piatra bruta are o forma neregulata si dimensiuni variabile. Se extrage din cariere cu ajutorul explozivilor. Se utilizeaza la executarea anrocamentelor, la ziduri de sprijin, la parapete, la pavarea drumurilor etc.

Piatra sparta se obtine prin concasarea si ciuruirea pietrei brute. Concasarea se realizeaza in mai multe trepte obtinandu-se urmatoarele sorturi: piatra sparta, criblura si nisipul de concasaj.

b. Piatra de balastiera. Balastiera este un depozit natural de pietris, balast sau nisip, situate de obicei in albia raurilor. Din balastiera se obtin bolovanii, pietrisul, nisipul si balastul.

c. Filerul este o pulbere minerala fina de culoare alba, care se obtine prin macinarea rocilor calcaroase sau prin macinarea varului stins.

d. Liantii rutieri sunt materiale de constructii care au proprietatea de a lega intre ele granulele agregatelor minerale. Acestia sunt de doua feluri: liantii hidraulici si liantii bituminosi.

3. Intretinerea drumurilor forestiere

Lucrarile de intretinere au scopul sa mentina traseul drumului intr-o stare corespunzatoare desfasurarii circulatiei.

Lucrarile de intretinere constau in :

indepartarea ebulmentilor;

curatirea platformei si a santurilor;

indepartarea blocurilor cazute pe platforma drumului;

desfundarea podetelor;

indepartarea vegetatiei de pe lucrarile de arta si unele lucrari de aparare-consolidare;

ranguirea stancilor care ameninta sa se prabuseasca;

indepartarea arborilor si cracilor care impiedica vizibilitatea sau limiteaza gabaritul;

astuparea gropilor cu material pietros;

varuirea si vopsirea lucrarilor accesorii;

imprastierea nisipului pentru protejarea macadamului descoperit;

dezapezirea drumului si aaternerea de nisi sau zgura pentru asigurarea circulatiei pe timp de iarna.

Lucrarile de reparatii au scopul de a reface partilse uzate sau degradate ale infrastructurii si suprastructurii, imbunatatirea unor elemente geometrice ale traseului.

Lucrarile de reparatii pot fi :

lucrari de reparatii de gradul I (RC₁) se executa cu scopul repararii degradarilor mici si izolate. Ele se executa ca si lucrarile de intretinere, tot timpul anului, dar sunt lucrari de volum mare.

lucrari de reparatii de gradul II(RC₂) si lucrarile de reparatii capitale(RK)au ca scop aducerea drumului forestier la starea initiala, imbunatatirea capacitatii portante. Aceste lucrari se executa planificat, conform ciclului de reparatii stabilit, sau neplanificat, in cazul calamitatilor.

Organizarea lucrarilor de intretinere a drumurilor forestiere

Lucrarile de intretinere se organizeaza astfel incat saa se execute la timp si in bune conditii, fara a intrerupe circulatia autovehiculelor. Pentru aceasta reteaua de drumuri se imparte in districte de 50 - 100 km, iar acestea la randul lor se impart in cantone a cate 3 - 5 km.

Planificarea lucrarilor de reparatii

Prin planificarea lucrarilor de reparatie a drumurilor se urmareste ca acestea sa se execute la timp, mecanizat si cu costuri cat mai reduse.

Lucrarile de reparatii capitale si cele curente de gradul al II-lea se planifica pe baza ciclului de reparatii.

Planul anual de reparatii cuprinde sarcinile pentru anul respectiv in functie de realizarile anului precedent. Acesta se defalca pe trimestre, luni si saptamani, tinand cont de dotarea cu utilaje, de asigurarea fortei de munca si de conditiile specifice de sezon.

Executarea lucrarilor de intretinere si reparatii se refera atat la infrastructura cat si la suprastructura.

La infrastructura lucrarile de intretinere si reparatii se executa la:

acostamente care se sduc la forma initiala;

santuri care se curata de pamant, frunze, crengi sau alte materiale care impiedica curgerea apei;

taluzuri de pamant care se protejeaza prin plantatiisau inierbare, iar taluzurile de stanca se ranguiesc;

drenuri, prin despotmolirea lor;

zidurile de sprijin care se curata de vegetatie;

poduri si podete prin curatare periodica.

La suprastructura lucrarile constau intr-un volum mai mare de munca si anume:

repararea pietruirii este necesara datorita aparitiei gropilor care se repara prin plombare;

repararea imbracamintii asfaltice sau de beton se executa prin: decaparea covorului asfaltic, asternerea mixturii asfaltice, executerea tratamentelor superficiale.

