Confederatia Elvetiana
Stat in Europa;
Suprafata: 41 288 km patrati;
Locuitori: 6 872 000 (163 loc./kmp);
Capitala: Berna;
Limbi oficiale: germana, franceza, italiana;
Limba nationla: retroromana;
Moneda nationala: francul elvetian;
Venit: 33 340$/loc.;
Locul 2 pe glob.
NATURA. Tara cu cea mai ridicata altitudine medie din Europa. Muntii Alpi (alt. medie 1 786m) sunt masivi si inalti (alt max. 4 634m vf. Dufourspitze din Monte Rosa). Muntii Jura (alt. medie 890 m, situati in NV, se prezinta sub forma unor platouri larg ondulate (alt. max. 1 679m in vf. Tendre). Intre Jura si Alpi se intinde un culoar (20 - 60 km latime), numit Mitteland (alt. Medie 580 m), reg. de coline si podisuri modelate de eroziunea glaciara. Clima continental - temperata, cu ierni reci (media lunii ian. este de 0sC), veri moderate si precipitatii medii anuale insumand 800 mm. Retea hidrografica bogata drenata de patru mari: Marea Nordului (Rhinul cu afluientul sau Aar), Marea Neagra (Innul, afl. al Dunarii), Marea Mediterana (Rhônul) si Marea Adriatica (Ticino, afl. al Padului). Are peste 1000 de lacuri naturale, remarcandu-se cele tectono-glaciare (Geneve = Leman, Constance = Bodensee, Neuchatel, Zürich s.a. ). Vegetatia naturala cuprinde padurea temperata, etajata pe verticala, si pajisti (la peste 2 500m alt.), iar fauna, bogata – specii caracteristice acestor asociatii vegetale. Numeroase zone ocrotite, in deosebi R.N.
POPULATIA. 6 872 000 loc. (in 1 850 - 2 329 000; in 1 900 – 3 315 000; 1950 – 4.714.000), natalitatea: 12,6‰, mortalitate: 9,2‰, populatia urbana 60%. Orase principale (mii loc.; a doua cifra se refera la adglomeratia urbana): Zürich(341; 835), Basel (171; 361), Genève (167; 381), Lausanne (123; 260), Winterthur (86; 107), St. Gallen (73; 125), Lucerna (59; 160), Biel (53; 82). Elvetieni de limba germana 65%, franceza 18%, italiana 10%, retoromana 1%. Peste ¾ din pop. Este concentrata in Mitteland mai putin de o treime din suprafata, regiune de platou dintre Muntii Alpi si Jura. Culte: catolicism 48%, protestantism 44% s.a.
ISTORIA. Triburile celtice ale helvetilor sunt supuse in anul 58 i.Hr. de Cezar si romanizate ca urmare a includerii terit. Elevetiei in sec. I – V d.Hr. intre hotarele Imp. Roman.
STATUL. Republica parlrmentara, stat federal, potrivit constitutiei din 29.05.1874. activitatea legislativa este exercitata de Adunarea Federala, compusa din Cons. Statelor si Cons. National, iar cea executiva de Cons. Federal (cabinetul) numit de Adunare. Partide politice: 18 formatii.
ECONOMIA. Tara cu economia dezvoltata bazata pie industria prelucratoare si servicii (finante si turism). Ind. Prelucratoare (peste 1/3 din pop. activa, circa 2/5 din produsul national brut. Industria a fost orientata spre poductia de masini, aparate si bunuri metalice cu un consum limitat de metal (aparate de precizie, ceasuri, locul 2 pe glob). Elvetia reprez. locul 1 in lume ca si centru financiar a lumii. Principala sursa a venitului national o constituie veniturile ce-i revin din capitalul strain plasat in bancile elvetiene.
