Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
PARCUL NATURAL BALTA MICA A BRAILEI
AMPLASAMENT
Parcul Natural Balta Mica a Brailei este situat in lunca cu regim natural de inundatie a fluviului Dunarea, intre Vadu Oii si municipiul Braila, ecoregiunea Romaniei nr. 20, fiind delimitat astfel:
- la sud:
ramificatia Dunarii in cele doua brate (la
- la est: bratul Valciu de la km 237 pana la km 197, Dunarea navigabila de la km 197 la km 186 (long. 27°59'55.23'') bratul Cravia (Bratusca sau Dunarea Veche) de la km 186 pana unde se intalneste cu Dunarea navigabila (km 174);
- la nord: confluenta bratului Arapu, Cravia si Dunarea Navigabila (km174 lat.45°14a10.36'N)
- la vest: Dunarea navigabila de la km 232 pana la 216 (long. 27°49'12.08''E), bratul Pasca de la km 216 la 209, Dunarea navigabila km 209 pana la km 197,bratul Calia de la km 197 pana la 180 si bratul Arapu de la km 180 pana la km 174.
Parcul integreaza toate ostroavele situate intre bratele Dunarii: Varsatura, Popa, Cracanel (Chiciul), Orbul, Calia (Lupului), Insula Mica a Brailei, Fundu Mare, Arapu, precum si bratele adiacente ale Dunarii.
Se poate spune
ca este o delta interioara pe traseul
inferior
1-Insula Varsatura; 2-Insula Chiciu; 3-Insula Mica a Brailei; 4-Insula Orbului; 5-Insula Calia; 6-Insula Fundu Mare; 7-Insula Harapu
Suprafata
In Legea nr. 5/2000, aceasta arie naturala protejata este
mentionata cu o suprafata de
Istoricul instituirii regimului de arie protejata
1. In comunicarea Cancelariei
C.C. a P.C.R. nr. 1508/1978 prin care a fost aprobata valorificarea rationala a
rezervatiilor naturale situate in fondul agricol, Insula Mica a Braìlei
(Ostrovul Popa) a fost mentionata ca rezervatie zoologica, cu o
suprafata de
2. Hotararea Consiliului Popular al judetului Braìla nr. 11/29.09.1979 privind imbunatatirea activitatii de protectie a mediului inconjurator face de asemenea referire la aceasta zona, in art. 5: "Insula Mica a Braìlei, aprobata de conducerea superioara a partidului ca rezervatie naturala . "
3. Prin Decizia nr.350/17.03.1994 emisa de Consiliul Judeten Braila, s-au stabilit masuri concrete pentru protectia "zonei Insula Mica a Brailei pana la declararea acesteia ca rezervatie naturala".
4. Prin Hotararea Consiliului Judetean Braìla, nr. 20/29.09.1994 Insula Mica a Braìlei a fost declarata zona protejata - rezervatie mixta, botanica si zoologica.
5. Prin adresa nr.
3872/7.08.1997, A.P.M. Braila a inaintat catre M.A.P.P.M. un memoriu tehnic
prin care s-a propus declararea ca rezervatie naturala a intregii zone
inundabile de pe teritoriul judetului Braila, cu o suprafata totala de
6. Prin procesul verbal
nr. 2213/5.06.1998 si adresa nr. 2250 din 8.06.1998 catre Consiliul Judetean
Braila, Directia Silvica Braila a propus constituirea Parcului National
Baltile Mici ale Brailei, in fondul forestier din cuprinsul Ocoalelor
Silvice Braila si Lacu Sarat, cu suprafata de
7. Prin Legea nr. 5/06.03.2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - sectiunea a III-a - zone protejate, zona inundabila braileana este mentionata sub denumirea "Balta Mica a Braìlei", in anexa I, in lista "Rezervatii ale biosferei, parcuri nationale sau naturale".
8. In data de 15.06.2001 Insula Mica a fost declarata Zona umeda de importanta internationala prin includerea in lista Ramsar, la pozitia 1074, ca cel de-al doilea sit Ramsar al Romaniei, dupa Delta Dunarii
9. Ca rezultat al derularii proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400 'Plan de management integrat pentru Insula Mica a Brailei' s-a stabilit infrastructura operationala de implementare a planului de management pentru aria protejata Insula Mica a Brailei prin:
Ordinul M.A.P.M. nr. 507/6.06.2002 privind constituirea Consiliului Stiintific al Parcului Natural Balta Mica a Brailei - Zona Umeda de Importanta Internationala,
Ordinul M.A.P.M.nr. 511/6.06.2002 privind constituirea Consiliului Consultativ de Administrare al Parcului Natural Insula Mica a Brailei - Zona Umeda de Importanta Internationala.Totodata, cele doua ordine stabilesc ca pana la infiintarea unei structuri proprii de administrare a parcului, agentia de implementare a proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400, respectiv Departamentul de Ecologie Sistemica si Dezvoltare Durabila din cadrul Universitatii Bucuresti va coordona procesul de realizare si punere in practica a planului de management.
10. Prin HG 230/4.03.2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora (MO 190/26.03.2003) a fost recunoscut Parcul Natural Balta Mica a Brailei si reconfirmat oficial si statutul de Zona umeda de importanta internationala, obtinut in anul 2001.
