Evaluarea performantei de mediu

EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

Implementarea unui sistem de management de mediu (SMM) are ca obiectiv imbunatatirea performantei de mediu. In acest context este necesar sa existe instrumente clare care sa poata verifica performantele realizate si sa contribuie la corectarea sistemului de management de mediu astfel incat sa asigure o imbunatatire continua a performantelor de mediu. Judecand prin prisma teoriei sistemelor de reglare automata, relatia sistem de management de mediu - performanta de mediu - instrumente de evaluare a performantei de mediu, se poate reprezenta grafic ca o bucla de reglaj cu reactie inversa, unde reactia inversa o reprezinta instrumentele de evaluare a performantei de mediu. (figura.1).

Figura 1.

Printre instrumentele ce permit o verificare a performantei de mediu pot fi amintite urmatoarele metode si procedee:

evaluarea performantei de mediu;

auditul de mediu;

evaluarea ciclului de viata;

reviziile de mediu.

In prezentul capitol este abordata metoda de verificare a performantei de mediu numita evaluarea performantei de mediu (EPM).

Evaluarea performantei de mediu este un proces de management intern si un instrument destinat sa furnizeze conducerii informatii sigure si verificabile, pe o baza continua, pentru a determina daca performanta de mediu a organizatiei respecta criteriile stabilite de conducerea organizatiei. Trebuie subliniat cuvintele ,,pe o baza continua" deoarece sunt si instrumente de evaluare a performantei cu caracter periodic, discontinuu.

Evaluarea performantei de mediu poate fi folosita ca ajutor pentru:

• identificarea aspectelor de mediu importante;
• fixarea criteriilor de performanta interna;
• evaluarea performantelor realizate comparativ cu criteriile de performanta stabilite.

Cum s-a mai aratat, alaturi de evaluarea performantei de mediu exista si alte instrumente de evaluare a performantei de mediu (auditul de mediu, evaluarea ciclului de viata, reviziile de mediu).

Evaluarea performantei de mediu este un instrument continuu de evaluare spre deosebire de audit care se realizeaza periodic.

Evaluarea performantei de mediu pune accent pe evaluarea performantelor organizatiei, in timp ce evaluarea ciclului de viata pune accent pe evaluarea aspectelor de mediu si a impactului potential asociat produselor si serviciilor unei organizatii.

1. Definitii specifice evaluarii performantei de mediu

Termenii folositi in continuare au aceeasi semnificatie cu cei utilizati pana in prezent, dar apar si unii termeni specifici noi cum ar fi:

indicator al starii mediului (I.S.M.) expresie specifica ce asigura informatii despre conditiile locale, regionale, nationale sau globale ale mediului

(nota:

"regional" se poate referi la un stat, provincie sau grup de state din cadrul unei tari sau se poate referi la un grup de tari sau un continent, in functie de scara fenomenelor de mediu pe care organizatia le alege)

criteriu de performanta de mediu obiectiv, tinta sau alt parametru al performantei de mediu fixat de conducerea organizatiei si folosit in scopul evaluarii performantei de mediu;

evaluarea performantei de mediu (E.P.M.) - proces care usureaza deciziile conducerii legate de pereformanta de mediu a unei organizatii prin alegerea indicatorilor, strangerea si analizarea datelor, evaluarea informatiilor in functie de criteriile de performanta de mediu, precum si raportarea, comunicarea, revizuirea si imbunatatirea continua a acestui proces;

indicatorul performantei de mediu (I.P.M.) - expresie specifica ce furnizeaza informatii despre performanta de mediu a organizatiei

(nota:

Un I.P.M. care furnizeaza informatii despre performanta de mediu ale operatiilor unei organizatii se numeste indicator de performanta operational.

Un I.P.M. care furnizeaza informatii despre eforturile conducerii de a influenta performanta de mediu a unei organizatii se numeste indicator de performanta a conducerii).

