Factori cu impact negativ asupra habitatelor din cadrul rezervatiei biosferei retezat

FACTORI CU IMPACT NEGATIV ASUPRA HABITATELOR DIN CADRUL REZERVATIEI BIOSFEREI RETEZAT

Abstract The weathering of the habitats, through the antropic activities lead to mitigation of the phytodiversity, even the disappear of vegetable species.

The most important factors with an impact on habitats from Retezat Biosphere Reserve are: the hidrotechnical works, the grazing, the tourism, invasive species etc. The hidrotechnical works have led to perturbations of the habitats, contributing to affecting degree of coverage with vegetation. The investigations, to point out that, the restore of the vegetal cover at least as close as possible is hardly, for exemple: Nucsoara Valley. The intensive graying have led to the mitigation of the meadows productivity and to colonization on these by ruderal species. The tourist activities and the invasive species represent a peril for phytodiversity.

Modificarile majore ale cadrului natural au drept urmare declinul fitodiversitatii, acesta fiind cu atat mai mare, cu cat relatia dintre capitalul natural si presiunea antropica nu se concretizeaza intr-o evolutie si dinamica complementare. Astfel, prin degradarea mediului diversitatea habitatelor, a speciilor si cea genetica sunt intr-o continua regresie si chiar amenintate cu disparitia (Sarbu Anca, 2001).

Parcurile Nationale prezinta importanta deosebita, relevata prin varietatea ecosistemelor care sustin o ampla biodiversitate. Totusi, transformarea antropica a acestor ecosisteme care reprezinta arii stravechi in terenuri agricole, pasuni, terenuri pentru recreatie (terenuri de golf, diferite cluburi etc.) contribuie la scaderea fitodiversitatii (Nepal S. K. & Weber K. E., 1995).

Activitatile antropice conduc la deteriorarea habitatelor prin substituirea cadrului natural cu elemente antropizate, constituind, astfel, cauza principala a disparitiei speciilor vegetale. Aceste prejudicii asupra cadrului natural sunt posibile deoarece dezvoltarea societatii umane reclama tot mai mult necesitatea valorificarii resurselor naturale. Astfel, factorii de decizie economici si politici argumenteaza pe aceasta cale prejudicierea intereselor economice atunci cand se impune restrictionarea legislativa asupra fondului natural (Botnariuc N. & Toniuc N., 1986).

Efectele impactului antropic se resimt in general la nivel taxonomic, fiind astfel afectat genofondul speciilor, contribuind, cu precadere pe aceasta cale, la reducerea drastica a variabilitatii lor genetice. De asemenea, impactul antropic este raspunzator de restrangerea ariilor naturale si seminaturale, provocand schimbari majore in cadrul asociatiilor vegetale (Boscaiu N. & colab., 1994).

Afectarea capitalului natural se afla intr-o continua expansiune, concretizata in deteriorarea biotopurilor si biocenozelor care alcatuiesc ecosisteme variate din punct de vedere floristic. Speciile vegetale sunt periclitate si amenintate cu disparitia. Insa, disparitia speciilor vegetale este ampla in regiuni unde a avut loc dezvoltarea populatiilor umane si, deci, reducerea ariilor populate de catre plante (Boscaiu N. & colab., 1994).

In cadrul Rezervatiei Biosferei Retezat, principalii factori care pericliteaza resursele capitalului natural sunt: lucrarile de amenajare hidrotehnice, pasunatul, turismul, speciile invazive etc.

Lucrarile de amenajare hidrotehnica

Lucrarile de edificare a sistemului hidroenergetic au avut efecte dezastruoase asupra fitodiversitatii, fapt constatat in zona Valea Nucsoarei. Aceste efecte sunt generate de catre principalul factor limitator al instalarii si refacerii covorului vegetal, factorul antropic.

S-au creeat conditii nefavorabile de mediu, afectand, in acest mod, gradul de acoperire cu vegetatie si abundenta plantelor, asa cum s-a observat in zona Valea Nucsoarei la nivelul haldelor de steril create de catre Hidroelectrica - Filiala Hateg.

De-a lungul mai multor ani de cercetari, s-a constatat ca, in conditiile in care activitatile antropice au incetat, diversitatea floristica este ampla, insa puterea de regenerare a covorului vegetal ramane redusa (Pauca Comanescu Mihaela & Negrean G., 2003).

Gradul de acoperire cu vegetatie este afectat in principal din cauza instabilitatii substratului, creandu-se conditii impropii supravietuirii plantelor (semintele odata germinate nu isi pot continua ciclul vital deoarece lipseste stratul de sol propice dezvoltarii plantelor). Perturbarile edafice mentionate sunt cauzate de suvoaiele pluviale care, in timp, conduc la aparitia ravenelor, distrugandu-se astfel covorul vegetal deja instalat (Pauca Comanescu Mihaela & Negrean G., 2003).

De regula, activitatile de exploatare miniera nu sunt urmate de reabilitarea conditiilor pedologice, ceea ce conduce la instalarea unor conditii care nu permit mentinerea umiditatii solului si, deci, germinarii semintelor. Cu cat intensitatea acestor activitati este mai puternica, cu atat compozitia floristica este mai redusa (Low W. A. & colab., 1999).

Pentru restabilirea covorului vegetal, de o importanta aparte este tipul de sol specific diferitelor categorii de plante. Se impiedica dezvoltarea speciilor vegetale daca acesta nu este adecvat categoriilor de plante respective.

De asemenea, activitatile miniere pot transforma formele de relief naturale in statiuni artificiale, ceea ce duce la modificarea compozitiei floristice a regiunii respective. Drept urmare, aceste activitati produc perturbari ale conditiilor fizico-chimice ale solului, impiedicand astfel dezvoltarea normala a vegetatiei. De altfel, acest lucru implica prejudicii economice majore asupra resurselor naturale (Lindbeck Keith, 1999).

In urma cercetarilor efectuate in zone puternic deteriorate, s-a constatat prezenta unor specii invazive, cum sunt, de exemplu: Erigeron annuus ssp. annuus, Conyza canadensis, Impatiens glandulifera etc., care constituie un pericol pentru fitodiversitatea locala. De asemenea, speciile invazive pot contribui la transformarea, inlocuirea si chiar disparitia speciilor vegetale si a asociatiilor vegetale (Richardson D. M. & colab., 2000).

Pasunatul

Dezvoltarea ampla a sistemului socio - economic reclama un aport tot mai sporit al productivitatii animale pe baza productiei primare din cadrul pajistilor. Astfel, principala cauza a deteriorarii fondului floristic al pajistilor este dezvoltarea unui management necorespunzator din punct de vedere al valorificarii pajistilor.

Modificarile profunde exercitate asupra pajistilor prin intermediul pasunatului intensiv si nerational produc efecte perturbatoare, care se concretizeaza in reducerea rentabilitatii, randamentului si a valorificarii masei vegetale furajere.

S-a demonstrat experimental ca poaceele, in perioada de pasunat, la nivelul organelor vegetative au un continut sporit de proteine, glucide, vitamine etc., fiind utilizate drept nutret pentru hrana animalelor, ceea ce contribuie la cresterea productivitatii de lapte, carne etc. In acest context, inca de timpuriu, speciile de plante cu valoare economica mare sunt cu mult prejudiciate din cauza pasunatului nerational. Mai mult, pe timp de seceta procesul de otavire al plantelor (regenerarea organelor vegetative) scade treptat, diminuandu-se atat productivitatea vegetala, cat si cea animala (rata de valorificare nutritionala a productivitatii primare depaseste rata de regenerare a acesteia (Anghel Gh. & colab., 1967; Pringle H. J. R., 1995).

Pasunatul nerational contribuie la modificarea compozitiei floristice, eliminand anumite asociatii vegetale si favorizand alte asociatii vegetale, oarecum daunatoare, fapt corelat cu modificarile suportate de conditiile fizico - chimice ale substratului (Pringel H. J. R., 1995; Resmerita I., 1987; Borza Al., 1934). In cazul in care pasunatul depaseste capacitatea de suport a pajistilor, are loc o ampla degradare a habitatelor, corelata cu periclitarea speciilor vegetale specifice (Nyárády E. I., 1958).

Din punct de vedere economic, valoarea furajera a habitatelor si conservarea acestora capata importanta doar in scopul implementarii managementului conservarii activitatii pastorale (Pringle H. J.R., 1995).

Cel mai grav afectate sunt pasunile pe care pasc oile si caii, deoarece acestea, prin intermediul morfologiei aparatului bucal, au capacitatea de a reteza plantele la o distanta sub 1 cm de la sol, uneori plantele fiind extrase cu tot cu radacini. In acest caz, plantele se refac greu pe o perioada indelungata de timp, existand riscul ca ele sa dispara de la un an la altul.

O alta cauza a disparitiei plantelor din cauza pasunatului este aceea ca plantele sunt pascute intens pe intreaga perioada de vegetatie, de primavara timpuriu, pana la venirea iernii. Astfel, acestea nu reusesc sa acumuleze substante de rezerva, disparand odata cu trecerea timpului. Prin practicarea unui pasunat rational s-a inregistrat experimental cum are loc o sporire a productivitatii plantelor din pajisti pe hectar: De exemplu, sporirea productivitatii vegetale pana la 10.195 kg unitati nutritive/ha in cadrul pajistei experimentate. Aceasta a contribuit la o crestere a productivitatii animale: pana la 5.180 l lapte si 244 kg spor in greutate.

In prezent pasunatul intensiv genereaza o serie de prejudicii de ordin economic asupra pasunilor, padurilor, tufarisurilor, jnepenisurilor etc., contribuind la scaderea productivitatii primare si, implicit, la reducerea diversitatii floristice (Cernelea E., 1975).

In anumite state ale lumii, in cadrul parcurilor naturale cu un teritoriu restrans are loc o competitie acerba intre turmele domestice si cele salbatice, contribuind la prejudicierea volorii furajere a pajistilor (Nepal S. K. & Weber K. E., 1995).

Turismul

Turismul se numara printre cele mai importante surse de afectare a cadrului natural. Astfel, adeseori se poate observa cum un grup de turisti colecteaza nemotivat taxoni rari, periclitati si chiar amenintati cu disparitia. In ultimele decenii, amploarea activitatilor turistice a contribuit la patrunderea in Parcul National Retezat a unor specii adventive, cum sunt: Galinsoga parviflora, Veronica persica, Impatiens glandulifera etc. Acest fapt are drept consecinta deteriorarea habitatelor si periclitarea fitodiversitatii (Täuber F., 1985).

Speciile invazive

Invaziile vegetale sunt cauzate, in principal, de intensificarea pe de o parte a anumitor ramuri economice, cum sunt: transporturile, comertul, turismul, iar pe de alta parte de factori biologici (absenta factorilor limitatori) si de modificarile climatologice (Anastasiu Paulina & Negrean G., 2007; Eastwood Antonia, 2001).

Specile invazive au o mare capacitate de a ocupa suprafete noi si extinse, capacitate determinata genetic si concretizata fenotipic prin producerea semintelor adaptate la raspandire rapida si eficienta, germinarea semintelor in conditii nefavorabile de mediu etc. (Silvertown J. W. & Doust J. L.,1993).

Desi anumiti taxoni sunt rari in habitatele din cadrul Rezervatiei Biosferei Retezat, acestia tind sa fie amenintati de prezenta speciilor invazive, dintre care, cele mai periculoase pentru fitodiversitate sunt: Conyza canadensis, Erigeron annuus s. l., Impatiens glandulifera etc. Din cauza fenomenului metapopulational (rata de ocupare a unei suprafete depaseste rata de extinctie a speciilor invazive), specific speciilor exotice invazive, acestea pot inlocui si chiar elimina populatiile de plante autohtone (Silvertown J. W. & Doust J. L., 1993).

Caracterul invaziv al acestor speciilor le confera posibilitatea unei concurente acerbe cu speciile autohtone pentru resursele naturale, deoarece plantele autohtone tind catre o reconstituire a vegetatiei naturale. Cu toate acestea, speciile invazive nu se mentin in acelasi loc decat rareori fara amestecul omului sau al animaleleor care sa activeze conditiile ruderale si microclimatul prielnic dezvoltarii lor (Morariu I., 1943).

De asemenea, Nyárády E. I. (1958) si Täuber F. (1985), in cadrul studiilor de fitosociologie la nivelul masivului Retezat, au inventariat o serie de specii adventive, cum sunt: Juglans regia, Prunus domestica (Valea Raului Mare, altitudinea 640 m), Gleditsia triacanthos (localitatea Suseni), Castanea sativa (Valea Rausorul in zona padurilor mixte), Xanthium spinosum (Valea Nucsoara, altitudinea 600 - 936 m), Iva xanthiifolia (Valea Raului Mare, tufarisuri, altitudinea 700 m), Nyárády E. I. (1958); Galinsoga parviflora, Veronica persica etc. Täuber F. (1985).

Bibliografie :

ANASTASIU PAULINA & NEGREAN G. 2007. Invadatori vegetali in Romania. Bucuresti. Editura Universitatii din Bucuresti. ISBN 978-973-737-291-8.

ANGHEL GHE., BARBULESCU C., BURCEA P., GRANEANU A., NIEDERMAIER K., SAMOILA S., VASIU V. 1967. Cultura pajistilor. Bucuresti. Editura Agrosilvica.

BORZA Al. 1934. Studii fitocenologice in Muntii Retezatului. Buletinul Gradinii Botanice dela Universitatea din Cluj. Cluj. Tipografia "Nationala" S. A. Cluj. Vol. 14 (1-2): 1 - 84.

