QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente fizica

Conductivitatea si rezistivitatea electrica a materialelor



Conductivitatea si rezistivitatea electrica a materialelor

Asa cum s-a aratat in paragraful 1.1.2 conductivitatea electrica si rezistivitatea electrica sunt marimi fizice caracteristice materialelor utilizate in electrocinetica . Trebuie mentionat faptul ca inclusiv materialele izolante folosite in tehnica nu au o conductivitate electrica nula, ele nu sunt izolatoare perfecte.

Materialele se impart, dupa valorile rezistivitatii in:



- materiale izolante, la care rezistivitatea

- materiale conductoare, cu rezistivitatea

- materiale semiconductoare, cu rezistivitatea

Dintre materialele conductoare metalice folosite in tehnica, argintul are rezistivitatea cea mai mica, dar fiind un material pretios utilizarea lui este limitata. Materialul conductor de baza folosit pentru conductoarele electrice este cuprul, avand o rezistivitatea cu putin mai mare decat a argintului. De aceea cuprul este un metal deficitar, el este frecvent inlocuit cu aluminiul (cabluri electrice, linii aeriene, colivii ale unor masini asincrone etc.) La aceeasi rezistenta electrica si lungime a conductorului de aluminiu sectiunea acestuia este de 1,6 ori mai mare decat a conductorului de cupru. In aceleasi conditii, greutatea conductoarelor de aluminiu este de aproximativ jumatatea din greutatea conductoarelor de cupru, in plus tona de cupru este de cca. 1,7 ori mai scumpa decat tona de aluminiu (Al: 1601 USD/tona, Cu: 2698 USD/tona - cotatii spot Londra, 1 mai 1996), ceea ce releva avantaje economice importante.

Aliajele de mare rezistivitate (tabelul 1.1) au o serie de aplicatii specifice in tehnica. Cele care au un coeficient de temperatura scazut, cum sunt manganina si constantanul se folosesc la constructia rezistentelor etalon si de precizie. Celelalte sunt utilizate la constructia aparatelor electrotehnice (rezistente pentru incalzire, reostate )

In tabelul 1.2 sunt date, pentru orientare, valorile rezistivitatilor, concentratiilor de electroni nn si goluri np si mobilitatilor mn si mp pentru Cu (material conductor) si Ge (material semiconductor).

Tabelul 1.2

Materialul

r

Wm] 10-2

nn

[m-3] 106

np

[m-3]

106

mn

[m2/Vs] 10-4

mp

[m2/Vs] 10-4

Cupru

1,75 10-6

8 1022


45


Germaniu intrinsec

47

2,4 1013

2,4 1013

3800

1800

Germaniu de tip n

1

1,6 1015

3,4 1011

3800

1800

Se observa ca la materialele semiconductoare mobilitatea are valori mult mai mari decat la metale.

Dependenta de temperatura. Experienta arata ca, in general, rezistivitatea materialelor conductoare depinde de temperatura In domenii de variatie limitate (nu prea mari) si la temperatura obisnuita se poate scrie:

(1.60)

Coeficientul a0 depinde de materialul conductor si se numeste coeficient de temperatura al rezistivitatii si se masoara in SI in 1/0C. In literatura, in mod obisnuit, se dau valorile rezistivitatilor pentru o temperatura a mediului ambiant de 20oC.

La materialele conductoare metalice coeficientul de temperatura a este pozitiv avand ordinul de marime  adica o variatie a rezistivitatii de cca 4% pentru o variatie a temperaturii de 100C. La materialele semiconductoare coeficientul de temperatura a poate fi si negativ.

Tabelul 1.3

Materialul

Tc [K]

Al

Sn

Pb

Nb

Ti

1,175

3,72

7,18

8,7

0,39

a) b)

Fig. 1.20




Supraconductibilitatea La temperaturi foarte joase, mai mici de 100 K rezistivitatea unor metale sau aliaje scade brusc la 0. Acest fenomen a fost descoperit in 1911 de catre Kamerling Onnes si poarta numele de supraconductibilitate. Temperatura la care valoarea rezistivitatii devine nula se numeste temperatura critica Tc, fiind o caracteristica a materialului conductor. In fig. 1.20 se prezinta variatia rezistivitatii cu temperatura pentru argint (fig. 1.20,a) si staniu (fig. 1.20,b). In timp ce la Ag rezistivitatea scade liniar cu scaderea temperaturii, la Sn rezistivitatea scade brusc la zero la o temperatura Tc = 3,720 K. Staniul este un metal supraconductor pe cand argintul nu este. Se cunosc o serie de materiale supraconductoare metalice sau aliaje, acestea prezentand un interes teoretic si aplicativ deosebit.


In tabelul 1.3 sunt date temperaturile critice pentru cateva materiale supraconductoare. Temperatura critica a materialelor supraconductoare depinde de valoarea campului magnetic exterior.   In stare de supraconductibilitate apar proprietati si comportari interesante, dintre care mentionam:

- un curent odata stabilit intr-un material supraconductor se mentine timp indelungat daca temperatura T < Tc;

- in interiorul unui material supraconductor nu se poate stabili un camp magnetic (efect Meissner);

- efectul de supraconductibilitate exista numai sub o anumita valoare a campului magnetic numita camp magnetic critic Hc.


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }