Evaluarea propunerilor "celor mai disponibile tehnologii" - b

EVALUAREA PROPUNERILOR "CELOR MAI DISPONIBILE TEHNOLOGII" - B.A.T

Metodologia de evaluare a propunerilor "celor mai disponibile tehnologii" - B.A.T (B.A.T din engleza - Best Available Techniques Reference Documents, pe scurt: BREFs) prezinta informatiile care trebuie stranse pentru solicitarea unei autorizatii integrate, in special raportul de amplasament si bilantul procedural de mediu / evaluarea impactului de mediu.

Metodologia trebuie luata in considerare la pregatirea oricarui bilant procedural de mediu sau evaluare a impactului de mediu, fiind rezumata in schema din figura 1.- diagramele si sectiunile sunt legate prin numerotarea casutelor diagramei.

1. Scopul si optiunile

(1) Scopul

La realizarea unei evaluari de mediu a impactului instalatiei ca intreg, scopul trebuie sa acopere acele activitati incluse in solicitarea de autorizatie. Orice alte operatiuni in aval sau in amonte desfasurate in alte locatii sunt de obicei excluse, cu exceptia cazului in care aceste operatiuni sunt legate tehnic de procesul principal sau reprezinta ele insele un impact.

In anumite cazuri, poate fi relevanta includerea impactului specific asociat acestor activitati, dar care apare in afara amplasamentului instalatiei (de exemplu, impactul indirect asociat cu energia consumata in instalatie, dar generata in alta parte, un depozit de deseuri in afara amplasamentului sau o instalatie de extractie a resurselor).

(2) Optiunile

Trebuie identificate toate optiunile aplicabile in mod rezonabil ale tehnicilor si apoi incluse:

descriere succinta a tehnicilor individuale sau a configuratiilor tehnicilor selectate pentru fiecare optiune si a activitatilor cu care acestea sunt asociate (pentru activitatile existente situatia actuala poate reprezenta optiunea "cazul de baza");

justificarea motivului pentru care nu au fost selectate pentru evaluare orice tehnici general aplicabile activitatii industriale. (Acest lucru trebuie sa se bazeze de obicei pe argumente privind incompatibilitatea tehnica sau costurile evident excesive precum cele care implica inlocuirea substantiala sau reconstruirea).

Pentru proiecte noi, fie ca a fost facuta orice evaluare initiala de mediu in etapa de evaluare a proiectului, fie orice selectare a tehnologiei sau a rutelor procesului anterior acestei evaluari, in special acolo unde aceasta are o relevanta asupra preformantei de mediu.

Figura 1.- Evaluarea B.A.T

Figura 2. Scopul si optiunile

Odata ce a fost generata o serie de optiuni pentru proiectul propus, se recomanda ca operatorul sa discute aceste optiuni cu Autoritatea Locala de Reglementare ( de exemplu Agentia Regionala pentru Protectia Mediului - ARPM) pentru a verifica faptul daca ambele parti sunt de acord ca optiunile sunt adecvate.

Acest lucru poate scuti operatorul de cheltuirea resurselor pentru evaluarea optiunilor care putin probabil vor indeplini performanta de mediu ceruta.

2. Inventarul emisiilor

(1) Inventarul

Trebuie furnizat un inventar al tuturor surselor si emisiilor poluante asociate cu activitatile incluse in evaluare, descriind natura, cantitatile si factorii de mediu in care sunt evacuate.

Pentru evaluarea optiunilor BAT trebuie furnizat un inventar separat pentru fiecare optiune.

Daca activitatile conduc la variatii ale emisiilor in timp, de exemplu, datorita schimbarilor rezultatului sau tipului de produs, operatorul trebuie sa se gandeasca daca trebuie facute evaluari separate care sa acopere gama conditiilor previzibile.

Trebuie incluse urmatoarele surse de emisii:

emisii de la surse punctiforme in apa de suprafata, apa subterana si reteaua de canalizare;

emisii de la surse punctiforme in aer;

emisii fugitive in toti factorii de mediu;

emisii anormale (previzibile, dar neplanificate) de la ventilatoarele de aerisire in caz de urgenta, flacari, etc.;

emisii de deseuri si consumul de materii prime, apa si energie;

sursele, tipul si nivelul zgomotului;

surse si emisii de compusi care au risc potential de miros.

Trebuie furnizate urmatoarele date referitoare la emisii:

substantele evacuate;

pentru deversarile in apa, pH-ul si temperatura efluentului;

sursa, incluzand inaltimea, locatia, viteza de degajare a gazului, fluxul total al gazului sau apei;

pentru emisiile in aer, orice informatii relevante precum efectele cladirilor inalte din imprejurime;

factorii de mediu in care se evacueaza;

emisiile previzibile normale si maxime (nota 8), exprimate, dupa caz in: masa / unitate de timp (de exemplu, g/s),concentratia (de exemplu, µg/m3) fluxul total (de exemplu,m²/h) si emisiile anuale de masa (de exemplu, tone/an);

baza statistica (medie, procent, etc) si tipul efectelor asociate emisiilor, de exemplu, pe termen lung sau scurt;

daca sunt intermitente, frecventele previzibile;

incarcarile instalatiilor la care se aplica datele;

date specifice privind consumul de energie, apa si deseuri.

(2 ) Permisibilitatea emisiilor

Se verifica daca toate optiunile indeplinesc valorile limita de emisie statutare, asa cum sunt precizate in Directivele UE sau in legislatia nationala romanesca.

In cazul unei instalatii noi, orice optiune care nu indeplineste valorile limita de emisie statutare nu va fi autorizata si nu trebuie sa mai fie considerata ulterior in evaluare.

Optiunile care rezulta in emisii mai ridicate decat valorile recomandate in documentele de referinta BAT trebuie analizate in continuare dupa discutiile cu ARPM cu privire la acceptabilitatea lor.

3. Cuantificarea impactului

(1) Descrierea calitatii mediului local

In aceasta sectiune este evaluata vulnerabilitatea mediului local. Se furnizeaza o descriere generala a naturii receptorilor si a calitatii mediului local in care sunt evacuate emisiile poluante.

Tabelul 1 prezinta o lista de verificare a factorilor locali care trebuie luati in considerare in descrierea mediului local.

_{Tabelul 1. Factorii locali}

(2) Identificarea impactului relevant

Se identifica care impact de mediu este relevant pentru evaluare, prin completarea unui table, ca cel de mai jos (tabel 2.). Daca un anumit impact nu este relevant, se prezinta o justificare succinta a motivului pentru care nu este relevant.

_{Tabelul 2. Identificarea impactului}

(3) Impactul emisiilor in aer

(a) Estimarea contributiilor procesului

Estimarea Contributiilor Procesului (CP) atat pe termen lung, cat si pe termen scurt, pentru toate substantele evacuate in aer, folosind urmatoarea metoda simplificata de calcul.

Daca sunt la dispozitie deja informatii detaliate privind modelarea dispersiei, care sunt valide pentru activitatile evaluate, atunci contributia procesului derivata din modelare trebuie folosita in locul metodei de mai jos.

Operatorul trebuie sa identifice daca acesta este cazul, prin introducerea datelor modelate in programul soft. Acolo unde nu sunt disponibile date din modelare, se estimeaza contributia procesului folosind formula de mai jos:

CP_aer = FD x RE (1.)

unde: CP = contributia procesului (µg/m3)

RE = Rata de emitere a substantei in g/s, (vezi inventarul emisiilor in formularul de solicitare).

FD = factorul de dispersie, exprimat sub forma maximului concentratiei medii la nivelul solului pe unitatea de masa a ratei de emisie (µg/m3/g/s , bazat pe media anuala pentru emisiile pe termen lung si pe media orara pentru emisiile pe termen scurt.

Estimarea unui rezumat privind concentratiile substantelor estimate pe termen lung si pe termen scurt.

Acolo unde exista mai mult de un punct de emisie, trebuie aratate contributiile procesului (CP) pentru fiecare substanta pentru fiecare punct de emisie si de asemenea adunate impreuna pentru a calcula totatul contributiilor procesului activitatii respective pentru acea substanta. Adunarea contributiilor procesului de la toate punctele de emisie reprezinta cazul cel mai grav, care tinde sa supraestimeze contributia reala. Aceasta abordare este consecventa cu abordarea precauta a procesului initial de selectare. Trebuie remarcat faptul ca daca se realizeaza o analiza ulterioara a modelarii ca raspuns la aceasta sectiune, atunci trebuie obtinutt o singura contributie a procesului, mai reala.

(b) Eliminarea emisiilor nesemnificative in aer

Trebuie identificate emisiile care necesita investigatii suplimentare privind impactul lor, prin eliminarea celor care sunt emise in cantitati atat de mici incat este putin probabil sa cauzeze un impact semnificativ asupra mediului receptor. Acest lucru se face folosind metoda de mai jos:

se compara contributiile procesului (CP) pe termen scurt si pe termen lung ale substantelor emise cu limitele relevante de mediu admise pe termen scurt si pe termen lung pentru emisii;

se identifica care emisii necesita evaluare suplimentara prin aplicarea criteriilor de mai jos: CP pe termen lung > 1% din limita de mediu admisa pe termen lung, CP pe termen scurt > 10% din limita de mediu admisa pe termen scur;

calculele pot fi prezentate ca un rezumat al urmatoarelor informatii: limitele admise pe termen scurt si pe termen lung pentru fiecare substanta, contributia procesului la emisiile pe termen scurt si pe termen lung, contributia procesului, ca procent din limita relevanta admisa, identificarea emisiilor nesemnificative.

(c Identificarea necesitatii de modelare detaliata a emisiilor

Operatorul trebuie sa determine daca trebuie realizata modelarea detaliata a dispersiei oricarei emisii care nu a fost eliminata in etapa anterioara, pentru a obtine estimari mai precise ale contributiile procesului decat cele obtinute prin utilizarea metodelor simplificate de calcul din sectiunea 3(a). Aceasta evaluare mai detaliata necesita expertiza specifica si se aplica de obicei in situatii in care exista un risc potential de incalcare a unei limite de mediu admise.

Operatorul trebuie sa judece acest risc potential luand in considerare indrumarile de mai jos si decizand daca va fi realizata modelarea detaliata, astfel:

Trebuie identificat daca orice emisie necesita modelare detaliata, luand in considerare urmatoarele ghiduri:

- Efecte pe termen lung

Se ^{obtine informatii privind concentratiile ambientale pe} termen lung pentru emisiile in aer precum cele de la programele de monitorizare a calitatii aerului recent introduse in marile orase din Romania. Apoi se calculeaza concentratia de mediu estimata totala (CME_T) a acelei substante adunand concentratia de fond si contributia procesului.

CME_aer = CP_aer + concentratia de fond in aer

Modelarea efectelor pe termen lung poate fi adecvata daca CME pe termen lung este peste 70% din respectiva limita de mediu admisa (SCM), sau in locatii unde exista un Plan de Management al Calitatii Aerului pentru o substanta emisa de oricare dintre optiuni.

- Efecte pe termen scurt

Modelarea efectelor pe termen scurt poate fi adecvata daca CP pe termen scurt este peste 20% din diferenta dintre concentratia de fond (termen lung) si limita respectiva de mediu admisa pe termen scurt (SCM).

- Receptori sensibili

Daca exista receptori locali care sunt sensibili la oricare dintre emisiile care nu au fost eliminate, atunci modelarea efectelor pe termen lung si pe termen scurt poate fi necesara.

- Surse punctiforme mici

Pentru cazanele de ardere pe gaz natural sau distilat cu o un aport termic agregat sub 20 MW, in mod normal modelarea nu este ceruta.

Pentru alte surse punctiforme mici precum ventilatoare sau cosuri mici argumentul care poate fi folosit de catre operator este ca scara emisiilor nu garanteaza modelare detaliata pe baza riscului de mediu limitat. Acest lucru trebuie facut de preferat pe baza discutiilor cu ARPM.

Trebuie rezumate informatiile de mai sus si apoi furnizata o decizie argumentata pentru a sustine decizia de a realiza sau nu o modelare detaliata.

Trebuie descrise metodele si premizele folosite pentru a realiza modelarea ulterioara a dispersiei pentru acele emisii identificate mai sus si corectati contributiile procesului in conformitate cu datele obtinute din modelarea detaliata.

Operatorul trebuie sa furnizeze informatii privind procesul de luare a deciziilor pentru a justifica modelarea detaliata si excluderea emisiilor.

(d) Evaluarea acceptabilitatii in comparatie cu cerintele locale privind calitatea mediului

Se verifica daca emisiile de substante de la optiunile propuse sunt acceptabile in relatie cu cerintele locale existente privind calitatea aerului si orice cerinte reglementate. Acest lucru trebuie facut pentru emisiile pe termen lung prin compararea Concentratie de Mediu Estimata (CME) pe termen lung a fiecarei substante emise in aer [vezi sectiunea 3 (c ] cu EAL sau SCM adecvat pe termen lung pentru acea substanta. Pentru emisiile pe termen scurt CME trebuie calculata prin adunarea Contributiei Procesului pe termen scurt cu dublul concentratiei de mediu pe termen lung iar apoi CME trebuie comparata cu nivelul limita admis pe termen scurt sau SCM.

Se identifica orice emisii acolo unde SCM este deja depasit sau acolo unde contributia de la instalatie va rezulta intr-o depasire a SCM. Aceste optiuni sunt putin probabil a fi considerate acceptabile cu exceptia instalatiilor existente care au o perioada de tranzitie acordata si trebuie in mod normal excluse din analiza ulterioara a acestei evaluari.

Pentru instalatiile existente, se identifica emisiile unde exista o incalcare a Nivelului Limita Admis. Optiunile propuse necesita revizuirea in contextul in care ele sunt temporare si vor face subiectul unei conditii de conformare.

(e) Rezumarea impactului emisiilor in aer

Pentru fiecare optiune, se enumera toate substantele emise in aer care nu au fost selectate ca fiind semnificative in sectiunea 3(b). Acest lucru trebuie facut doar pentru emisiile pe termen lung, deoarece acesta este considerat mai adecvat atunci cand se compara impactul de mediu al diferitelor optiuni. Acolo unde nu exista emisii in aer pentru nici una dintre optiuni, operatorul trebuie sa precizeze ca aceasta este situatia.

Se normalizeaza contributia procesului (CP) pentru fiecare substanta [calculata in sectiunea 3(1)] in comparatie cu limita de mediu admisa adecvata (SCM sau limita admisa) pentru acea substanta, conform formulei de mai jos:

CM(Substanta) = Contributia Procesului ( CP substanta) / Nivelul limita adimis al substantei

Se insumeaza coeficientii de mediu pentru a furniza impactul total al emisiilor in aer pentru fiecare optiune. Daca limitele admise de mediu folosite pentru normalizare sunt derivate pe aceeasi baza (de exemplu, protejarea sanatatii umane), atunci coeficientii de mediu (CM) pot fi adaugati pentru a obtine un impact cumulativ total, de exemplu

CMaer = CMsubstanta 1 + CMsubstanta 2 + . . ..

(4) Depunerile din aer pe sol

Principiile generale pentru evaluarea impactului, asa cum este prezentat in sectiunea (3) folosind aerul ca factor de mediu relevant, se aplica de asemenea si la depunere, apa, zgomot, etc.

In cazuri specifice, instrumentele pentru aplicarea metodologiei sunt diferite de cele de mai sus. In cazul emisiilor in aer care rezulta in depunerea pe sol, exista doar 2 etape, selectarea si evaluarea riscului.

• Eliminarea emisiilor in aer care sunt nesemnificative la depunerea pe sol

Se identifica acele substante emise in aer care justifica investigarea suplimentara a impactului depunerii, folosind urmatoarele linii ajutatoare. Toate celelalte emisii in aer pot fi eliminate la evaluarea suplimentara, deoarece pot fi considerate putin probabil a produce un impact de la depunere.

Substantele care sunt puternic toxice, substante care se acumuleaza in organism sau persistente trebuie investigate suplimentar.

Emisiile care contribuie la acidificare si la efecte de eutrofizare trebuie investigate suplimentar, acolo unde acestea sunt emise de catre instalatie in cantitati substantiale.

Pentru substantele pentru care o rata maxima de depunere este stabilita de legislatie sau intr un ghid ca un nivel limita admis, emisiile care rezulta intr-o contributie a procesului (CP) care este mai mare de 1% din rata maxima de depunere trebuie investigate suplimentar.

Pentru substantele pentru care o rata maxima de depunere nu este disponibila, emisiile care rezulta intr-o contributie a procesului (CP) care este mai mare de 1% din EAL sau SCM pe termen lung in aer trebuie luate in considerare pentru investigare suplimentara.

Emisiile care pot avea un efect asupra receptorilor sensibili in raza a 10 km de la instalatie trebuie luate in considerare pentru investigare suplimentara.

• Realizarea evaluarii riscului impactului

Acolo unde emisiile nu au fost selectate ca nesemnificative, operatorul trebuie sa furnizeze o evaluare suplimentara o efectelor potentiale ale depunerii substantelor in imprejurimile locale. Aceasta trebuie sa includa urmatoarele:

- Identificarea receptorilor sensibili sau potential vulenerabili, de exemplu, sanatatea oamenilor si animalelor, tipurile de sol si habitatele.

- Modelarea suplimentara a depuneii (acolo unde nu a fost deja realizata ca parte a modelarii dispersiei aerului) si incarcarea de-a lungul anului sau pe termen lung.

- Evaluarea persistentei substantelor, de exemplu, conversia, biodegradabilitatea, retentia si mobilitatea in sol.

- Evaluarea acidificarii, eutrofizarii (daca este cazul) si a efectelor de toxicitate.

- Acceptabilitatea efectelor raportate la limitele admise ierarhizare a optiunilor in termenii impactului potential asupra mediului.

Operatorul trebuie sa caute indrumare suplimentara de la ARPM privind scopul si detaliile unei astfel de evaluari, deoarece aceasta este probabil sa fie specifica locatiei amplasamentului.

(5) Cuantificarea impactului emisiilor in apa

Emisiile in apa trebuie sa includa si emisiile in sistemele de canalizare, emisiile in lacuri, rauri si ape costiere. Etapele care trebuie realizate le reflecta pe cele folosite pentru emisiile in aer, asa cum este expus in sectiunea (3).

In cazul impactului asupra apei, emsiile in rauri in special trebuie luate in considerare in contextul impactului transfrontalier.

(6) Cuantificarea impactului zgomotului

Cuantificarea impactului zgomotului consta in:

• Eliminarea impactului semnificativ al zgomotului folosind metode calitative;
• Calcularea nivelurilor estimate ale zgomotului folosind metode simple;
• Compararea nivelurilor estimate ale zgomotului cu limitele admise existente;
• Verificarea acceptabilitatii impactului zgomotului;
• Rezumarea impactului zgomotului.

Pentru instalatiile existente nivelul zgomotului poate fi evaluat mai corespunzator pe baza rezultatelor de monitorizare. Acolo unde exista un istoric al reclamatiilor, evaluarea impactului trebuie sa se bazeze pe o premiza a unei incalcari a SCM.

(7) Cuantificarea riscului de impact de la consecintele accidentelor

Evaluarea acelui impact care se datoreaza consecintelor accidentelor se bazeaza pe identificarea obisnuita a pericolului si pe metodologia de evaluare a riscului. Aceasta consta in urmatoarele etape:

• Identificarea pericolului pe care il prezinta fiecare optiune si posibilitatea lor de aparitie.

Evaluarea consecintelor posibile ale tuturor incidentelor, de la "minor" la "catastrofal", folosind un sistem de evaluare care este adoptat si justificat. In acest caz prioritatea este pentru consecintele de mediu, inclusiv riscul asupra publicului.

Evaluarea riscului ce rezulta din fiecare incident prin relationarea posibilitatii si consecintelor cu nivelul riscului de la "nesemnificativ" la "inacceptabil". Trebuie identificate cel putin 4 niveluri de risc. Prin definitie, riscul "inacceptabil" inseamna ca optiunea trebuie evaluata suplimentar.

Rezumarea riscurilor generale pentru fiecare optiune si sublinierea riscurilor inacceptabile.

In cazul amplasamentelor Seveso aceasta evaluare va fi fost realizata rezultand intr-o Politica de Prevenire a Accidentelor Majore (PPAM). Este necesara reexaminarea PPAM in contextul schimbarilor semnificative si la intervale de timp periodice pentru a asigura ca ramane actualizata si ca este relevanta. In cazul amplasamentelor non-Seveso, metodologia de evaluare a riscului poate reflecta abordarea Seveso utilizand estimari mai putin precise ale probabilitatilor de manifestare si ale consecintelor.

(8) Cuantificarea impactului vizual

Impactul vizual care trebuie evaluat trebuie sa includa evaluarea:

penelor de la punctele de emisie, incluzand acele pene care apar din condensarea vaporilor de apa;

• masura in care instalatia are impact asupra orizontului;
• amestecarea si contrastul instalatiei in peisaj;
• poluarea cu lumina pe timpul noptii.

La luarea in considerare a cerintelor locale privind calitatea mediului, va fi consult planul de urbanism zonal (PUZ) pentru identificarea zonelor rezidentiale sau rurale diferite de cele comerciale.

