Domeniul strategic dezvoltare urbana durabila

DOMENIUL STRATEGIC DEZVOLTARE URBANA DURABILA

Dezvoltarea urbana.Caracterizarea situatiei existente.

1.Dezvoltare urbana durabila

Municipiul Zalau, resedinta judetului Salaj, este situat pe axa Cluj-Satu Mare-Petea Vama, in zona centrala a judetului, in bazinul hidrografic al vaii Zalaului, fiind inclus in unitatea de planificare teritoriala UTP1 Zona Meses.

UTP1 include teritoriile administrative ale municipiului Zalau si comunelor Criseni, Hereclean,Treznea , Agrij, Buciumi,Varsolt, Dobrin, Mesesenii de Jos, Horoatu Crasnei,Cizer, Banisor, cu o populatie de 99 225 locuitori si o suprafata de 816,79 kmp, cu o densitate demografica zonala de 121,48 loc/kmp.

Muncipiul Zalau ocupa o suprafata de 90,09 kmp si o populatie de 62927 locuitori (recensamint 2002).

In prezent se constata o crestere a orasului si a influentei acestuia , fapt ce confera oportunitati semnificative de imbunatatire a calitatii vietii pentru populatia municipiului dar si pentru zonele rurale invecinate, cu conditia ca aceste oportunitati sa fie valorificate.

Suprafata intravilanului, conform PUG 2006-2007, document aflat in curs de avizare este de 2587,25 ha, fata de 1787,69 ha in PUG 2000. Extinderile au fost realizate prin PUZ-uri (302,62 ha) iar  prin PUG 2006-2007s-a propus includerea in intravilan a unei suprafete de 496,64 ha, in urma cererilor de construire pentru functiuni de locuire, servicii, unitati industriale si de depozitare, unitati agro-zootehnice,etc.

Structura intravilanului conform propunerii PUG 2006-2007 arata urmatoarele zonificari functionale majore: 51,31% -zone de locuinte cu functiuni complementare , 12,30%- unitati industriale si de depozitare, 11,72%-cai de comunicatie si transport, institutii si servicii de interes public-5,85%, spatii verzi si de agrement , perdele de protectie-6,49%,etc.

Din punct de vedere urbanistic orasul este reprezentat de o zona centrala, care include si centrul istoric , unde sunt concentrate cea mai mare parte a functiunilor administrative, comerciale si bancare. In jurul centrului se dispun concentric o serie de cartiere construite in epoca socialista, urmate de al doilea cerc concentric constituit din cartiere de case noi(in zona de sud, sud-est,sud-vest , sub Dealul Meses ).Spre exteriorul acestei arii se situeaza un alt cerc creat de zonele de suburbii, fostele sate, alipite de Zalau:Ortelec, Sarmas, Livada si Aghires. Zona industriala este situata in partea nordica a orasului si este continuata cu o zona de servicii industriale, inspre zona garii CFR si inspre satele Panic si Hereclean. Separat ca trup distinct este localitatea Stana, inclusa in intravilanul municipiului.Orasul nu are dezvoltate zone periurbane dar este vazuta ca necesara dezvoltarea spre Moigrad (in scopuri turistice si culturale), dezvoltarea spre Hereclean (zona industriala si servicii industriale) si spre Meseseni-Aghires(zona de locuinte).

Principalele probleme urbanistice care nu au rezolvare prin actualul PUG sunt legate de:dezvoltarea constructiilor cu functiuni de locuire si alte functiuni, fara construirea utilitatilor necesare,instabilitatea terenurilor pe versanti care determina impunerea unor indici de construire mici(POT de 15%), fapt ce nemultumeste cetatenii care achizitioneaza terenuri in aceste zone;lipsa respectarii zonelor de protectie, in special in zona centrului istoric pentru protectia monumentelor istorice;existenta unor cerinte concurente pentru spatii verzi si de joaca pentru copii si spatii de parcare.

Dezvoltarea recenta a fondului locativ al municipiului Zalau s-a realizat prin construirea de case individuale si doar in ultima perioada prin construire de locuinte colective.Directiile de dezvoltare a constructiilor de locuinte sunt inspre zona Aghires ,dar si pe versantii care inconjoara centrul orasului.Situatia fondului locativ existent arata ca exista un numar insuficient de locuinte individuale si colective. Constructia de locuinte se colective poate fi o solutie pentru scaderea pretului locuintelor, care este foarte mare.

In ceea ce priveste situatia institutiilor de administrare,prin PUG 2006 a fost relevata insuficienta spatiilor pentru institutii si servicii publice.Dar aceasta problema poate fi solutionata prin finalizarea cladirii finantelor din centrul orasului.

O alta problema urbanistica grava o constituie aspectul exterior al cladirilor de locuit, dar si a cladirilor publice .Programul guvernamental de reabilitare termica ar putea ajuta la imbunatatirea aspectului cladirilor si a orasului in general.

Referitor la patrimoniul cultural al orasului, acesta este limitat si nu are o valoare deosebita .Exista citeva cladiri de patrimoniu, in zona centrului istoric , dar acestea nu sunt compacte , nu sunt vechi si nici nu sunt puse in valoare, fapt ce a determinat o slaba dezvoltare a turismului cultural. Dezvoltarea zonelor periurbane, in special inspre Moigrad, Porolissum ar putea duce la o dezvoltare a turismului cultural in mun Zalau.

In ceea ce priveste delimitarea zonelor care necesita protectie in baza unor legi speciale, acestea sunt delimitate prin PUG si trebuie impuse (zone de protectie cursuri si surse de apa, zone de protectie obiective de patrimoniu cultural, zone de protectie obiective protejate fata de obiective poluatoare, conducte de gaz, antene GSM, LEA, obiective cu risc de explozie si incendiu tip SEVESO II si alte obiective cu risc tehnologic,etc).

Disfunctionalitati in reglementarea functiunilor sunt in general putine(in zona strazii Lupului si str Morii),alte zone fiind deja solutionate(str.Sarmas)

Este identificata ca o problema urbanistica lipsa centrelor de cartier, in vederea degrevarii centrului orasului.

Conform rezultatelor unui interviu cu persoane care prin natura profesiei sunt apropiate de dezvoltarea urbana si au o influenta asupra elaborarii si aprobarii PUG, planificatorii dezvoltarii urbane au o pozitie pasiva..Nu exista o coalitie a cresterii in localitate.

In acest context strategia de dezvoltare urbana durabila va avea ca tinta reabilitarea si dezvoltarea zonei urbane , prin actiuni de dezvoltare a infrastructurilor,a fondului locativ, a serviciilor publice, de impunere si respectare a zonelor de protectie , precum si de imbunatatire a calitatii mediului. de refacere a centrului istoric,

Infrastructura de circulatie si transport.

Municipiul Zalau este amplasat pe axa Cluj-Satu-Mare-Petea -Vama, DN 1F-E 81.Nu este traversat de coridoarele Pan-Europene, situatie defavorabila in care se afla de altfel intreaga Regiune Nord-Vest. Constructia autostrazii Brasov-Bors(proiect in executie)va duce la racordarea orasului la reteaua europeana, crescind accesibilitatea acestuia.Municipiul este conectat rutier prin urmatoarea retea de drumuri: DN 1F(drum modernizat), DN 1H(stare necorespunzatoare),DJ 191C,DJ 108R si DC 73(stare tehnica proasta si nemodernizate).

Conectarea exterioara pe calea ferata este realizata prin linia CF 412 Carei-Zalau-Jibou, linie nemodernizata si sub standardele Uniunii Europene.Legaturile cu judetele invecinate pe calea ferata sunt deficitare atat cantitativ cit si din punct de vedere calitativ, dar in acest domeniu nu sunt prevazute investitii

Zalaul nu se bucura de existenta unui aeroport, fiind utilizate aeroporturile situate la distante cuprinse intre 8-120 km(Cluj Napoca,Satu Mare si Baia Mare).

Orasul nu detine o centura ocolitoare pentru devierea traficului de tranzit, fapt ce duce la cresterea traficului in interiorul localitatii concomitent cu cresterea poluarii mediului urban.Proiectul demarat de realizare a unei centuri ocolitoare, etapa a- I-a , va trebui continuata cu realizarea etapei a doua,pentru devierea traficului de tranzit.