BOSCAIU N., COLDEA GHE., HOREANU C. 1994. Lista Rosie a plantelor vasculare disparute, periclitate, vulnerabile si rare din Flora Romaniei. Ocrotirea Naturii si a Mediului Inconjurator. Bucuresti. Editura Academiei Romane. 38 (1): 45 - 56.

BOTNARIUC N. & TONIUC N. 1986. Parcurile Nationale si conceptia strategiei mondiale a conservarii naturii. Ocrotirea Naturii si a Mediului Inconjurator. Bucuresti. Editura Academiei R. S. R. 30 (2): 85 - 89.

CERNELEA E. 1975. Conservarea pajistilor din Carpati prin organizarea rationala a activitatii pastorale. Ocrotirea Naturii si a Mediului Inconjurator. Bucuresti. Editura Academiei R. S. R. 19 (1): 5 - 11.

EASTWOOD ANTONIA. 2001. St. Helena. Island Odysseys. The Botanics. Royal Botanic Garden Edinburgh. Pp. 7.

LINDBECK KEITH. 1999. Mining rehabilitation in Western Australian rangeland. Rehabilitation of mined surfaces. Proceeding of the VI International Rangeland Congress. Queensland Australia Vol. 2. Pp. 981 - 982.

MORARIU I. 1943. Asociatii de plante antropofile din jurul Bucurestilor cu observatii asupra raspandirii lor in tara si mai ales in Transilvania. Buletinul Gradinii Botanice si al Muzeului Botanic dela Universitatea din Cluj. 16: 131 - 212.

NEPAL S. K. WEBER K.E. 1995. Managing resources and resolving conflicts: National Park and local people. The International Journal of sustainable development and world ecology. London. The Parthenon Publishing Group Vol 2. Pp. 11 - 25. ISSN 1350-4509.

NYÁRÁDY E. I. 1958. Flora si vegetatia Muntilor Retezat. Bucuresti. Editura Academiei

PAUCA - COMANESCU MIHAELA & Negrean G. 2003. Proceeding of the Institute of Biology Natural Restoration, During a decade of the vegetation growing on the spoil materials from the basin of Raul Mare (Retezat Massif). Proceedings of the Institute of Biology. Bucuresti. Editura Academiei Romane. 5: 147 - 180.

PAUCA - COMANESCU MIHAELA & colab. 2006. Monitoring Barli. Raul Mare. Monitorizarea influentei haldelor de steril asupra unor componente biocenotice ale ecosistemelor afectate din perimetrul amenajarii hidroenergetice Raul Mare Retezat. Contract de Cercetare. Institutul de Biologie al Academiei Romane. Pp. 107 - 129.

PRINGLE H.J.R. 1995. Pastoralism, nature conservation and ecological sustainability in Western Australia's southern shrubland rangeland. The International Journal of sustainable development and world ecology. London. The Parthenon Publishing Group. 2: 26 - 44. ISSN 1350-4509.

RESMERITA I. 1987. Vegetatia alpina de pe Muntele Dragaanu din Muntii Retezat. Studii si Cercetari de Biologie. Seria biologie vegetala. Bucuresti. Editura Academiei R. S. R. 39 (1): 34 - 39.

RICHARDSON D. M., PYSEK P., REJMANEK M., BARBOUR M. G., PANETTA F. D., WEST C. J. 2000. Naturalization and invasion of alien plants: concepts and definition. Diversity and distribution. 6: 93 - 107.

SARBU ANCA. 2001. Conservarea diversitatii plantelor - coordonate europene si globale. Diversitatea plantelor in contextul strategiei europene de conservare a biodiversitatii. Bucuresti. Editura alo. Pp. 9 - 15. ISBN 973-99666-1-6.

SARBU ANCA. 2001. Instrumente internationale creeate in scopul conservarii biodiversitatii. Diversitatea plantelor in contextul strategiei europene de conservare a biodiversitatii. Bucuresti. Editura alo. Pp. 16 - 31. ISBN 973-99666-1-6.

SARBU ANCA. 2001. Declinul biodiversitatii analizate prin prisma impactului antropic. Causes of biodiversity loss a human ecological analysis. Diversitatea plantelor in contextul strategiei europene de conservare a biodiversitatii. Bucuresti. Editura alo. Pp. 270 - 282. ISBN 973-99666-1-6.

SILVERTOWN J.W. & DOUST J. L. 1993. Introduction to plant population biology. London. Blackwell Science. Pp. 114 - 115. ISBN 0-632-02973-0.

TAUBER F. 1985. Specificitatea floristica a Parcului National Retezat. Ocrotirea Naturii si a Mediului Inconjurator. Bucuresti. Editura Academiei R. S. R. 29 (1): 37 - 46.