2. Etapele procesului de evaluare a performantelor de mediu

Evaluarea performantei de mediu este un poces de management intern care se bazeaza pe folosirea indicatorilor si pe compararea performantei trecute si prezente a organizatiei cu criteriile sale de performanta de mediu.

In acceptiunea standardului ISO 14031, procesul de evaluare a performantelor de mediu urmeaza un model de management ce poate fi prezentat sintetic prin:

,,Planifica - Realizeaza (efectueaza) - Verifica si actioneaza".

Comparativ cu cele cinci principii ale sistemului de management de mediu se regasesc:

- principiul 2 - planificarea

- principiul 3 - implementarea (realizarea)

- principiul 4 - evaluarea si masurarea

- principiul 5 - analiza si imbunatatire continua

care se regasesc in etapa ,,verifica si actioneaza".

Detaliat, etapele procesului de evaluare a performantei de mediu sunt:

(1) Planifica

a) planificarea E.P.M;

b) alegerea indicatorilor E.P.M.

(Procesul de alegere al indicatorilor se poate referi atat la indicatorii existenti cat si la dezvoltarea unor indicatori noi);

(2) Realizeaza (efectueaza)

c) utilizarea datelor si informatiilor, care include:

c1) colectarea datelor relevante pentru indicatorii alesi;

c2) analizarea si transformarea datelor in informatii care sa descrie performanta de mediu a organizatiei;

c3) evaluarea informatiilor care descriu performanta de mediu a organizatiei in comparatie cu criteriile de performanta de mediu ale organizatiei;

c4) raportarea si comunicarea informatiilor care descriu performanta de mediu a organizatiei

(3) Verifica si actioneaza

d) revizuirea si imbunatatirea E.P.M.

Schematic, aceste etape pot fi prezentate astfel (figura 2.):

In continuare se vor utiliza doua categorii de indicatori pentru E.P.M.:

• indicatori de performanta de mediu ( I.P.M. );

• indicatori de stare a mediului ( I.S.M.)

Indicatorii de performanta de mediu la randul lor pot fi:

- indicatori de performanta a conducerii ( I.P.C.);

- indicatori de performanta operationali ( I.P.O.).

Figura 2

La nivelul unei organizatii exista o legatura stransa intre deciziile si actiunile conducerii, performanta operatiunilor sale si starea mediului.

Acest fapt se reflecta si in fluxurile informationale sau materiale in centrul carora se afla o anumita organizatie (figura 3.).

Angajamentul conducerii pentru implementarea E.P.M. este esential.

E.P.M. trebuie adaptata marimii, localizarii, tipului, necesitatilor si prioritatilor organizatiei. De asemenea E.P.M. trebuie sa fie eficient din punct de vedere al costurilor si sa faca parte firesc din functiile si activitatile obisnuite ale organizatiei.

Informatiile furnizate prin sistemul de E.P.M. ajuta o organizatie sa:

• determine toate actiunile necesare pentru a se conforma criteriilor sale de performanta de mediu
• identifice aspectele importante de mediu
• identifice ocaziile favorabile pentru un mai bun management al aspectelor sale de mediu (de exemplu prevenirea poluarii);
• identifice directiile in performanta sa de mediu;
• creasca eficienta si eficacitatea organizatiei;
• identifice ocaziile favorabile strategice.

Figura 3.

Totodata raportarea si comunicarea interna si externa, contribuie la realizarea mai buna a criteriilor de performanta si ajuta angajatii la indeplinirea responsabilitatilor ce le revin.

(1) Planificarea E.P.M. (Planifica )

Ca si in cazul unui S.M.M. si in cazul introducerii unui sistem de E.P.M. se aplica principiul 2, cel al planificarii.

O organizatie ar trebui sa-si bazeze planificarea E.P.M. (inclusiv alegerea indicatorilor pentru E.P.M.) pe:

• aspectele de mediu importante pe care le pot controla si asupra carora pot fi de asteptat sa aiba o influenta;
• criteriile sale de performanta de mediu;
• opiniile partilor interesate.

In planificarea E.P.M., organizatia poate de asemenea tine seama de:

• intreaga sa gama de activitati, produse si servicii;
• structura sa de organizare;
• strategia sa globala de afaceri;
• politica sa de mediu;
• informatiile necesare pentru respectarea cerintelor legale si altor cerinte;
• acordurile internationale de mediu importante;
• beneficiile si costurile de mediu;
• informatiile necesare pentru analiza influentelor financiare legate de performanta de mediu;
• nevoia de informatii solide referitoare la performanta sa de mediu de la an la an;
• informatii despre conditiile locale, regionale, nationale sau globale de mediu;

• factori culturali si sociali.

Resursele financiare, materiale si umane, necesare realizarii E.P.M. trebuie sa fie identificate si asigurate de catre conducere si limitate ( in functie de posibilitati ) la acele prioritati ale E.P.M. carora conducerea le acorda cea mai mare prioritate. In timp telul initial al E.P.M. poate fi largit.

Este important de retinut ca E.P.M. poate fi utilizat si de catre o organizatie care nu are introdus un S.M.M., in scopul identificarii aspectelor de mediu importante si a criteriilor de performenta privind mediul.

Pentru identificarea aspectelor importante de mediu, o astfel de organizatie trebuie sa tina seama de:

• scara si natura utilizarii materialelor si energiei;
• emisii;
• riscuri;
• starea mediului;
• posibilitatea incidentelor;
• cerinte legale de reglementare si de alt tip la care subscrie organizatia.

Indiferent daca o organizatie are introdus un S.M.M., planificarea E.P.M. trebuie facuta in stransa corelatie cu criteriile de performanta de mediu.

(a) Alegerea indicatorilor pentru evaluarea performantei de mediu

Indicatorii pentru evaluarea performantei de mediu (I.E.P.M.) trebuie sa fie astfel alesi, incat sa constituie un mijloc de prezentare cantitativa sau calitativa a datelor sau informatiilor intr-o forma mai utila si usor de inteles. Ei trebuie sa ajute la transformarea datelor relevante in informatii succinte care sa reflecte eforturile conducerii de a influenta performanta de mediu a organizatiei, actiunile acesteia sau starea mediului.     Numarul I.E.P.M. relevanti trebuie sa fie suficient de mare, accesibili si sa reflecte natura si dimensiunile actiunilor organizatiei.

In functie de I.E.P.M. alesi se vor determina si datele relevante ce trebuie folosite. Pentru usurinta pot fi folosite date deja existente, colectate de organizatie sau de catre altii.

I.E.P.M. pot fi exprimati sub forma de marimi directe sau relative, precum si ca informatii clasate. De asemenea ei pot reprezenta valori cumulate sau ponderate. Insumarea sau ponderea trebuie facuta cu grija pentru a se asigura verificabilitatea, consistenta, comparabilitatea si claritatea acestora.

Exista mai multe tipuri de I.E.P.M.:

• indicatori pentru starea mediului ( I.S.M.);
• indicatori de performanta a conducerii ( I.P.C.);
• indicatori de performanta operationala ( I.P.O.).

I.E.P.M. trebuie astfel alesi incat conducerea sa dispuna de informatii suficiente pentru a constata progresele inregistrate intr-o zona de interes, comparativ cu criteriile de performanta de mediu, dar si pentru a evidentia efectele asupra progresului realizat in alte zone de interes.

Exista diferite consideratii care stau la baza alegerii I.E.P.M. iar stabilirea I.S.M., I.P.C. si I.P.O. se pot face pe baza unor aproximari succesive. Uneori, datorita complexitatii aspectelor de mediu, este bine sa se aleaga o combinatie de I.P.C. si I.S.M.

In cele ce urmeaza sunt prezentate cateva exemple practice pentru alegerea I.E.P.M. dintr-o serie de date, in functie de o situatie concreta a unei organizatii care deverseaza ape uzate epurate intr-un lac, luand in consideratie si categoriile de persoane interesate din interiorul sau exteriorul organizatiei. Iata cateva exemple:

• cantitatea totala de contaminant specific deversat pe an ( grupuri interesate posibile, comunitatea locala);
• concentratia de contaminant din apa uzata (grupuri interesate posibil, autoritatile legislative si de reglementare);
• cantitatea de contaminant deversata pe produsul fabricat (grupuri interesate posibile: conducerea si consumatorii);
• modificarea cantitatii de contaminant deversata pe an in functie de investitiile intr o tehnologie mai curata sau evolutia procesului (grupuri interesate posibile: conducerea si investitorii).

Indicatorii regionali, nationali si globali referitori la performanta de mediu sau la dezvoltarea durabila sunt introdusi de agentiile guvernamentale, organizatiile neguvernamentale si institutele de cercetare stiintifica.

Atunci cand aleg indicatorii pentru E.P.M. si strang datele, organizatiile ar putea dori sa ia in considerare indicatorii introdusi de astfel de institutii si sa analizeze compatibilitatea acestora cu informatiile care le sunt furnizate.

Alegerea indicatorilor de performanta a managementului (I.P.C.)

In contextul E.P.M., managementul organizatiei presupune existenta urmatoarelor componente:

• politici;
• resurse umane;
• planificarea activitatilor, practicilor si procedurilor utilizate la toate nivelurile;
• decizii si actiuni asociate cu aspectele de mediu

Masurile si deciziile conducerii organizatiei pot contribui la performanta globala de mediu a organizatiei.

I.P.C. trebuie sa furnizeze informatii privind capacitatea organizatiei de a rezolva probleme referitoare la: instruire, respectarea cerintelor legale, alocarea si utilizarea eficienta a resurselor, costurile de mediu, cumparari-vanzari, dezvoltarea productiei, activitatea de documentare, actiunea preventiva si corectiva.

De exemplu, I.P.C. pot fi folositi pentru a evidentia:

• eficienta aplicarii diferitelor programe de management de mediu;
• actiunile conducerii care influenteaza performanta de mediu a activitatilor organizatiei;
• capacitatile de management de mediu ale organizatiei, inclusiv flexibilitatea de a se adapta la modificarile conditiilor, la realizarea obiectivelor specifice, coordonarea eficienta sau capacitatea de rezolvare a problemelor;
• conformarea la cerintele legale si respectarea altor cerinte la care organizatia subscrie;
• costurile sau beneficiile financiare.

In plus, eficienta I.P.C. poate ajuta la:

• prevederea modificarilor performantei;
• identificarea cauzelor primare acolo unde performanta este depasita sau nu respecta criteriile de performanta de mediu relevante;
• identificarea ocaziilor oportune pentru actiunea preventiva eficienta.

Mai jos sunt prezentate cateva exemple de I.P.C.

Daca interesul conducerii este de a evalua implementarea politicilor si programelor in cadrul organizatiei I.P.C. posibili pot include:

• numarul de obiective si tinte realizate;
• numarul de unitati ale organizatiei care realizeaza obiectivele si tintele de mediu;
• numarul de actiuni reusite de prevenire a poluarii;
• numarul de angajati care au sarcini referitoare la mediu in meseria pe care o presteaza;
• numarul de angajati care participa la programele de mediu (de ex. initiative de propuneri de reciclare, depoluare, recompense si recunoastere s.a.m.d.);
• numarul de angajati instruiti fata de cei care necesita instruire;
• numarul de persoane care au participat la actiuni de instruire;
• nivelurile de cunostinte obtinute prin pregatirea participantilor;
• numarul de sugestii de imbunatatire a mediului provenite de la angajati;
• rezultatele verificarilor cunostintelor angajatilor referitoare la performantele de mediu ale organizatiei;
• numarul de furnizori de servicii care au un sistem de management de mediu implementat sau certificat;
• numarul de produse destinate dezasamblarii, reciclarii sau reutilizarii;
• numarul de produse cu instructiuni de utilizare si eliminare pentru siguranta mediului.

Daca interesul conducerii este de a evalua eficienta sistemelor de management in realizarea conformarii cu cerintele de mediu I.P.C. posibili pot include:

• gradul de conformare cu reglementarile;
• gradul de conformare al furnizorilor de servicii cu cerintele si
• asteptarile specificate de organizatie in contracte;
• timpul necesar raspunsului sau corectarii incidentelor de mediu;
• numarul de actiuni corective rezolvate si nerezolvate;
• numarul de actiuni sau costurile referitoare la amenzi si penalitati;
• numarul de audituri finalizate in functie de cele planificate;
• numarul de constatari de audit pe perioade determinate de timp;
• frecventa revizuirii procedurilor operationale;
• nivelul de pregatire pentru interventie in caz de urgenta si exercitiile de raspuns care demonstreaza promptitudinea planificata.

Daca interesul conducerii este de a evalua relatia dintre performanta de mediu si cea financiara I.P.C. posibili pot include:

• costurile (de exploatare si de capital) care sunt asociate aspectelor de mediu ale produsului sau procesului;
• raportarea investitiei pentru proiectele de imbunatatire a mediului;
• economiile realizate prin reducerea utilizarii resurselor, prevenirea poluarii sau reciclarea deseurilor;
• beneficiul din vanzarile unui nou produs sau a unui produs secundar destinat sa indeplineasca performanta si obiectivele de mediu;
• fondurile de cercetare si dezvoltare utilizate in proiectele ce prezinta importanta pentru mediu;
• responsabilitatile de mediu care pot avea un impact material asupra starii financiare a organizatiei.

Daca interesul conducerii este de a evalua rezultatele programelor sale de mediu referitoare la comunitatile locale atunci I.P.C. pot include:

• numarul de rapoarte de presa privind problemele referitoare la mediu;
• numarul de programe educative de mediu sau materiale furnizate comunitatii;
• resursele alocate pentru a sprijini programele de mediu ale comunitatii;
• numarul de zone pentru care exista rapoarte de mediu;
• numarul de zone cu programe pentru conservarea biodiversitatii;
• numarul de initiative locale de curatenie sau reciclare, sponsorizate sau auto-finantate;
• evaluarile rezultate din observatiile comunitatii

Alegerea indicatorilor de performanta operationala ( I.P.O.)

I.P.O. trebuie sa furnizeze informatii despre operatiile (activitatile) unei organizatii care se refera la:

• intrari: materii prime sau resurse naturale prelucrate, reciclate, reutilizate, energie si servicii;

- modul de repartizare a intrarilor in vederea asigurarii derularii operatiilor organizatiei;

- proiectarea, instalarea, exploatarea (inclusiv evenimente, situatii de urgenta si operatii neobisnuite) si intretinerea cladirilor si a echipamentelor organizatiei;

• iesiri: produse (de exemplu, produse principale, produse secundare, materiale

reciclate si reutilizate), servicii, reziduuri (de exemplu, solide, lichide, periculoase, nepericuloase, reciclabile, reutilizabile) si emisii (de exemplu, emisii in aer, efluenti in ape sau pe sol, zgomot, vibratii, caldura, radiatii, lumina) rezultate din operatiile organizatiei

- modul cum sunt distribuite produsele rezultate din operatiile organizatiei.

Alegerea indicatorilor de stare a mediului

Indicatorii de stare a mediului ( I.S.M.) furnizeaza organizatiei informatii despre conditiile locale, regionale, nationale sau globale ale factorilor de mediu si vin in sprijinul:

• identificarii aspectelor importante de mediu si a gestionarii corespunzatoare a acestora;
• evaluarii concordantei cu criteriile de performanta a mediului;
• alegerii I.P.C. si I.P.O.;
• stabilirii conditiilor generale fata de care sa se determine modificarile necesare;
• determinarea modificarii mediului in timp in functie de programul de mediu aflat in desfasurare;
• investigarea relatiilor posibile intre conditiile de mediu si activitatile, produsele si serviciile organizatiei;
• determinarea actiunilor corective necesare.

In general dezvoltarea unui sistem de I.S.M. este atributul unor organizatii guvernamentale, a unor ONG-uri sau institute de cercetare stiintifica si nu a unor organizatii de afaceri individuale. Daca acestea din urma pot totusi identifica sau stabili o legatura intre activitatea lor si starea unor componente ale mediului, ele pot sa-si dezvolte proprii lor I.S.M. si sa-si aleaga indicatorii de performanta a conducerii (I.P.C.) si indicatorii de performanta operationali (I.P.O.) astfel incat sa stabileasca o legatura intre eforturile conducerii, performanta operationala si starea mediului.

(2) Utilizarea datelor si informatiilor (realizeaza)

Etapele unui proces de utilizare a datelor si informatiilor pot fi descrise sintetic prin schema din figura 4.

Figura 4

Strangerea datelor

Datele necesare trebuie stranse regulat, sistematic, din surse corespunzatoare, concordate cu planificarea E.P.M. Procedura de strangere a datelor trebuie sa asigure credibilitatea acestora si sa fie insotita de practici de control al calitatii acestora.

Datele pot fi stranse din urmatoarele surse:

• monitorizare si masurare;
• interviuri si observatii;
• rapoarte regulate;
• inregistrari de inventar si de productie;
• inregistrari financiare si de contabilitate;
• inregistrari de cumparare;
• rapoarte de revizuire, audit sau evaluare de mediu;
• inregistrari de instruire in domeniul mediului;
• rapoarte stiintifice si studii;
• agentii guvernamentale, institute academice si organizatii neguvernamentale;
• furnizori si subcontractanti;
• clienti, consumatori si parti interesate;
• asociatii de afaceri.

Analizarea si transformarea datelor

Pentru a fi utile, datele trebuie analizate si transformate in informatii care sa descrie performanta de mediu sub forma unor I.E.P.M. .

Este necesar sa fie analizate toate datele, cu luarea in considerare a aspectelor de calitate, valabilitate, corectitudine, necesare obtinerii de informatii credibile. Metodele de analiza pot include prelucrari prin calcul, metode statistice, determinari de valori maxime sau minime, tehnici grafice, indexari, cumulari ( insumari) de valori, ponderari.

Evaluarea informatiilor

Informatiile exprimate sub forma de indicatori de evaluare a performantei de mediu ( daca este posibil si de indicatori de stare a mediului ) trebuie comparate cu criteriile de performanta de mediu iar rezultatele aduse la cunostinta conducerii. In acest fel pot fi intelese cauzele care au condus la nerealizarea performantei dorite.

Raportare si comunicare

Informatiile privind performanta de mediu trebuie raportate si comunicate partilor interesate.

Avantajele raportarii si comunicarii performantei de mediu pot include:

• ajutarea organizatiei la realizarea criteriilor sale de performanta de mediu;
• cresterea interesului si dialogului privind politicile de mediu, criteriile de performanta de mediu si realizarile relevante ale organizatiei;
• demonstrarea existentei angajamentului organizatiei si a eforturilor pentru imbunatatirea performantei de mediu;
• sporirea raspunderii fata de preocuparile si problemele privind aspectele de mediu ale organizatiei.

Raportarea si comunicarea se poate referi la personalul propriu sau la cel din afara organizatiei.

Raportarea si comunicarea interna

Conducerea trebuie sa se asigure ca informatiile corespunzatoare si necesare care descriu performanta de mediu a organizatiei sunt comunicate periodic in intreaga organizatie. Aceasta inseamna ca angajatii, contractanti si alte persoane care au legatura cu organizatia isi indelpinesc responsabilitatile, iar organizatia respecta criteriile de performanta de mediu. O organizatie tine cont de aceste informatii in revizuirea sistemului sau de mediu.

Raportarea si comunicarea in exterior

Raportarea si comunicarea in exterior pot contribui la imbunatatirea imaginii organizatiei in afaceri sau fata de comunitatile in care ea actioneaza.

Exemple de informatii pe care o organizatie le poate include in raportarea sau comunicarea catre partile interesate externe:

• o declaratie a angajamentului organizatiei pentru E.P.M. ca parte a managementului de mediu;
• o descriere a activitatilor, produselor si serviciilor sale;
• o declaratie a aspectelor sale importante de mediu si indicatorii respectivi pentru E.P.M.;
• informatii privind performanta realizata comparativ cu criteriile sale de mediu;
• actiuni care deriva din E.P.M.;
• contributia managementului de mediu si a E.P.M. la succesul global al organizatiei.

(3) Revizuirea si imbunatatirea evaluarii performantei de mediu ( verifica si actioneaza )

Evaluarea performantei de mediu a unei organizatii si rezultatele obtinute, trebuie revizuite periodic, pentru a identifica ocaziile favorabile de imbunatatire, fapt ce poate contribui la imbunatatirea performantei de mediu in ansamblu.

Etapele de revizuire a E.P.M. si a rezultatelor sale pot include inventarierea:

• eficientei costurilor si beneficiilor realizate;
• progresului efectuat pentru a indeplini criteriile de performanta de mediu;
• oportunitatii criteriilor de performanta de mediu;
• oportunitatii indicatorilor alesi pentru E.P.M.;
• surselor de date, metodelor de strangere a datelor si calitatii datelor

Iata cateva aspecte pe care trebuie avute in vedere atunci cand se revizuiste mecanismul de evaluare a performantei de mediu:

E.P.M.-ul organizatiei:

• furnizeaza informatiile corespunzatoare pentru a masura modificarile in performanta de mediu a organizatiei?
• furnizeaza informatii corespunzatoare si utile conducerii?
• a fost implementata conform unui plan?
• utilizeaza surse de date si raspunde de colectarea datelor?
• analizeaza efectiv si evalueaza datele stranse?
• este sustinuta de resurse adecvate?
• este relevanta pentru criteriile de performanta de mediu a organizatiei?
• furnizeaza informatii pentru raportarea si comunicarea informatiilor E.P.M.?
• ia in considerare sau solicita intrari de la partile interesate atunci cand este cazul?
• da o valoare sporita organizatiei?
• raspunde la modificarile din cadrul organizatiei si a starii mediului din imprejurimile sale?
• se adreseaza rezultatelor de mediu noi?
• este bine integrata comparativ cu alte masuri de performanta acceptate de organizatie?

Pentru o mai mare claritate iata cateva exemple de actiuni prin care se poate imbunatati un sistem de evaluare a performantei de mediu (actioneaza):

• imbunatatirea calitatii, credibilitatii si disponibilitatii datelor;
• imbunatatirea capacitatilor analitice si de evaluare;
• dezvoltarea sau identificarea de indicatori noi sau utili pentru E.P.M.;
• modificarea domeniului de aplicare a E.P.M.

3. Concluzii

Evaluarea performantei de mediu, alaturi de evaluare ciclului de viata, auditul si revizia de mediu, reprezinta un instrument esential pentru evaluarea performantei de mediu a unei organizatii. El sprijina conducerea in luarea masurilor potrivite pentru corectarea si imbunatatirea permanenta a performantei de mediu ale organizatiei.

La baza evaluarii performantei de mediu se afla stabilirea si utilizarea unor indicatori specifici care reflecta performanta conducerii, a activitatii si a aspectelor de mediu ale unei organizatii.