Reteaua hidrografica este densa, legata printr-un sistem de canale (4 600 km) si orientata spre Oc. Atlantic (Seine, Loire, Garonne, Moselle, Rhin) si spre Marea Mediterana (Rhône). Exista numeroase lacuri, mai mari fiind Leman/Geneva (522km2, la granita cu Elvetia), Bourget si d`Annecy. Peste ¼ din teritorii este acoperit de paduri temperate (stejar, fag, conifere); in insula Corsica (muntoasa alt. max. 2 710m) dominant este maquisul mediteranean. Exista 4 P.N. in Alpi si Pirinei si numeroase rezervatii ce protejeaza elemente rare din flora si fauna, inclusiv animale aclimatizate, precum muflonul, cerbul sika (japonez), capra neagra s.a.
Populatia:
57 206 000 loc. (1 801:27 350 000; 1 901: 38 960 000; 1 921: 39 210 000; 1 960: 45 680 000), natalitate 13,3%o, mortalitate %o; pop. urbana 74 %. Aglomeratii urbane principale (mii loc.): Lyon (1 262), Marseille/ Marsila (1 087), Lille (950), Bordeaux (685), Toulouse (608), Nantes (491), Nice (475), Toulon (438), Grenoble (400), Strasbourg (388), Rouen (380). Francezi: 3,6 mil. Imigranti (6,3% din populatia tarii), intre care 22% portughezi, 20% algerieni, 14% spanioli, 13% italieni, 8% marocani, tunisieni, iugoslavi, turci, senegalezi, malieni (1990). Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in reg. pariziana (890 loc./km2, 2% din suprafata Frantei, 19% din populatia tarii), in reg. Nord-Pas de Calais (320 loc./Km2), Marseille-Nice (290 loc./Km2), Lyon-St. Etienne (280 loc./km2), in Alsacia (196 loc./km2). Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Auvergne si Franche-Comté (50-70 loc./km2), in Champagne-Ardenne (52 loc./km2), in reg. Limousin (43 loc./km2), in insula Corsica (30 loc./km2). Culte: catolicism 90%, protestantism, islamism iudaism.
Istoria:
Teritoriul Frantei populat in antichitate de triburi celtice (gali), este cucerit de Caesar (59-51 i.Hr.) si transformat in provincie romana. Francii popor germanic stabilit in sec. 5 in Galia, se contopesc cu galo-romanii si dau nastere in sec. urmatoare pop. francez. Bazele regatului Franc sunt puse de Clovis (481-511) din dinastia Merovingienilor. Carol cel Mare (768-814), cel mai de seama reprezentant al dinastiei Carollingiene, poarta razboaie victorioase impotriva saxonilor, avarilor, longobarzilor si este incoronat imparat al Occidentului la Roma in anul 800. Tratatul de la Verdun (843) consacra dezmembrarea Imp. Caroligian, a carui parte occidentala formeaza viitoarea Franta. In sec. 12-14, in timpul domniilor lui Pilip ll August si Pilip lV cel Frumos, sunt facuti primii pasi pe drumul intariri autoritatii regale si al centralizarii statale. Dupa infrangerile franceze din prima parte a razboiului de 100 de ani purtat impotriva Angliei (1337-1453), avantul national ( Jeanne d'Arc) permite incheierea victorioasa a indelungatei confruntari. Ludovic al Xl (1461-1483) reprima opozitia marilor seniori, iar domnia lui Francisc l (1515-1547) inaugureaza epoca absolutismului. Raspandirea calvinismului in prima jumatate a sec. 16 declanseaza pustiitoarele razboaie religioase (1562-1598) incheiate de Henric al lV, intemeietorul dinastiei de Bourbon (1589-1830) prin edictul de toleranta de la Nantes (1598). Domnia lui Ludovic al XlV (1643-1715) marcheaza apogeul absolutismului francez ("statul sunt eu"), Franta devenind acum prima putere europeana. Frecventele razboaie din timpul lui Ludo
vic al XlV si Ludovic al XV ( 1715-1774) accentueaza tensiunile sociale, pierderea prin tratatul de la Paris (10.2.1763) a posesiunilor din India si a Canadei adancind criza economica si cea de credibilitate a absolutismului Bourbonilor. Revolutia franceza (14.7.1793- cucerirea Bastiliei) culmineaza cu proclamarea la 22.9.1792 a primei Republici, cu executia lui Ludovic al XVl (21.1.1793) si cu dictatura iacobina (1793-1794). Razboaiele de aparare a Republicii Franceze sunt continuate de Napoleon Bonaparte, devenit in 1804 imparat al francezilor si arbitru omnipotent al Europei continentale. Restaurata in 1815, domnia Bourbonilor este inlaturat de revolutia din iulie 1830, care impune monarhia constitutionala a lui Ludovic Philip (1830-1848). In urma revolutiei din februarie 1848 este proclamata a ll-a Republica (1848-1852), apoi puterea este acaparata de Ludovic Napoleon (nepot al lui Napoleon l ), care se proclama sub numele de Napoleon lll imparat al Frantei (1852-1870). Infrangerea in razboiul cu Prusia (1870-1871) are ca urmare proclamarea la 4.9.1870 a celei dea lll-a Republici si scurtul intermezzo al insurectiei proletare a Comunei din Paris (mart.- mai 1871). Pacea de la Frankfurt pe Main (10.5.1871) consacra pierderea Alsaciei si Lorenei. Cucerirea Algeriei (1830-1847) este urmata in a doua jumatate a sec. 19 de constituirea celui de-al doilea mare imp. colonial al lumii (Africa septentrionala, ecuatoriala, occidentala, Indochina, Oceania, etc.). Impreuna cu Rusia si Marea Britanie pune bazele Tripei Aliante (1904) care in primul razboi mondial (1914-1918) obtine victoria asupra Blocului Puterilor Centrale. Prin Pacea de la Versailles (1919) Alsacia si Lorena sunt retrocedate de Germania. Politica revansarda a Germaniei naziste are ca urmare declaratia de razboi a Frantei la 3.9.1939, urmata de invadarea teritorului francez si semnarea de catre, maresalul P.Pétain, a actului de capitulare la 22.6.1940. Gen Charles de Gaulle lanseaza in iunie 1940 la Londra, celebrul apel la continuarea luptei de catre francezi si constituie Comitetul National Francez care coordoneaza rezistenta antinazista. Debarcarea din Normandia (6.6.1944) si insurectia victorioasa a Parisului (19-25.8.1944) permit instalarea guvernului provizoriu prezidat de gen. De Gaulle. Constitutia din octombrie 1946 praclama cea de-a lV Republica, si transforma imp. colonial in Uniunea Franceza. Politicianismul si razboaiele de emancipare nationala din Indochina (1945-1954) si Algeria (1954-1962) adancesc criza celei de-a lV-a Republici si duc la instalarea unui guvern in frunte cu gen.
