Pestera Muierilor, spendid monument al naturii, este situata geografic in Depresiunea Getica a Olteniei.
Traversand calcarele jurasice-neocomiene ale raului Galben. .Numele de Pestera Muierilor, asa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier, provine din faptul ca, in timpuri stravechi, bantuite de razboaie pe cand barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara, femeile si copii se ascundeau in aceasta pestera, transformata in adapost bine aparat si nedescoperit de catre navalitori.
Harta pesterii
Galeriile rezultate ca urmare a carstificarii calcarelor datorita apei infiltrate din raul Galbenul, de-a lungul liniei de fractura NNV spre SSE insumeaza o lungime de aproximativ 3600 m si sunt dispuse 4 niveluri de carstificare. Nivelul inferior subimpartit in doua sectoare: nordic (1500 m) si sudic (880 m) prezinta importanta stiintifica, constituind rezervatia speologica si fiind inaccesibil turistilor.
Etajul superior situat la 40 m altitudine fata de talvegul vaii se compune dintr-o galerie orizontala lunga de 573 m, electrificata si amenajata pentru vizitare.
In gura nordica de acces ajungem dupa aproape 20 m intr-o zona in care abunda stalactite care captusesc plafonul alcatuind sub lucirea reflectoarelor o masa compacta de turturi. Sub tavanul impodobit se ridica majestuoasa o formatiune stalagmitica ale carei reliefuri par veritabile tuburi de orga.
O colonie de lilieci penduleaza in Cupola de 17 m inaltime emitand un sunet asemenea unui clopotel de argint, sunet care e ritmat de picaturile de apa. Spre est, dupa numerosi bolovani, se strecoara o raza de soare ce patrunde prin gura estica a pesterii, gura ce se deschide in versantul abrupt al Cheilor Galbenului.
In galeria principala electrificata ce se continua spre sud varietatea coloanelor stalagmitice care atinse cu un corp dur emit sunete asemanatoare unei orgi electronice. La cativa metri, intr-o sala inalta si larga se afla reconstituit scheletul unui Ursus spelaeus.
La cativa pasi podeaua este presarata cu numeroase bazinete uneori pline cu apa, mai ales primavara. Aceasta zona poarta numele de Bazinele Mari.
La cativa zeci de metri intr-o sala spatioasa o formatiune stalagmitica imbracata parca in mantie orientala. Aici stalagmite uriase, cruste parietale, domuri, concretiuni de tavan iau forme ciudate motiv pentru care au fost numite: Cadana, Mos Craciun, Dropia, Domul Mare, Uliul Ranit etc.
Imagini din pestera
.
Coloniile de lilieci adauga plafonului cenusiu al pesterii numeroase pete negre. In afara de speciile de lilieci - Myotis sp. Miniopterus sp. si Rhinolophus sp. - fauna cavernicola acestei pesteri se compune din miriapode, pseudoscorpioni, paianjeni si numeroase alte nevertebrate inferioare.
Pentru a se putea admira Valul Muierii se treceprintr-o galerie ingusta
., o galerie de calcita cu falduri fara egal, care este preludiul frumusetilor naturale din Sala Perlelor..
In ultima scara metalica ne abatem lateral in Sala Musteriana, unde arheologii si paleontologii au scos la lumina zilei numeroase obiecte de cultura, dovezi permanente a omului aici cu multe mii de ani inaintea erei noastre.
Revenind la galeria superioara, intr-o bolta ce acopera o sala mare, vizitatorul zareste un horn ce comunica cu exteriorul, horn caruia localnicii ii spun Cosul Pesterii, probabil in amintirea vremurilor cand focul ardea in mijlocul acestei sali. Iesind prin gura sudica a pesterii coborarea pana la albia raului Galben se face pe o carare betonata, strajuita cu balustrada de sustinere.