Masuri de tehnica securitatii muncii la executarea lucrarilor de intretinere si reparatii

Pentru evitarea producerii accidentelor de munca la intretinerea si repararea drumurilor forestiere trebuie ca toti muncitorii sa participe si sa cunoasca normele de tehnica si sanatatea muncii, iar pentru evitarea accidentelor pe portiunile de drum pe care se lucreaza se vor monta tablite pe care se va scrie "Drum in reparatie"

Lucrari executate la intretinerea si repararea drumurilor

• lucrari de drumuri, cai de acces, strazi, piste, platforme in diferite tehnologii si structuri (betonate, din macadam penetrat cu bitum, din macadam, impietruite, din pamant), cu toata gama lucrarilor conexe, ca: poduri, podete, canale marginale, subtraversari, ziduri de sprijin, captari de izvoare, drenaje, consolidari versanti, amenajari pe ravene si formatiuni torentiale etc.; lucrari de amenajare si intretinere a drumurilor forestiere
• lucrari de imbunatatire a terenurilor de fundare la drumuri si platforme tehnologice prin folosirea materialelor geosintetice;
• lucrari de amenajare pe cursuri de apa, inclusiv constructii hidrotehnice specifice:
• regularizari si / sau reprofilari albii
• aparari de maluri:
• cu ziduri de sprijin din beton sau gabioane, cu asezare directa sau pe pat de fascine;
• cu pereu din piatra bruta sau din beton (turnat in camp continuu sau din dale prefabricate), cu asezare directa sau pe pat din fascine;
• cu anrocamente din piatra bruta.
• lucrari transversale: praguri de fund, traverse, caderi, epiuri, baraje, stavilare;
• lucrari de indiguire cu diguri din pamant, cu sau fara consolidari specifice
• lucrari de terasamente pentru amenajari diguri sau baraje din pamant, sistematizarea verticala a terenului, amenajari platforme, nivelari si modelari de teren;
• lucrari de imbunatatiri funciare:
• consolidari versanti si combaterea alunecarilor de teren;
• combaterea eroziunii solului;
• desecari, drenaje, irigatii.
• lucrari de defrisare, de redare teren in circuitul agricol sau de ameliorare a celor slab productive;
• lucrari de protectia mediului;
• lucrari de alimentare cu apa: captare la sursa (prize de mal sau puturi de adancime), aductiuni, statii de pompare, rezervoare apa (pana la 1000 mc), camine si toate celelalte lucrari specifice;
• lucrari de canalizare, evacuare ape meteorice, colectoare ape uzate, cu toate lucrarile conexe: bazine impermeabilizate, camine de vizitare, separatoare grasimi, puturi absorbante, etc.;
• constructii cladiri diverse, hale pentru ateliere, depozite, magazii, soproane, poduri-bascula;
• intreaga gama de constructii agrozootehnice: grajduri, padocuri, silozuri, hambare, rezervoare apa, bazine, puturi pentru alimentare cu apa, cai acces si toate celelalte amenajari gospodaresti;
• lucrari pentru amenajari piscicole, cu toata gama lucrarilor conexe specifice.

Elaborarea documentatiei tehnice

DIRECTIA SILVICA VRANCEA

OCOLUL SILVIC NEREJU

MEMORIU JUSTIFICATIV

privind calamitatile DF in punctul InTarcatoarea

Urmare a precipitatiilor abundente din vara anului 2005 pe DF in punctul Intarcatoarea pe lungimea de 400ml s-a produs deteriorarea partiala a platformei drumului si a alunecarilor de teren pe platforma drumului necesitand interventia rapida pentru refacerea drumului.

In anul 2006 din aceasta zona se va exploata un volum de 2500mc pentru industrie si populatie

Este necesara repararea si intretinerea DF prin urmatoarele lucrari:

confectionarea a trei casite din lemn;

indepartarea ebulmentilor cu buldozerul;

umplerea casitilor cu bolovani si balast

incarcat balast;

imprastiat balast;

transport cu auto din balastiera in teren.

Documentatia este intocmita conform normelor in vigoare.

Valoarea totala a devizului este 13.875lei.

Sef ocol, Intocmit,

OCOLUL SILVIC NEREJU

ANTEMASURATOARE

LA LUCRARI DE CALAMITATI PE DAF

Sef ocol, Intocmit,

OCOLUL SILVIC NEREJU Se aproba prezentul deviz in

valoarea de 13.875lei

Director, Director economic,

DEVIZ

LA LUCRARI DE CALAMITATI PE DAF

Sef ocol, Intocmit,

Bibliografie

Margarit, I. - Drumuri forestiere - manual pentru liceele de profilde silvicultura si exploatari forestiere, clasa a XII-a si scoli profesionale.

Ciubotaru, A - Exploatarea forestiera - Editura Lux Libris, Brasov, 1998.

Zlate, Gh - Bazele culturii, exploatarii si valorificarii lemnului - Editura Ceres, Bucuresti, 1995

Gheorghe, B., Gheorghe, S., Margarit, I -Constructii si transporturi forestiere - manual pentru liceele de profilde silvicultura si exploatari forestiere, clasa a XII-a si scoli profesionale.

Cartea padurarului - SCP "Musatinii" SA, Suceava, 2004