11. Planul de Management pentru Parcul Natural Balta Mica a Brailei realizat in cadrul proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400 a fost aprobat prin Ordinul M.A.P.M. 1456/14.03.2003.
12. Prin Ord. M.A.P.A.M. 552/26.08.2003 (M.O. 648/11.09.2003) privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale si a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice, au fost delimitate zonele strict protejate-zone de conservare speciala.
13. Din 21.05.2004 Regia Nationala a Padurilor Romsilva devine administratorul Parcului Natural Balta Mica a Brailei prin contractul incheiat cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (nr. 744/MMGA/22.05.2004 si 65/RNP/21.05.2004), conform prevederilor Ord. M.A.P.A.M 850/27.10.2003 privind procedura de incredintare a administrarii sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate (MO 793/11.11.2003). ).
Valori naturale protejate
In ciuda modificarilor survenite atat in structura sistemelor ecologice integratoare cat si la nivelul ei, Balta Mica a Brailei conserva importante valori ecologice, fiind o importanta componenta a Sistemului Dunarii Inferioare, situata in amonte de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
Este singura zona ramasa in regim hidrologic natural (zona inundabila), dupa indiguirea, in proportie de cca. 75%, a fostei Balti a Brailei si crearea incintei agricole Insula Mare a Brailei.
Datorita atributelor sale - zona umeda in regim hidrologic natural, complex de ecosisteme in diferite stadii succesionale si zona tampon, Balta Mica a Brailei reprezinta un sistem de referinta al fostei delte interioare si baza pentru reconstuctia ecologica in Sistemul Dunarii Inferioare.
Din suprafata totala, cca 53,6% o ocupa padurile aluviale, 6% pasunile, 12,84% zonele umede si 27, 5% lacurile (iezere si balti).
Jumatate din ecosistemele identificate - balti si paduri specifice de lunca inundabila- sunt naturale, aceasta zona conservand in cea mai mare parte structura si functiile vechii Balti a Brailei din anii '50. Acestea sunt totodata habitate naturale de interes comunitar fata de care s-au stabilit prioritati de conservare.
Habitate de interes comunitar identificate pe teritoriul parcului:
Nr. crt. |
Cod Natura 2000 |
|
|
|
|
|
Ape statatoare, oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Litorelletea uniflorae si/sau Isoeto-Nanojuncetea |
|
|
Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau Hydrocarition |
|
|
Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention |
|
|
Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) |
|
|
Asociatii de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor pana la cel montan si alpin |
|
|
Pajisti aluviale din Cnidion dubii |
|
|
Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) |
|
|
|
|
|
Paduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) |
91FO |
|
Galerii cu Salix alba si Populus alba |
92AO |
Aceasta zona este bine
cunoscuta pentru importanta ei ornitologica, deoarece se situeaza pe cel mai important
culoar de migratie al pasarilor din bazinul inferior al
Dunarii de Jos, la
jumatatea rutelor de migratie intre locurile de cuibarit din
nordul Europei si refugiile de iernat din Africa. A fost observat un numar de 206 specii de
pasari (reprezentand jumatate din speciile de pasari
migratoare caracteristice Romaniei), dintre care 139 de specii protejate pe
plan international, prin Conventiile de
Pentru ca o mare parte dintre acestea sunt pasari acvatice,
in anul 2001 Balta Mica a Brailei a fost declarata sit RAMSAR (pozitia 1074 pe lista Ramsar), al doilea dupa Delta Dunarii, conform Conventiei Ramsar prin care se protejeaza zonele umede de importanta internationala ca habitat al pasarilor acvatice, conventie la care Romania este parte semnatara.
In anul 2007 Balta Mica
a Brailei a fost declarata atat ca arie de protectie
speciala avifaunistica, cat si ca sit de importanta
comunitara, cu o suprafata de
Conform Ord. M.A.P.A.M. 850/2003 privind procedura de incredintare a administrarii sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate Parcul Natural Balta Mica a Brailei (PNBMB) a fost incredintat spre administrare Regiei Nationale a Padurilor "Romsilva" prin contractul incheiat intre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si Regia Nationala a Padurilor, cu nr. 744/MMGA/22.05.2005 si 65/RNP/21.05.2005
Structura de administrare a parcului natural cuprinde 13 posturi conform HG 230/2004 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora. Aceasta structura este functionala, indeplinindu-si atributiile conform 'Regulamentului de organizare si functionare al structurii de administrare', avizat de catre R.N.P. Informatii privind activitatea administratiei sunt postate pe pagina web a acesteia: www.bmb.ro.
Pe langa structura de administrare special constituita s-a infiintat Consiliul Consultativ de Administrare, alcatuit din reprezentanti ai institutiilor, organizatiilor economice, organizatiilor neguvernamentale, autoritatilor si comunitatilor locale, care detin cu orice titlu suprafete, bunuri sau au interese in perimetrul ori in vecinatatea ariei naturale protejate si care sunt implicate si interesate in aplicarea masurilor de protectie, in conservarea si dezvoltarea durabila a zonei. Structuria de administrare special constituita este indrumata de un Consiliu Stiintific, cu rol de autoritate stiintifica pe teritoriul ariei naturale protejate.
Ca urmare a modificarii
legislatiei in domeniul ariilor naturale protejate, din anul
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |