Asezare si limite. Aceasta grupa montana se afla in extremitatea estica a sectorului Carpatilor Meridionali. La est sunt delimitati de Valea Prahovei, la vest de Valea Dimbovitei, la nord de Depresiunea Brasov, iar la sud de Subcarpatii Curburii.
Relief. Grupa Muntilor Bucegi s-a format odata cu sectorul Carpatilor Meridionali si al intregului lant carpatic, in timpul orogenezei alpine care a tinut din Cretacic pana la inceputul Cuaternarului. Catena carpatica s-a definitivat in timpul Erei Neozoice, in urma ultimelor faze ale orogenezei alpine. Carpatii Meridionali, deci si grupa Bucegilor, au fost inaltati in bloc, cu cca 1000 m, la sfarsitul Neogenului si inceputul Cuaternarului.
Calcarele si conglomeratele dau un pitoresc specific Bucegilor. Caracteristice sunt si cele trei etaje de platforme netede sau usor ondulate: platforma Borascu, cu pajisti alpine folosite vara pentru pasunatul oilor; platforma Rau este, mai neregulata ca nivelare; platforma Gornovita sau a Predealului, cu fanete si asezari omenesti permanente si sezoniere.
Grupa acestor munti cuprinde urmatoarele unitati fizico-geografice: M. Bucegi care au cea mai mare altitudine in Vf. Omu (2505 m); M. Leaota, cu altitudini de 2133 m in varful cu acelasi nume; M. Piatra Craiului, cu maxima altitudine de 2238 in Vf. Omu (Baciului), cu aspectul unei creste alcatuita predominant din calcare; Magura Codlei (1292 m), in extremitatea vestica a Depresiunii Brasov. Din aceasta grupa fac parte si zonele depresionare: Culoarul Rucar-Bran, unde se afla pasul Giuvala (1240 m), situat intre Piatra Craiului si M. Bucegi-Leaota; Culoarul Prahovei care formeaza limita estica a grupei.
Clima. Este tipic montana, cu temperaturi medii anuale de 2-6 OC, care, la peste 1800 m altitudine, au valori de 0-2OC, cu precipitatii abundente de 800-1200 mm, si chiar peste, la marile altitudini, cu vanturi puternice. Climatul alpin apare indeosebi in Bucegi si Piatra Craiului, caracterizat prin temperaturi medii anuale sub 2OC, precipitatii cu valori foarte mici si vanturi extrem de puternice.
Apele. Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din raurile Prahova, Ialomita, Dimbovita si Barsa. Lacurile sunt reprezentate de acumularile antropice, utilizate in scopuri hidroenergetice, amenajate pe cursul Ialomitei si pe cel al Dimbovitei.
Vegetatia. Este dominata de paduri, care la randul lor cuprind etajul fagului, care urca pana la 1200 m, si etajul coniferelor, care urca pana la limita superioara a paduri. Zona paduri este urmata de zona alpina, numita si "stepa rece", dominata de pajisti, impestritate la partea inferioara cu tufisuri de enupar si jneapan sau alti arbusti pitici.
Fauna. In padurile de foioase fauna este reprezentata de mistret, iepure, lup, vulpe, pisica salbatica, alaturi de specii patrunse fie din silvostepa, cum este iepurele, fie din etajul coniferelor (caprioara, veverita). Padurile de munte sunt populate cu animale de interes cinegetic: urs, cerb, ras, apoi cocosul de munte si gainusa de alun, dintre pasari. In zona alpina apar capra neagra si acvila de munte. Apele reci de munte sunt populate cu pastrav, iar catre altitudini mijlocii apar cleanul si mreana.
Solurile. Sunt corelate cu roca si clima, precum si cu vegetatia. Solurile argiloiluviale (cenusii si brun-roscate), numite argiluvisoluri, apar in muntii nu prea inalti. In climatul racoros si umed apar solurile brune si brune acide, iar sub padurile de fag si rasinoase sunt solurile podzolice, sarace in humus. Etajarea se incheie cu solurile alpine brune acide, de climat rece, precipitatii abundente si vegetatie de pajiste.
Rezervatiile. Cuprind: rezervatia forestiera Sinaia, rezervatia floristica si faunistica Piatra Craiului si rezervatia de peisaj si de flora Bucegi.
Resursele naturale. Principalele resurse ale grupei le formeaza padurile de foioase si rasinoase, valorificate in industria de prelucrare a lemnului; pasunile si fanetele naturale favorizeaza cresterea bovinelor si a ovinelor. Potentialul hidroenergetic al Ialomitei si Dimbovitei este valorificat in hidrocentrale.
Populatia. Masivitatea, altitudinile mari, fragmentarea redusa au influentat instalarea asezarilor stabile in culoarele de vale si in zona depresionara a culoarului Rucar-Bran. Fenomenele demografice influenteaza evolutia demografica a populatiei. Astfel natalitatea inregistreaza valori mijlocii, mortalitatea are valoarea medie pe tara, iar sporul natural este de -0,6% . Densitatea populatiei are valori mari in zonele depresionale si in culoarele de vale (peste 100 locuitori pe km2) si sub 25 locuitori pe km2 in celelalte zone.
Asezarile urbane. Orasele regiunii fac parte din categoria oraselor mici (sub 25000 locuitori), cum sunt: Busteni, Sinaia, Azuga si Predeal, acesta din urma fiind orasul aflat la cea mai mare altitudine din tara 1220 m .
Asezarile rurale. Satele, de marime mica (sub 500 locuitori) si mijlocie (intre 500-1500 locuitori), sunt de tip risipit sau imprastiat, cu gospodariile despartite prin fanete si pasuni, cum sunt cele din platforma Banului, sau de tip adunat in bazinele depresionare.
Agricultura. Terenurile arabile sunt reduse si solurile au fertilitate redusa. Culturile sunt restranse, mai ales pe versantii insoriti si in depresiuni; predomina cele de cartofi si porumb. Pasunile si fanetele au favorizat dezvoltarea cresteri bovinelor mai ales in arealele apartinand judetelor Arges si Brasov. Cresterea ovinelor, mai ales a celor din rasa turcana, are vechi traditii in satele branene si pe cursul superior al Prahovei. La Azuga este o unitate industriala de prelucrare a lanii si o fabrica de bere.
Industria. Industria energiei electrice este prezenta prin valorificarea potentialului hidroenergetic al Ialomitei si al Dimbovitei. La Sinaia functioneaza o intreprindere de mecanica fina, la Busteni una din domeniul industriei celulozei si hartiei, iar la Azuga o intreprindere pentru sticlarie.
Transporturile. Sunt prezente indeosebi pe Valea Prahovei, pe care se afla instalate magistrala feroviara Bucuresti-Ploiesti-Brasov-Arad-Curtici si artera rutiera europeana E60 (Bucuresti-Ploiesti-Brasov-Targu Mures-Cluj-Napoca-Oradea-Bors).
Turismul. Activitatea turistica s-a dezvoltat datorita potentialului ridicat oferit de Valea-Prahovei, abruptul Bucegilor si stancile binecunoscute "Babele" si "Sfinxul", carstul de pe Valea Ialomitei, Culoarul Rucar-Bran, masivul Piatra Craiului cu pestera si cheile Dambovicioarei, apoi statiunile climaterice Sinaia, Poiana Tapului, Busteni si Predeal.