In ceea ce priveste situatia retelei de strazi urbane, in lungime de 94 km ,doar 56 km sunt modernizati, existind disfunctionalitati in ceea ce priveste :gabaritul necorespunzator categoriei, strazi cu capacitate de circulatie depasita, intersectii neamenajate corespunzator, cale de rulare necorespunzatoare ,etc. Bulevardul M Viteazul si str G.Doja prezinta congestii si poluare a aerului si fonica ridicata. Strazile principale si cele secundare au imbracamintea rutiera in stare buna ,acceptabila sau proasta.Starea aleilor dintre blocuri este de asemenea deficitara, ca si starea trotuarelor.

Se constata de asemenea lipsa infrastructurii pentru circulatia cu bicicleta precum si lipsa unor zone de circulatie exclusiv pietonala.O astflel de zona pietonala a fost prevazuta prin PUG in zona centrala.

Traficul urban in municipiul Zalau este aglomerat in special pe traseele principale,la orele de virf, cu tendinte de congestionare.Gradul de motorizare este destul de ridicat , 327 de vehicule la 1000 locuitori.

Numarul parcarilor in oras este insuficient atit in zona centrala cit si in zonele de cartier, fapt care duce la ocuparea si degradarea spatiilor verzi si de joaca dintre blocuri si a aleilor pietonale.In zona centrala s-a construit o parcare publica care este insuficient utilizata. In cartiere, criza spatiilor de parcare este accentuata de utilizarea garajelor in alte scopuri(comerciale sau servicii).

Transportul public urban.Conform studiului efectuat pentru elaborarea PUG 2006-2007, exista o cerere limitata pentru transportul in comun,datorita distantelor relativ mici, dar dezvoltarea orasului pe directia nord-sud a impus realizarea unor rute de transport public.Exista cinci rute principale de transport si trei rute secundare. Transportul in comun necesita imbunatatire atit in privinta calitatii serviciilor prestate,prin modernizarea parcului auto,in conformitate cu normele de mediu cit si a dezvoltarii cantitative, pentru anumite zone ale orasului, unde accesul acestor mijloace este limitat.De asemenea este necesara asigurarea unor mijloace de transport corespunzatoare pentru persoanele cu dizabilitati.

In ceea ce priveste siguranta circulatiei se impun de asemenea masuri.

Situatia infrastructurii de transport este asadar deficitara, infrastructurile fizice de transport fiind subdimensionate si degradate, impunindu-se dezvoltarea si modernizarea acestora, in vederea alinierii la standardele europene.

3.Echiparea edilitara

3.1.Alimentarea cu apa potabila si canalizarea apelor uzate

Municipiul Zalau detine sistem centralizat de alimentare cu apa potabila din sursa de suprafata Varsolt. De asemenea municipiul Zalau beneficiaza de o retea de canalizare menajera si pluviala, in sistem divizor si de o statie de epurare mecano-biologica.

In prezent, conform Master planului realizat in cadrul proiectului "Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetele Cluj-Salaj" , 94% din populatia muncipiului Zalau este racordata la reteua de apa potabila si 87% este racordata la reteaua de canalizare menajera. Consumul total de apa potabila din reteua centralizata este de 1489 mc/zi , iar pierderile de apa in retele sunt de 5352 mc/zi.

Cantitatea de apa uzata colectata este 130l/s(2008),la ploi mari fiind depasita capacitatea actuala a statiei( este pusa in functiune doar o linie cu cap de 240 l/s).

Consumul de apa a scazut in perioada 2002-2005, datorita eliminarii pierderilor de apa din retele, eliminarea risipei la consumatori si contorizarea precum si acoperirii necesarului de apa a agentilor economici din surse proprii, subterane.

Lungimea retelei de distributie apa potabila este de 108,2 km(2004) si a fost partial reabilitata prin programul SAMTID, urmind a fi reabilitata si extinsa prin proiectul "Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetele Cluj-Salaj", odata cu reabilitarea si extinderea canalizarii si continuarea modernizarii statiei de epurare orasenesti.

Retelele de canalizare au o lungime de 102,3 km(2004);retelele de canalizare nu acopera intregul oras, iar starea tehnica a acestor retele este deficitara, existind pierderi si infiltratii, fiind necesara extinderea si reabilitarea a 40 km de retea(2004).Dupa 2007 s-au mai reabilizat retele de canalizare noi si reabilitari, in cadrul proiectului Phare prin care s-a realizat si statia de epurare(zona industriala), din fondurile Primariei (str Sarmas) si din fonduri proprii ale cetatenilor, aceste retele insa nefiind preluate de catre SC CAS SA. Statia de epurare a municipiului este o statie noua, realizata prin program PHARE, fiind necesara echiparea liniei a doua de epurare mecano-biologica si realizarea treptei tertiare si de tratare namol, care sunt propuse a se realiza prin proiectul de extindere si reabilitare sisteme de apa si canalizare in judetele Cluj-Salaj.

In afara acestor investitii propuse este necesara continuarea reabilitarii retelelor de canalizare pentru zonele in care acestea nu au fost, inclusiv in noile cartiere aflate in dezvoltare, pentru care au fost elaborate PUZ-uri de catre Primaria Zalau sau de catre persoane fizice sau juridice interesate.De asemenea pentru zona desemnata ca parc industrial ar fi necesara realizarea infrastructurilor, astfel incit aceste zone sa fie mai atractive investitorilor semnificativi.

De asemenea avind in vedere realizarea retelelor de apa si canalizare de catre cetateni sau asociatii ale acestora, este necesara preluarea retelelor de catre operatorul autorizat.

O solutie la imbunatatirea managementului apelor din municipiu ar fi preluarea canalizarii pluviale de catre operatorul SC CAS SA.

In acest domeniu este necesara conformarea cu cerintele Directivei CE 98/83/EC privind calitatea apei de consum si Directivei CE 91 271/CEE privind colectarea si tratarea apelor uzate,la termenele prevazute in Tratatul de aderare,2010 pentru apa potabila si 2013 pentru apa uzata.

3.Alimentarea cu energie termica.

La nivelul municipiului Zalau exista un sistem centralizat de producere a energiei termice necesare pentru incalzirea locuintelor si pregatirea apei calde menajere.Dar datorita costurilor ridicate a energiei termice la consumatori si datorita neasigurarii continuu a energiei termice conform necesarului, o mare parte a consumatorilor casnici s-au debransat de la reteua centralizata, instalindu-si centrale proprii cu functionare pe gaz metan.De asemenea o mare parte din agentii economici si-au instalat centrale proprii alimentate cu gaz metan, necesarul de energie termica din sursa centralizata scazind considerabil.Astfel energia termica furnizata agentilor economici este de 18.193Gcal/an(fata de 28.770 in 2003), iar pentru populatie 1294Gcal/an(fata de 30.991 in 2003).

Fata de anul 1995,cind productia de energie a fost de 546.340 Gcal, in 2005 productia a scazut la 105.552Gcal.Numarul consumatorilor casnici a scazut de la 19.576-proiectat la 1507 in 2005, iar numarul consumatorilor industriali a scazut de la 42 la 9.Institutiile publice care sunt inca racordate la sistemul de termoficare sunt in nr de 64.

Centrala termica a fost proiectata pentru a produce energie electrica si termica, aceasta fiind o solutie eficienta din punct de vedere energetic, insa datorita reducerii necesarului de energie termica s-a renuntat la cogenerare.

In prezent centrala functioneaza doar cu o instalatie de ardere alimentata cu gaz metan, care poate functiona si pe combustibil lichid.O alta instalatie este in conservare, fiind autorizata sa functioneze pe carbune cu adus de pacura, cu conditia echiparii acesteia cu instalatii de reducere a emisiilor de SO2, NOX si pulberi,in vederea conformarii cu prevederile Directivei LCP.A treia instalatie de ardere a fost dezafectata in 2004-2005.De asemenea pentru a putea sa functioneze dupa 2013, centrala trebuie sa-si modernizeze sistemul de evacuare a zgurii si cenusii, fiind interzisa evacuarea umeda si sa gaseasca solutii alternative pentru gestionarea zgurii si cenusii dat fiind faptul ca in depozitul existent trebuie sistata depozitarea incepind cu 31.12013. De asemenea trebuie luate masuri de crestere a eficentei energetice, o solutie fiind cogenerarea concomitent cu modernizarea si eficientizarea centralei termice, modernizarea care sa asigure conformarea cu cerintele de mediu,la termenele stabilite prin planul de actiune din autorizatia integrata de mediu,dar si masurile de reducere a pierderilor in retelele de transport si distributie.

Pentru reabilitarea sistemului de transport si distributie este in derulare un proiect cu finantare guvernamentala, realizarea acestuia fiind conditionata de sumele alocate anual.

Pentru imbunatatirea eficientei energetice inclusiv la consumatori,este necesara reabilitarea termica a  cladirilor.

3.3 Alimentarea cu gaz metan.

Alimentarea cu gaz metan a orasului este asigurata prin conducta de transport Dn 400x40 bar, fiind asigurat debitul necesar si pentru perspectiva de dzvoltare a aorsului.Reteua de distributie a gazului metan in lungime de 105,7 km (2004),este realizata a nivelul intregului municipiu, fiind necesare extinderi in cartierele nou proiectate si dupa caz redimensionari ale conductelor existente, in cazul cresterii debitului necesar.

3.4.Alimentarea cu energie electrica.

Necesarul de energie electrica este asigurat din reteua de distributie a SDFEE Zalau. Consumul de energie electrica la nivelul anului 2005 a fost de 177.768.749 kwh la mari consumatori, 19.053.841 kwh la mici consumatori si 26.734.183kwh la consumatori casnici.

Disfunctionalitati Programe de modernizare a retelelor se desfasoara si sunt necesare.

4.Starea mediului

4.1.Gospodarirea deseurilor

La nivelul municipiului Zalau este asigurata salubrizarea menajera prin contract de delegare a serviciului catre SC Ave Salaj Ecoserv SRL. In momentul de fata se asigura colectarea deseurilor menajere si asimilabile de la agenti economici si institutii publice,dar nu pentru toti producatorii,datorita faptului ca se refuza semnarea contractelor.Pina la sfirsitul anului 2008 societate a incheia contracte cu toate persoanele fizice si juridice ,in caz contrar se vor impune taxe speciale, in condiiile legii.Colectarea selectiva a deseurilor si valorificarea acestora conform obiectivelor de valorificare stabilite prin legislatia natioanala,a fost impusa operatorului de salubritate prin contract, acesta fiind obligat sa colecteze selectiv deseurile de mase plastice ,carton-hirtie, metal,sticla sa sorteze aceste deseuri si sa le valorifice.Pentru deseurile biodegradabile se impune compostarea si ca a doua optiune eliminarea in depozit autorizat.In momentul de fata se colecteaza separat deseuri de mase plastice fiind amplasate containere in punctele gospodaresti si distribuite agentilor economici.S-a demarat dotarea cu containere pentru sticla si hirtie.De asemenea se colecteaza DEEE si deseuri voluminoase ,in cadrul unor campanii periodice.S-a amenajat la nivelul municipiului un punct de colecatre DEEE,conform cerintelor legislative.

Salubrizarea stradala este realizata prin DGADP, aflata in subordinea Primariei. Servicul nu este modernizat si nu acopera eficient intreaga arie a orasului.

In ceea ce priveste depozitul de deseuri menajere, acesta este necorespunzator ,urmind a fi sistata depozitarea in 2017, conform termenului de tranzitie obtinut, sau mai devreme daca va fi epuizata capacitatea de depozitare(2014).Odata sistata depozitarea in acest depozit , este necesara inchiderea ecologica, obligatia a autoritatii publice locale, precum si continuarea depozitarii in depozit conform autorizat.

Noul depozit ecologic va functiona,conform strategiilor prevazute in domeniu,la nivelul judetului, avind in vedere cerinta de realizare a unui nou depozit pentru o populatie de min.150.000 locuitori.Prin sistemul de management integrat al desurilor la nivel de judet, proiect aflat in curs de elaborare din fonduri europene, este prevazuta realizarea unui depozit ecologic judetean,in comuna Dobrin,la o distanta de cca 15 km de Zalau,pe amplasament urmind a fi realizata si o statie de sortare.De asemenea s-a prevazut inchiderea depozitului de deseuri existent.Administrarea sistemului de management integrat va fi realizata de ADIL,prin licitatie.

Cerintele de conformare cu Directiva privind depozitarea deseurilor, inclusiv obligatiile de reducere a cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate,precum si cerintele de conformare cu Directiva privind ambalajele si deseurile de ambalaje referitoare la colectarea selectiva si valorificarea energetica sau materiala a acestor deseuri conform obiectivelor stabilite sunt obligatorii ,la termenele prevazute in acestea.Pentru deseurile de constructii -demolari este instituita obligatia colectarii separate si plata unei taxe speciale pentru persoanele fizice si juridice care efectueaza lucrari de constructii , punindu-se la dispozitia acestora containere sau saci speciali.

O alta cerinta legala care trebuie implementata este colecatrea deseurilor voluminoase si valorificarea-eliminarea acestora,precum si colectarea separata a seseurilor periculoase din deseurile menajere.Se impune de asemenea imbunatatirea gradului de colectare si valorifcarea a DEEE,pentru atingerea tintelor .

Deseurile periculoase din unitati sanitare si sanitar veterinare sun in prezen necorespunzator getionate, in special in privinta eliminarii.Crematoriul din Simleu Silvaniei care ncinereaza deseurile medicale periculoase de pe raza judetului va fi inchis la 31.12008, urmind ca dupa aceea toate deseurile periculoase medicale,care necesita incinerare sa fie incinerate numai in incineratoare ecologice.Pentru deseurile periculoase de origine animala , care sunt in prezent incinerate in incinerator neecologic la DSVSA, este in curs de realizare un incinerator ecologic.

4.Gospodarirea apelor.

Cursul de apa cel mai semnificativ al nivelul municipiului este valea Zalaului, cu un debit de 0,5-0,6 mc-s la iesirea din municipiu,afluent de dreapta a riului Crasna.Alte cursuri de apa codificate sunt: valea Mitei, valea Panic,valea Ratisori,valea Ortelec,valea Rodina, valea Chichisa.Mai exista si citeva cursuri de apa necodificate:valea Meses,valea Sarmas, piriul Pietris,piriul Banchert,valea Ripoasa,valea Morii.

Calitatea vaii Zalaului este de clasa I a amonte de Zalau si intre I-III la iesirea din Zalau, tendinta fiind de imbunatatiresindicatorii cei mai devavorabili sunt:amoniu,ortofosfatii,plumb si sodiu(conform Raport de starea mediului 2006).

Calitatea cursului de apa ,ca dealtfel si calitatea apei subterane freatice ese afectata de evacuarile-scurgerile de ape uzate( evacuari directe in cursuri de apa sau evacuari de ape uzate insuficient epurate).Se impune realizarea retelelor de canalizare pe zonele neacoperite in prezent de retele(vezi str 22 Decembrie 1989) precum si reabilitarea retelelor de canalizare existente pentru prevenirea infiltratiilor si exfiltratiilor.De asemenea se impune realizarea unor statiid e preepurare corespunzatoare la agentii economici care nu respecta cerintele de descarcare in retele de canalizare precum si eliminarea oricaror evacuari neconforme in ape de suprafata.

Municipiul Zalau detine un sistem de canalizare pluviala separat de canalizarea menajera care acopera partial orasul, sistem administrat de DGADP.Sistemul de canalizare prezinta mari disfunctionalitati, fapt evidentiat la fiecare ploaie torentiala, prin inundarea strazilor si ingreunarea circulatiei,in special a celei pietonale.O solutie de imbunatatire a colectarii apelor pluviale ar fi preluarea acestuia de catre SC CAS SA.

In ceea ce priveste lucrarile de gospodarire a apelor, acestea nu satisfac cerintele, avind in vedere frecventele inundari ale cailor de transport si a subsolurilor in cazul unor ploi torentiale.Se impune cu stringenta executia unor lucrari de protejare a orasului de scurgerile de ape incarcate de namol de pe versanti,prin executarea unui proiect unitar care sa prevada lucari pe principalele cursuri de apa si torenti.Un astfel de proiect a fost initiat si identificat ca sursa de finantare potentiala Guvernul Bavariei.

In ceea ce priveste amenajarile luciilor de apa din municipiu pentru agrement, nu este nimic realizat in acest sens,desi posibilitati exista.

4.3.Gospodarirea spatiilor verzi si a zonelor de agrement.

Munipiul Zalau detine in momentul de fata o suprafata de 73.000mp parcuri( parcul Municipal cu o suprafata de 4,48 ha,parcul Eroilor cu 0,7 ha,parcul Tineretului cu 2,1 ha si Parcul Bradet cu 0,4 ha), spatii verzi stradale cu suprafata de 13 ha, spatii verzi in cartiere,intre blocuri cu suprafete de 59,3 ha,gard viu in lungime de 73 km, 49160 buc arbori si arbusti si 9.300mp plantati cu fori si plante floricole.

Din pacate datorita presiunilor pentru realizarea de constructii, spatiul verde si asa deficitar, a fost redus continuu, in special in zonele centrale .

Spatiile verzi ,cu exceptia parcurilor nu sunt amenajate si intretinute.De asemenea raportat la norma europeana,prevazuta in legislatia de mediu rnationala,de 26 mp/loc pina in 2016  este departe de a fi realizata, ca urmare se impune crearea de noi spatii verzi si interzicerea ocuparii celor existente.

Este absolut obligatorie respectarea prevederilor legislative referitoare la interzicerea ocuparii sau reducerii spatiilor verzi existente , precum si utilizarea oportunitatilor de finantare create de MMDD pentru realizarea de noi spatii verzi.S-a obtinut finantare pentru realizarea unui parc de agrement in padurea Bradet si este n curs de realizare un nou proiect pentru reamenajarea parcului central, care sa fie finantat din fonduri MMDD cu cofinantare din partea Primariei Zalau.

De asemenea perdelele de protectie a cailor de transport, a obiectivelor agro industriale si a reteleor tehnico-edilitare,a cursurilor de apa si a versantilor sunt deficitare.

Exista areale extinse  in municipiul Zalau in care se manifesta alunecari de teren active sau zone cu alunecari potentiale, care nu sunt consolidate, in unele dintre acestea fiind deja executate contructii care nu sunt sigure.Cea mai deficitara zona este zona Ortelec ,fosta cariera Cemacon.Pentru solutionarea problemei grave existenta a fost emis aviz de mediu in care sunt prevaute obligatii de stabilizare a terenului si de umplere a golului creat, in sarcina SC Cemacon SA, pe baza unor expertize tehnice.

Zonele de agrement ocupa o suprafata de 11,9 ha, insuficienta fata de norme si cerintele populatiei si insuficient amenajate.Se impune realizarea de terenuri de sport ,parcuri de joaca pentru copii,etc.

4.4.Calitatea aerului si poluarea fonica.

Calitatea aerului in municipiul Zalau este afectata in principal de industrie,producerea energiei termice si de transport.Calitatea aerului in zona industriala este monitorizata zilnic la indicatorii de baza, cu statia automata de monitorizarea instalata de catre MMDD, date de monitorizare care sunt afisate on-line pe panouri afisate in locuri publice. Alte date de monitorizare efectuate de catre APM Salaj indica o depasire locala a indicatorului pulberi ,in zona cailor de transport din municipiu, precum si o depasire a nivelului de zgomot reglementat la limita arterelor de circulatie.

Masuri necesar a fi luate se refera la devierea traficului greu din oras, fluidizarea traficului, reabilitarea cailor de transport, innoirea parcului auto de transport public urbam si respectarea cerintelor tehnice la inmatricularea si circulatia vehicolelor. Pentru reducerea poluarii din surse industriale sunt impuse programe de conformare si planuri de actiune operatorilor poluatori (SC Rominserv Valves IAIFO SA , SC Uzina Electrica SA,etc)

Alte surse de poluare fonica care creaza disconfort sunt unitatile de alimentatie publica si de divertismen situate in zone de locuit, pentru care sunt necesare masuri pentru conformare cu cerintele legale.

PLANUL DE ACTIUNE AL DOMENIULUI DURABILA A MUNICIPIULUI 2008 - 2013