(9) Cuantificarea impactului de la miros

In cazul unei instalatii noi, mirosul trebuie evaluat pe baza unei evaluari a riscului. Materialele mirositoare trebuie identificate, iar probabilitatea de manifestare si consecintele emisiilor trebuie evaluate in ceea ce priveste sensibilitatea publicului. Emisiile fugitive si emisiile ce apar in timpul activitatilor de mentenanta trebuie luate in considerare, precum si emisiile de miros de la transportul substantelor organice asociat activitatii. Evaluarea mirosului este o evaluare foarte subiectiva, deoarece multe neplaceri cauzate de miros apar la niveluri sub limita de detectie pentru masurarea corecta a substantelor mirositoare, iar sinergiile si sensibilitatea variaza foarte mult de la individ la individ. Acolo unde o substanta mirositoare este prezenta si poate fi emisa de la o sursa punctiforma de emisie, datele privind mirosul si modelarea pot fi folosite pentru estimarea impactului.

(10) Cuantificarea potentialului de creare fotochimica a ozonului

Pentru fiecare optiune, se identifica emsii in aer care au potential de creare fotochimica a ozonului. Acolo unde nici una dintre optiuni nu rezulta in emisii de substante cu potential de creare fotochimica a ozonului, operatorul trebuie sa precizeze acest lucru.

Se calculeaza contributia individuala a potentialului de creare fotochimica a ozonului PCFO) pentru fiecare substanta inmultind masa anuala emisa cu valoarea PCFO. Se va utiliza aceeasi baza a masei pentru toate substantele si optiunile. Ss vor aduna PCFO total pentru ficare optiune.

Se prezinta impactul ca potential relativ de creare fotochimica aozonului pentru ficare optiune

(11) Cuantificarea potentialului de incalzire globala

Se identifica toate emisiile de gaze cu efect de sera care apar din activitati pentru fiecare optiune cu referire la lista prezentata in tabelul 3. Aceste emisii trebuie sa fi fost deja cuantificate ca parte a inventarului emisiilor in modulul 2 si trebuie sa includa:

- emisii directe produse sau asociate depozitarii, manevrarii si operatiunilor de proces ale activitatii;

- emisii directe produse sau asociate cu energia consumata in cadrul activitatilor care este produsa in cadrul instalatiei;

--emisii indirecte asociate cu caldura sau puterea folosite in cadrul activitatilor care sunt importate in instalatie;

- orice alte emisii indirecte relevante.

Se calculeaza potentialul individual de incalzire globala pentru fiecare substanta inmultind masa anuala emisa cu valoarea potentialului de incalzire globala prezentata in tabelul 3. Se va folositi aceeasi baza a masei pentru toate substantele si optiunile.

Se calculeaza potentialul total de incalzire globala pentru ficare optiune insumand contributiile individuale.

_{Tabelul 3.Potentialul de incalzire globala}

(12) Cunatificarea impactului de la deseuri

Impactul deseurilor este caracterizat de natura deseurilor, metoda de eliminare si distanta la care deseurile vor fi incarcate pentru eliminare. Se noteaza faptul ca deseurile ce vor fi coincinerate sau solventul care va fi folosit drept combustibil inlocuitor net nu reprezinta deseuri in sine, cu exceptia cazurilor in care exista un cost net de eliminare la producator sau exista o reducere semnificativa a eficientei termice rezultata de la arderea deseurilor.

Se vor enumera fluxurile de deseuri care apar din fiecare optiune si metoda de eliminare sau tratare a acestor deseuri. Fluxurile de deseuri si tonajele anuale pentru fiecare optiune vor fi fost completate ca parte a inventarului emisiilor in sectiunea 2.

Pentru fiecare flux de deseuri din cadrul fiecarei optiuni, cuantificati categoria pericolului deseurilor inainte si dupa tratare prin aplicarea factorului relevant din

tabelul 4.

_{Tabelul Factorii categoriilor de deseuri}

• Pentru fiecare flux de deseuri din cadrul optiunii, se aloca un scor conform rangului ierahic al metodei de eliminare a deseurilor, prezentat in tabelul :

_{Tabelul Metode de eliminare}

Pentru fiecare flux de deseuri din cadrul fiecarei optiuni, enumerati distanta in km de la amplasamentul de producere pana la cel mai indepartat amplasament practic pentru tratare / eliminare. Amplasamentul de tratareliminare trebuie sa fie unul autorizat din punct de vedere legal pentru acceptarea si tratarea deseurilor. Se aplica o valoare fiecarei distante dintre categoriile de mai jos (tabelul 6):

_{Tabelul Factorul de transport}

Fluxurile de deseuri care indeplinesc toate criteriile urmatoare pot fi eliminate de la evaluarea suplimentara:

- deseurile unde locatia de tratare / eliminare are scorul de transport 2 sau mai putin;

- care sunt nepericuloase sau inerte

- care sunt compostate, reciclate, imprastiate pe sol sau recuperate pentru reutilizare.

• Se calculeaza impactul relativ al diferitelor fluxuri de deseuri pentru diferite optiuni BAT: Factorul de impact al deseurilor = H(1+M)xDxTxQ

unde: Q este tonajul de deseuri pe an;

M este raportul masic, M = Masa dupa tratare / masa inainte de tratare

4. Compararea impactului intre optiuni

(1).Ierarhizarea optiunilor dupa beneficiul de mediu

Se compara informatiile privind efectele de mediu produse in sectiunea 3 pentru a stabili prioritatile optiunilor in ordinea celui mai mic detriment de mediu:

Pentru emisiile care au definit limite admise precum SCM si EAL, aceasta comparatie trebuie sa includa atat riscul fiecarei substante de a incalca un SCM sau EAL, cat si impactul combinat al emisiilor care afecteaza fiecare factor de mediu.

Aceasta comparatie poate fi facuta utilizand grafice si tabele sau alte metode daca este cazul.

Daca una din optiuni are ca rezultat impactul cel mai mic (sau egal cu cel mai mic) fata de toate consideratiile de mediu, acea optiune poate fi considerata a fi cea mai buna optiune fara a fi necesara evaluare suplimentara.

Daca cea mai buna optiune este evidenta de la sine si operatorul propun implementarea acesteia, nu este necesara evaluare suplimentara. In acest caz, cea mai buna optiune se presupune ca este cea mai buna tehnica disponibila, iar operatorul poate sustine decizia prin referire la informatiile privind impactul produs in sectiunea 3.

Operatorul trebuie sa continue cu evaluarea daca:

- nu este posibila ierarhizarea optiunilor, deoarece exista conflicte intre performantele relative ale diferitelor consideratii de mediu intre optiuni;

- doreste sa ia in considerare costurile pentru a decide care optiune reprezinta cea mai buna tehnica disponibila.

(2) Rezolvarea conflictelor intersectoriale

Identificati si rezolvati orice conflict intersectorial intre optiunile BAT.

Acest lucru trebuie facut folosind o judecata rationala, cu referire la orice decizie sau presupunere facuta privind importanta relativa a impactului diferit asupra mediului. Urmatoarele recomandari si exemple pot fi folosite pentru a sprijini procesul.

Consideratiile generale care pot fi luate in considerare (daca este cazul) includ:

contributia la o limita d mediu admisa: daca contributia procesului unei substante este foarte scazuta in comparatie cu limita sa admisa, atunci aceasta va fi mai putin importanta in procesul de luare a deciziilor decat in cazul in care contributia este ridicata;

calitatea mediului local: acolo unde calitatea mediului este scazuta, de exemplu daca un SCM se afla la limita de a fi incalcat, se poate acorda o important mai mare acestei consideratii in evaluarea performantelor relative;

prezenta receptorilor sensibili: importanta mai mare se poate acorda acolo unde exista proximitate locala a receptorilor sau habitatelor care sunt in particular sensibili la o substanta sau impactului ei;

natura efectelor: efectele ireversibile pe termen lung sunt considerate a fi mai grave decat cele reversibile pe termen scurt;

substantele puternic persistente, cele care se acumuleaza in organisme, toxice si cancerigene pot fi considerate prioritati fata de alte substante;

contributia la orice plan sau obiectiv local, national, international pentru controlul substantelor specifice sau efectelor prioritare, inclusiv cele identificate in orice plan sectorial sau program de reducere a poluarii stabilit de comun acord cu ARPM.

Ierarhizati optiunile,  prezentand orice analiza a conflictelor intersectoriale intr-o maniera clara, consecventa astfel incat Autoritatea de Reglementare si altii sa fie usor disponibili pentru a revizui si a audita propunerile. Ghidurile nu trebuie aplicate selectiv pentru a sustine o optiune "favorizata , ci folosite in acelasi format pentru evaluarea tuturor optiunilor pentru a realiza o analiza echilibrata care pune accentul pe minimizarea riscului general asupra mediului.

