In INDIA, viaaa religioasa nu mai manifesta aceeaæi nestapanita æi uæor iritabila frica de erezie ca viaaa religioasa din Europa; aici gandirea filosofica se menaine prin gravitate pe cateva linii de mare continuitate.
Omul religios nu are frica de erezie, iar ganditorul filosofic nu e deloc atins de patima singularitaaii. Aceasta potrivire a creat un climat optim pentru dezvoltarea spiritualitaaii indice. Una din cele mai vechi forme de religiozitate ce ne sunt cunoscute este aceea a omului rig-vedic. Rig-Veda este o colecaie de imnuri sau de cantece cu un cuprins mitologic-religios - cel mai vechi document cu privire la viaaa spirituala a inzilor. Varsta cantecelor e de cel puain trei mii de ani. Aceste texte imnice erau socotite drept sacre, iar cuvintele trebuiau rostite de preoai ca sa dobandesca puterea magica necesara pentru a indupleca voinaa zeilor. Puterea magica a cuvantului sacru rostit de preot joaca un deosebit rol in Vede, unde este cunoscuta sub denumirea de Brahman. Inzii vedici credeau intr-o facultate brahmanica ce s-ar moæteni din tata in fiu, ca o aptitudine, numai anumitor familii. In aceasta epoca ca æi mai tarziu inzi credeau intr-o mulaime de divinitaai ca AGNI, zeul focului sau INDRA zeul care a dezrobit vocile de sub stapanirea unor demoni pentru a le darui inzilor æi o mulaime de alai zei.
In Rig-Veda, INDRA este zeul cel mai popular caruia i-au fost inchinate vreo 250 de imnuri in comparaaie cu 10 adresate lui VARUNA æi 35 lui MITRA, VARUNA. El este eroul prin excelenaa, modelul exemplar al luptatorilor, adversarul redutabil al populaaiilor Daryv æi Dasa.
El este demiurg æi fecundator, personificare a exuberanaei vieaii, a energiei cosmice æi biologice. Mitul central al lui INDRA relateaza lupta victorioasa a acestuia impotriva VRTRA, balaurul uriaæ, care inchidea apele in "adancul muntelui".
