Teorii ale ciclului real de afaceri

Teorii ale ciclului real de afaceri

REAL-BUSINESS-CYCLE THEORY

TEORIA CICLULUI REAL DE AFACERI

Macroeconomia moderna a renuntat sa mai interpreteze fluctuatiile ca o combinatie de cicluri de diferite lungimi; eforturile de a discerne cicluri regularede tip Kitchin (3-ani), Juglar (10-ani), Kuznets (20-ani), si Kondratief (50-ani) au fost pe larg abandonate ca neproductive.

In schimb preleva viziunea ca economia este perturbata de factori si marimi diferite la intervale mai mult sau mai putin aleatoare, si ca aceste preturbatii se propaga prin economie. Diferentele dintre scolile majore de gandire tin de ipotezele privind aceste socuri si mecanismul lor de propagare. In plus, fluctuatiile sunt distribuite inegal printre componentele output total.

Teorii ale fluctuatiilor

Exista abordari moderne ale fluctutiilor economice care pornesc de la Modelul Ramsey (Ramsey - Cass - Koopmans) pe doua directii principale

trebuie sa existe o sursa de perturbatii fara sa existe socuri; modelul Ramsey converge spre o cale de crestere echilibrata apoi creste neted. Extensiile initiale ale MR includ fluctuatii accentund socurile tehnoogiilor economice - i.e., schimbarile din functia de productie de la o perioada la alta. Mai recent, lucrarile in acest domeniu au pus accent pe schimbarile din achizitiile guvernamentale. Ambele abordari reprezinta perturbatii reale - opuse celor monetare, sau nominale: socurile tehnologice schimba volumul care este produs dintr-o cantitate data de input-uri, iar socurile in achizitiile guvernamentale modifica cantitatea de bunuri care este disponibila pentru econmia privata, la un nivel dat al productiei. Din acest motiv modelele sunt cunoscute ca modele ale ciclului real de afaceri (RBC).

necesitatea ca Modelul Ramsey sa permita variatii in folosinta. In f. multe modele, oferta de munca este exogena si fie constanta, fie avand o crestere neteda.

Exista, de asemeni si economisti cred ca socurile tehnologice si mecanismul de propagare al modelelor RBC sunt putin relevante pentru fluctuatiile actuale, si ca perturbatiile nominale si un esec al preturilor si salariilor nominale de a se ajusta pe deplin la aceste perturbtii sunt elemente centrale pentru fluctuatii.

Un model RBC de baza

Ipoteze

1. Economia consista dintr-un mare numar de firme identice, preluatoare de pret, idem gospodarii. Input - urile sunt K, L, A.

2. Functia de productie Cobb-Douglas. Output la momentul t :

Y_t = K_t^a (A_tL_t)^1-a 0 < a < 1 (1)

Output-ul este divizat intre consum (C), investitii (I) si cheltuieli guvernamentale (G).

3. Exista uzura a capitalului d in fiecare perioada. => stocul de capital in perioada t+1 este:

K_t+1 = K_t + I_t - dK_t = K_t + Y_t - C_t - G_t - dK_t   (2)

4. Cheltuielile guvernamentale sunt finantate din impozite.

5. Deorace gospodariile au orizont de viata infinit si nu exista imperfectiuni ale pietei, nu conteaza momentul de timp in care intervin taxele asupra gospodariilor.

6. Munca si capitalul sunt platite la produsul lor marginal. Astfel salariul real si rata dobanzii reale in perioada t sunt:

w_t = (1- a) K_t^a (A_tL_t) ^-aA_t   = (3)

(4)

7. Gospodaria tipica va maximiza valoarea anticipata a utilitatii:

(5)

unde u este functia de utilitate instantanee a membrului gospodariei si r este rata scontului; N_t - populatia, iar H - nr de gospodarii.

Rata de crestere a populatiei este o marime exogena n < r

Comportamentul gospodariei. Substitutia intertemporala in oferta de munca.

Pentru aceasta consideram doua perioade de timp. Variabilele de alegere sunt c₁, c₂, l₁ si l₂. Dar, numai conditiile de prim ordin pt l₁ si l₂ sunt necesare pentru a analiza efectul salariului asupra ofertei de munca. Conditiile de prim ordin sunt: 

(6)

Ecuatia (6) implica faptul ca oferta relativa de munca, in cazul a doua momente de timp, depinde de salariu. De exemplu, daca salariul vreste de la w₁ la w₂, gospodaria va reduce timpul liber al primei perioade de timp, in raport cu a doua perioada. => o crestere a ofertei de munca a primei perioade in raport cu a doua. Ecuatia (6) implica de asemeni ca o crestere in rata dobanzii, va provoca o crestere a ofertei de munca din prima perioada in raport cu a doua. Intuitiv, o crestere a lui r va provoca o crestere a atractivitatii muncii astazi si a economisirii in raport cu munca maine. Dupa cum se va vedea, efectul ratei dobanzii asupra ofertei de munca este crucial in modelel R-B-C. Aceste raspunsuri ale ofertei de munca in raport cu salariul si rata dobanzii sunt cunoscute ca substitutia intertemporala a ofertei de munca (Lucas si Rapping).

Optimul gospodarii in conditii de incertitudine.

O a doua diferenta majora fata de modelul Ramsey original consta in modul in care este tratata incertitudinea data de ratele profiturilor si salariile viitoare. Deoarece datorita incertitudinii, gospodariile nu aleg cai deterministice pt. consum si oferta de munca. In schimb, alegerile lui c si l depind de toate socurile in tehnologie si in achizitiile guvernamentale pana la acea data. => complicatii in descrierea completa a comportamentului gospodariei.

Dar, se poate da o descriere a caracteristicilor esentiale ale acestui tip de comportament fara o rezolvare completa a problemei sale de optimizare.

Consideram perioada t. Presupunem ca se reduce consumul pe membru de gospodarie cu un volum mic Dc si apoi se utilizeaza averea mai mare pt a creste consumul pe membru in perioada urmatoare peste ce ar fi putut obtine altminteri. Daca gospodaria are un comportament rational, o schimbare marginala de acest tip va lasa utilitatea scontata (asteptata) neschimbata. Pornind de la

utilitatea marginala a consumului pe membru in perioada t, prin transformari succesive se ajunge la relatia

(8)

Aceasta presupune ca, compromisul dintre consumul prezent si cel viitor depinde nu doar de asteptarile utilitatii marginale si de rata profitului, ci si de interactiunea lor. In special, anticiparea produsului celor doua variabile = produsul anticiparilor lor + covarianta lor. Astfel (8) implica:

(9)

Presupunind, de exemplu, ca atunci cand r_t+1 este la un nivel ridicat, c_t+1 este deasemeni ridicat. In acest caz,

Cov(1/c_t+1, 1+r_t+1) < 0 - i.e., rezultatul (profitul) economisirii este inalt in acele momente in care utilitatea marginala a consumului este scazuta. Aceasta face economisirea mai putin atractiva decat atunci cand 1/c_t+1, r_t+1 sunt necorelate, si astfel tinde sa creasca consumul curent.

Compromisul dintre Consum si Oferta de munca. 

Gospodaria alege intre consum si oferta de munca, in fiecare moment de timp. Astfel o conditie de ordinul intai pentru problema de optimizare a gospodariei pune in legatura consumul curent cu oferta de munca. Consideram ca gospodaria creste oferta sa de munca pe membru cu un volum mic Dl in perioada t si utilizeaza rezultatul acestei cresteri pentru a-si mari consumul in acea perioada. Considerand un comportament de optimizare, o modificare marginala de acest tip lasa neschimbata utilitatea asteptata. Astfel aceasta schimbare are un cost de utilitate de, iar din egalizarea acestui cost cu beneficiul scontat =>:

(10)

Ecuatia (10) pune in legatura timpul liber curent si consumul dat de salariu. Deoarece ea implica variabile curente, care sunt cunoscute => incertitudinea nu intra in calcul.

Efectele socurilor tehnologice

Studiile lui Campbell considera fiecare perioada ca fiind un trimestru si ia urmatoarele valori pt parametri a = 1/3, g = 0.5%, n = 0.25%, d r_A r_G

G r si b a.i. (G/Y)* = 0.2, r* = 1.5%, l* = 1/3.

Un soc tehnologic pozitiv de 1% are urmatoarele efecte fig. 4.2, 4.3, 4.3).

Fig. Efectele unui soc tehnologic de 1% asupra cailor tehnologiei, capitalului si muncii.

Fig. Efectele unui soc tehnologic de 1% asupra cailor rezultatului macroeconomic si consumului.

Fig. Efectele unui soc tehnologic de 1% asupra cailor salariului si ratei dobanzii

Efectele cheltuielilor guvernamentale

Fig. Efectele unui soc al cheltuielilor guvernamentale de 1% asupra cailor capitalului si a muncii.

Fig. Efectele unui soc al cheltuielilor guvernamentale de 1% asupra cailor rezultatului macroeconomic si consumului

Fig. Efectele unui soc al cheltuielilor guvernamentale de 1% asupra cailor salariului si ratei dobanzii