Daca operatorul propune acum sa implementeze optiunea cu cel mai scazut impact asupra mediului, avand rezolvat orice conflict intre factorii de mediu, nu mai este necesara evaluarea suplimentara.

Daca operatorul doreste sa ia in considerare costurile pentru a decide care optiune repezinta cea mai buna tehnica disponibila , se trece la sectiunea urmatoare.

Evaluarea costurilor

Daca un operator propune implementarea optiunii care demonstreaza clar prin metodologia de evaluare din sectiunea ca prezinta impactul de mediu cel mai scazut, evaluarea costurilor pentru a implementa optiunea nu este necesara, cu exceptia cazului in care apare un aspect legat de disponibilitate.

Acolo unde optiunile trebuie evaluate in privinta costurilor, costul trebuie considerat in termenii valorii actualizate nete si costului crescut de exploatare. Scopul optiunii care trebuie evaluata in privinta costului trebuie sa ia in considerare costul total de capital, inclusiv demolarile cerute si sistemele de control. Costurile de exploatare trebuie sa includa resursele suplimentare consumate, costurile de intretinere si monitorizare asociate cu optiunea BAT care este evaluata. Veniturile din optiunea BAT, precum cele din deseurile care pot fi vandute trebuie deduse din costurile de exploatare. Evaluarea costurilor trebuie sa ia in considerare orice schimbare a cheltuielilor de regie, precum schimbarea costurilor de asigurare, asociate optiunii BAT.

Selectarea celor mai bune tehnici disponibile

Selectarea optiunii care reprezinta cea mai buna tehnica disponibila implica luarea in considerare a informatiilor de mediu si economice generate in modulele anterioare. Operatorul trebuie sa aplice judecata rationala pentru a lua aceasta decizie, desi cateva ghiduri si alte instrumente prezentate in aceasta sectiune sunt disponibile pentru a sprijini procesul de luare a deciziilor.

(1) Disponibilitatea

Daca o optiune este apreciata a fi BAT, ea trebuie implementata intr-o perioada de timp rezonabila. Aceasta poate depinde de disponibilitatea capitalului de investitie al operatorului si de suma necesara. Acolo unde proiectul de protectie a mediului necesita mai mult de o investitie, iar capitalul este limitat, operatorul trebuie sa stabileasca de comun acord cu Autoritatea de Reglementare o prioritate pentru implementarea tehnicilor. De obicei, trebuie acordata prioritate acelor proiecte care aduc cele mai mari beneficii de mediu in cel mai scurt timp.

(2) Analiza cost - beneficiu

La evaluarea a ceea ce este BAT trebuie realizata o analiza obiectiva pentru a compara costurile cu avantajele.

Exista cateva modalitati prin care poate fi realizata aceasta analiza, in functie de complexitatea situatiei. De exemplu, in anumite situatii, beneficiile de mediu ale diferitelor optiuni se pot baza pe controlul unei singure substante poluante principale. Aceasta ofera un factor comun cost / beneficiu care poate fi folosit pentru compararea optiunilor, precum "costul prevenirii emisiei unei tone de substanta poluanta".

Pentru cazul beneficiilor de mediu irelevante, cateva referinte privind _{valorile relative ale diferitelor tipuri de impact asupra mediului au fost} propuse in Ghidurile CE pentru analiza cost - beneficiu a proiectelor de mediu; oricum, ARPM si operatorul trebuie sa stabileasca de comun acord valorile relative intre anumite proiecte de mediu. Aceasta problema apare ai ales in ceea ce priveste "Instalatiile existente" unde este luat in considerare un program de conformare.

(3) Proportionalitatea

Odata ce optiunile au fost ierarhizate conform performantei de mediu, optiunea care determina impactul cel mai scazut asupra mediului ca intreg va fi de obicei BAT, cu exceptia cazului in care consecintele economice dovedesc ca nu este disponibila. Pentru a determina daca o optiune reprezinta BAT, principala consideratie este: costurile implementarii optiunii nu trebuie sa fie disproportionale fata de beneficiile de mediu pe care ea le realizeaza.

Astfel, este posibil sa nu fie rationala implementarea unei optiuni al carei cost este semnificativ ridicat care determina doar o imbunatatire de mediu marginala in comparatie cu alta optiune.