Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Trecerea la Economia Moderna
Trecerea la economia moderna, perioada de transformari atat cantitative cat si calitative, in structurile economiei europene au fost influentate de bogatiile aduse din Lumea Noua.
Au fost aduse si implementate culturi de porumb, cartofi, tutun, necunoscute pana atunci in Europa. La inceput tratate doar ca si curiozitati, fara semnificatii econimice majore vor contribui la modificarea semnificativa a alimentatiei populatiei, insa abia peste un secol.
Randamentul ramane insa modest, grevat de numeroasele si indelungatele razboaie care au sustras o mare cantitate de forta de munca si au transformat intinse suprafete agricole in campuri de lupta.
In Europa Centrala si de Est si in Orientul Apropiat (Tarile Romane,
Imperiul Otoman,Rusia) relatiile feudale raman predominante, domeniile fiind
unitati economice inchise. Obligatiile taranilor sunt tot mai apasatoare.Japonia
si
Mestesugurile si organizarea in bresle se pastreaza in mare parte a Europei central rasaritene dar in occident au aparut si s-au dezvoltat manufacturile
Manufacturile ca forma de ralizare a productiei atat pentru consumul populatiei cat si pentru schimb, adica pietei, s-a organizat in doua forme distincte: manufactura dispersata si manufactura concentrata.
Manufactura dispersata, cu activitatea la domiciliul lucratorului a fost considerata si ca o industrie la domiciliu. Acest tip de manufactura a fost raspandit mai ales in domeniul industriei textile, socotita, "industra mare" in tot Evul Mediu.
Diviziunea muncii a fost totusi din ce in ce mai accentuata(tors,
tesut, etc) Materiile prime erau lana, bumbacul, inul, canepa, iar in
Manufactura concentrata a reprezentat premiza trecerii la faza industriala. Industria extractiva a fost domeniul in care relatiile de productie capitaliste au patruns in ritmul cel mai rapid si profunzimea cea mai accentuata. Ex. exploatarea alaunului(piatra acra) necesar la fixarea culorilor in tesaturi;alt exemplu, exploatarea metalelor pretioase(aur, argint sau arama, zinc, plumb etc.)
Industria miniera, deosebit de importanta pentru aceasta perioada datorita formelor de organizare a muncii, indeosebi a folosirii tot mai des a fortei de munca salariate.
Tot in acest domeniu a avut loc progresul tehnic prin folosirea primei masini actionate cu forta apei, moara hidraulica; aceasta utlizata si in macinatul carpelor pentru morile de hartie, in pive, pentru impaslirea tesaturilor de lana etc.
Manufactura a capatat importanta si amploare prin randament sporit, raspundea unor necesitati sociale tot mai diversificate, producea plus valoare si implicit profit, alimentand spiritul capitalist.
Afluxul de metale pretioase in Europa, dezvoltarea productiei manufacturiere, au determinat intensificarea schimburilor comerciale, burghezia comerciala si bancara consolidandu-se.
Dezvoltarea tehnicii a cotribuit la dezvoltarea stiintei ex. sticla si mecanica de precizie au dus la inventarea microscopului (1612-1618), urmat de lunete, telescoape adica productia de instrumente optice, folosite in diferite domenii.
Dimensiunile comertului si extinderea cuceririlor au dus la crearea unor vaste imperii coloniale, cel englez inlaturand concurenta spaniola si olandeza, burghezia engleza proclamandu-si victoria prin Navy Act din 1651.
Razboaiele din a doua jumatate a sec al XVII-lea au fost expresia rivalitatilor
economice care pe masura dezvoltarii capitalismului s-au accentuat, miza fiind pietele de desfacere si sursele de materii prime.
Dezvoltarea impetuoasa a comertului a contribuit la dezvoltarea in ritm accelerat a productiei de marfuri agricole si manufacturiere, pe fondul unei cresteri sensibile a populatiei.
Aceasta dezvoltare era impiedicata insa de ramasitele relatiilor de productie feudale, a privilegiilor nobilimii, a insuficientei mobilitati a fortei de munca
Drumul era insa deschis, dupa Revolutia burgheza din
In Tarile Romane, economia si societatea se gasea in continuare in
feudalism asa cum era si in Europa de Est si Sud-Est, in Orientul Apropriat si
mai departe in
In Tarile Romane destramarea feudalismului si aparitia noilor relatii de productie capitaliste a avut loc mai tarziu, si s-au derulat la sfarsitul sec. Al XVIII-lea si prima jumatate a secolului urmator. Prima dintre tarile romanesti unde aceasta realitate a devenit vizibila a fost Transilvania care facea parte din Imperiul habsburgic.
Procesul istoric al modernizarii economiei mondiale a fost sustinut
si de dezvoltarea transporturilor, atat a celor maritime si fluviale cat si a
celor de uscat. Insulele britanice aveau cea mai densa retea de drumuri.
Franta, a realizat o retea de drumuri care se intalneau la
Orasul a avut in economia sec. al XVIII-lea o pondere din ce in ce mai mare in
conditiile in care predominanta a ramas economia agrara. Semnificatia istorica deosebita a orasului pentru evolutia economiei mondiale a fost insa cu mult mai relevanta pentru ca orasul avea sa devina ''creierul revolutiei'';pentru ca la oras s-a realizat revolutia in gandire.
In Europa, de pilda, populatia urbana a crescut in ritm relativ
rapid, de la 6 milioane de oameni catre 10. 000. 000 catre 1750. In orase
locuiau bancherii bogati si marii comercianti, dar si mari ganditori si
inovatori in diverse domenii. Din randul acestora, din a doua jumatate a
secolului al XVIII-lea n-au lipsit economistii, provenind din
In ansamblul economiei mondiale in sec. al XVIII-lea, relatiile
Europei occidentale cu celelalte zone geografice au dus la expansiunea
economiei de tip modern, Din unele regiuni, precum China, veneau spre Europa
realizari ale economiei proprii pe care europenii se straduiau sa le adapteze
nevoilor lor ex. Portelanul. In
obtinut cu sprijinul adversarilor acesteia, Franta si Spania, in razboiul de
independenta(1776-1783).
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |